În viziunea lui António Guterres, războaiele, inegalitatea, criza climatică și inteligența artificială au o întrebare comună: cine controlează puterea și cum este aceasta utilizată?
În cadrul Adunării Generale a ONU, discursul lui Donald Trump a oferit o perspectivă foarte diferită față de cea a secretarului general, afirmă Martin Waehlisch și Stefan Wolff într-o analiză publicată de The Conversation.
Cum se transformă puterea globală
În ultima sa intervenție la Adunarea Generală, António Guterres a subliniat faptul că crizele globale sunt interconectate. Războiul, inegalitatea, criza climatică și inteligența artificială sunt toate legate de dinamica puterii: cine o deține, cine nu, cum este folosită și cum se modifică.
Guterres a evidențiat trei mari schimbări în structura puterii. În primul rând, au apărut noi centre de influență în domeniul economic, politic și tehnologic. În al doilea rând, puterea se deplasează de la guverne către un număr restrâns de corporații și indivizi. În final, oamenii transferă tot mai multă putere către tehnologie, iar agenții AI și armele autonome devin parte integrantă a realității contemporane.
Viziuni contrastante asupra inteligenței artificiale și inegalității
Diferențele de abordare între Guterres și Trump devin evidente în privința inteligenței artificiale. Secretarul general a inclus această tehnologie în discuțiile despre război, inegalitate și schimbările climatice, considerând-o un test major pentru putere. Trump, pe de altă parte, a propus redenumirea acesteia în „superinteligență” și a respins posibilele riscuri, afirmând că SUA vor „câștiga”.
Referitor la inegalitate, Guterres a subliniat necesitatea accesului la oportunități și resurse. El a argumentat că țările în dezvoltare, afectate de datorii și excluse de la finanțare, funcționează într-un sistem depășit. Reforma acestuia ar trebui să se concentreze pe echitate, nu doar pe aspecte tehnice. Trump nu a abordat această problemă, ci a discutat despre reducerea bugetului ONU și tăierea locurilor de muncă.
Probleme globale și diplomație în paralel
În ceea ce privește clima, Guterres a afirmat că energia regenerabilă poate reprezenta o redistribuire a puterii, subliniind că „soarele nu aparține nimănui”. Trump a abordat schimbările climatice doar pentru a le denunța ca fiind „înșelătorii” promovate de adversarii săi.
Ambele discursuri au inclus referiri la Gaza, Guterres insistând asupra distrugerilor și necesității accesului umanitar, în timp ce Trump a prezentat planul său de pace ca pe o realizare, deși procesul este stopat. În legătură cu Iranul, Trump a discutat despre posibilitatea unui acord pentru reconstrucția țării, dar și despre „anihilarea” Republicii Islamice.
În timp ce liderii își exprimau pozițiile public, diplomația continua în culise. Trimișii lui Trump au purtat discuții cu oficialii iranieni, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu Trump pentru prima dată din iulie, dar întâlnirea nu a dus la un acord concret.
Guterres a încheiat cerând ca puterea legii să prevaleze asupra legii celui puternic, subliniind că ONU trebuie să se adapteze la o lume în continuă schimbare, în care puterea nu mai este concentrată. Succesorul său va avea sarcina de a naviga aceste provocări într-un peisaj internațional complex.
Sursa articol: https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cine-detine-puterea-in-lume-si-cum-o-foloseste
Sursa foto: Österreichisches Außenministerium / Wikimedia Commons / CC BY 2.0
