Costurile de împrumut pentru România au crescut semnificativ pe piețele internaționale, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea bugetului de pensii. O analiză realizată de Erste Group subliniază problema persistentă a deficitelor gemene care afectează România.
Îndatorare masivă și riscuri pentru pensii
Datoria publică a crescut rapid, iar statul utilizează noile împrumuturi mai degrabă pentru a refinanța datoriile anterioare, ceea ce apropie țara de incapacitatea de plată și amenință finanțarea deficitului din sistemul public de pensii.
Pensionarii, care speră la creșteri și indexări anuale ale pensiilor, se confruntă cu realitatea că plățile lor sunt în pericol de a nu mai putea fi efectuate. Trecerea datoriei publice peste 60% din PIB a dus la suspendarea oricăror măriri de pensii și salarii în sectorul public, iar posibilitatea plăților parțiale sau cu întârziere devine din ce în ce mai reală.
Conform Consiliului Fiscal, deficitul bugetului de asigurări sociale, care include și pensiile speciale, este estimat să ajungă la 52,4 miliarde lei în 2025, o creștere semnificativă față de anul anterior, conform raportului consultat de Newsweek.
Deficitul bugetar afectează plățile pensionarilor
Analizând datele, deficitul sistemului de pensii a ajuns la 10 miliarde de euro, o sumă alarmantă, conform unei evaluări a Consiliului Fiscal. România continuă să fie un caz special și vulnerabil în Uniunea Europeană din cauza deficitului bugetar ridicat și a dezechilibrului în contul curent.
Un pensionar ar putea întreba cum poate deficitul bugetar să afecteze plata pensiilor sale. Răspunsul este simplu: atunci când cheltuielile depășesc veniturile, statul nu poate onora toate plățile, inclusiv cele către pensionari.
Costurile împrumuturilor cresc, ceea ce complică și mai mult accesul la fonduri. Conform ultimului raport al analiștilor Erste Group, economia României se află într-o situație extrem de fragilă, afectată de instabilitate politică, ceea ce îngreunează consolidarea fiscală.
Impactul economic asupra pensiilor
Această tensiune pe piețele financiare are un impact direct asupra bugetului de asigurări sociale, iar acoperirea deficitului din sistemul de pensii devine tot mai critică. Bugetul de pensii funcționează pe un deficit structural, în mare parte dependent de transferurile de la bugetul central. Creșterea dobânzilor face ca resursele disponibile pentru pensii să fie din ce în ce mai limitate.
România se confruntă cu riscul incapacității de plată, iar fondurile atrase prin emisiuni de obligațiuni sunt folosite în principal pentru refinanțarea datoriei publice și plata dobânzilor. Aceasta poate afecta dezvoltarea economică a țării, iar Erste prognozează o continuare a creșterii datoriei publice, care ar putea ajunge la 68% din PIB în anii următori.
Perspectivele economice indică o recesiune și o inflație ridicată, iar prognozele sugerează o contracție a creșterii economice de -0,7% în 2026, din cauza consumului intern slab.
Necesitatea reformelor fiscale
Inflația rămâne ridicată, afectând puterea de cumpărare a populației și valoarea reală a veniturilor fixe, inclusiv a pensiilor. Fără o reformă fiscală eficientă și măsuri clare pentru reducerea cheltuielilor, România riscă retrogradarea de către agențiile de rating, ceea ce ar duce la creșterea costurilor împrumuturilor externe și ar pune presiune suplimentară asupra plăților sociale.
Ultima dată când România a avut un rating „junk” a fost în octombrie-noiembrie 2008, iar acest lucru a fost într-o perioadă în care unii politicieni susțineau că economia țării prosperă. Ne dorim cu adevărat să revenim acolo?
Sursa articol: https://newsweek.ro/economie/pensii-pericol-romania-imprumuta-dobanzi-uriase-banii-seniorilor-greu-dat
Sursa foto: Inquam Photos
