Traficul din curtea logistică îți poate consuma rapid capacitatea depozitului: camioane care ajung simultan, rampe care se ocupă inegal, echipe care își întrerup lucrul ca să caute remorci sau să clarifice „cine urmează”. În majoritatea cazurilor, problemele nu apar din lipsă de spațiu, ci din lipsă de coordonare între poartă, parcare, rampă și depozit.
Aici intervine YMS (Yard Management System): un sistem care pune ordine în mișcările din curte, conectează operațiunile de transport cu cele de depozit și te ajută să iei decizii pe baza datelor, nu a presupunerilor. Mai jos găsești un ghid practic de evaluare și implementare, cu pași clari și exemple realiste.
Ghid practic în 7 pași pentru evaluarea și implementarea unui YMS
1. Evaluarea necesităților din curte (cu măsurători, nu impresii)
Pornești de la situația reală: câte camioane intră zilnic, în ce intervale apar vârfurile, câte rampe folosești și ce tip de operațiuni predomină (recepție, livrare, cross-docking, retururi). În loc să întrebi „cât de aglomerat e?”, măsoară 2–3 săptămâni timpii de așteptare la poartă și timpul de staționare în curte (dwell time).
2. Definirea obiectivelor, KPI-urilor și a pragurilor de alertă
Un YMS aduce rezultate stabile dacă îl legi de indicatori urmăriți constant. KPI înseamnă „Key Performance Indicators”, adică valori măsurabile care arată dacă procesul funcționează bine. Pentru utilizare uzuală, alege 4–6 indicatori, ca să nu îți risipești atenția.
Indicatori folosiți des în proiecte YMS:
- Timp mediu de așteptare la poartă (minute de la sosire la check-in finalizat)
- Dwell time în curte (minute/ore de la intrare la ieșire)
- Turnaround time pe rampă (timp de la alocare la plecare)
- Respectarea programărilor (procent sosiri în fereastra planificată)
- Utilizarea rampelor (grad de ocupare și distribuție între rampe)
- Costuri de detention/demurrage (penalități de staționare)
3. Selectarea soluției YMS și verificarea compatibilității cu procesele tale
Nu alegi un YMS doar după lista de funcții. Îl alegi după potrivirea cu modul tău de lucru și după cum se conectează la sistemele existente. Pentru multe companii, contează: programări la rampă, check-in/check-out digital, managementul parcărilor, alocarea dinamică a rampelor, vizibilitate asupra remorcilor și reguli de prioritizare.
Verifică și modelul de livrare: on-premise sau cloud. Soluțiile cloud reduc efortul de administrare și grăbesc actualizările, dar ai nevoie de politici clare de acces, logare și retenția datelor. Dacă operezi în industrii reglementate (pharma, automotive), discută din start cerințele de audit și trasabilitate.
4. Proiectarea integrărilor cu WMS, TMS și ERP (aici se câștigă sau se pierde controlul)
Integrarea decide dacă YMS devine un „tablou de bord” util sau doar încă o aplicație în care introduci manual aceleași date. La prima apariție:
- WMS (Warehouse Management System) coordonează stocurile și operațiunile din depozit (recepție, picking, expediție).
- TMS (Transport Management System) gestionează planificarea transporturilor, rutele și relația cu transportatorii.
- ERP (Enterprise Resource Planning) ține datele master (articole, parteneri) și partea financiară.
- API (Application Programming Interface) este o interfață standard prin care aplicațiile schimbă date automat.
În practică, un flux bun arată așa: TMS trimite planificarea sosirilor, YMS preia sloturile și gestionează poarta + rampa, iar WMS primește confirmarea „camion la rampă” ca să pornească recepția sau încărcarea. ERP intră în joc pentru validări (furnizor/transportator) și raportări.
5. Digitalizarea programărilor, check-in-ului și regulilor de acces
Dacă vrei rezultate vizibile relativ repede, începe cu poarta și programările. Un YMS poate gestiona sloturi pe intervale, poate valida documente înainte de sosire și poate aplica reguli de acces (de exemplu: nu intră în curte fără număr de comandă, fără referință de livrare sau fără confirmare de slot).
Într-un scenariu de distribuție FMCG, programările reduc aglomerația dacă:
- limitezi numărul de sosiri pe interval,
- aloci rampe după tipul operațiunii,
- păstrezi 1–2 sloturi tampon pentru întârzieri.
6. Vizibilitate în timp real asupra curții: vehicule, remorci, statusuri, rampe
După ce controlezi intrarea, ai nevoie de control pe mișcările din curte. Un YMS afișează statusuri clare: „în așteptare”, „în parcare”, „alocat rampă”, „la rampă”, „încărcare/descărcare”, „gata de plecare”. Pe baza acestor statusuri poți prioritiza: camioane cu marfă perisabilă, comenzi urgente, ferestre stricte de livrare.
Poți folosi și identificare prin QR, plăcuțe de înmatriculare (ANPR) sau scanare la puncte cheie, în funcție de buget și infrastructură. Pentru rezultate stabile, definește o singură sursă de adevăr pentru status: actualizează statusul automat unde poți (API, scanări), iar manual doar ca excepție, cu audit.
ROI (Return on Investment) înseamnă raportul dintre beneficii și costuri. Într-un proiect YMS, beneficii tipice includ reducerea penalităților, creșterea throughput-ului fără rampă nouă și scăderea timpului consumat de echipe pentru coordonare manuală. Nu te baza pe „câștiguri rapide”; urmărește trenduri pe 2–3 luni după stabilizare.
Pentru o explicație mai aplicată despre ce urmărește un YMS în curtea logistică și cum îl evaluezi în practică, poți consulta și resursa de software pentru managementul curtii logistice.
