Viata unui detectiv

Spionajul corporatist si furtul de bijuterii fac parte dintr-o zi obisnuita de munca a detectivului Harry Lake
 

<p>

Mirosul de transpiratie si sentimentul de frica se impletesc si inunda micul birou al unei firme de obiecte de arta din Toronto. Unul dintre angajatii companiei tocmai a fost inregistrat de camerele de supraveghere nou instalate fotocopiind liste de preturi secrete, pe care le vindea concurentei. Harry Lake si locotenentul sau, Roger Lafontaine, doi detectivi particulari experimentati, sunt gata sa interpreteze rolurile de „politist bun“ si „politist rau“. Primul care incepe e Lafontaine: „Pari baiat de treaba.

Da, ai facut o greseala, dar, daca vei coopera cu noi, vom vedea ce putem face pentru tine.“ Omul isi frange mainile si scanceste ca nu a facut nimic rau.
Lake, care joaca mereu rolul politistului rau, pentru ca oricum nu prea are rabdare, il intrerupe. Este un individ mare, solid, care inca mai aduce cu luptatorul sportiv olimpic de odinioara. Da un pumn in masa si urla: „Asculta, amice, trebuie sa ajung la o nunta pana la 17.30, altfel nevasta-mea baga divort, asa ca nu imi mai pierd timpul cu tine. Avem inregistrarea pe caseta, asa ca ori vorbesti, ori te arestez chiar acum“.

Fata lui e la cativa centimetri de cea a barbatului. Functioneaza. Omul cedeaza si semneaza o depozitie deja pregatita. Abia atunci intra in incapere si clientul care a apelat la serviciile detectivului, pentru a citi declaratia.
Un alt caz este astfel inchis, iar Lake porneste spre carciuma sa favorita, La Castil. E o taverna din Mississauga, un mic oras de langa Toronto, unde se serveste friptura si fructe de mare. Asezat comod la barul opulent de stejar si alama, cu un pahar de rom negru in fata, detectivul canadian isi da jos haina facuta la comanda si da la iveala niste bretele rosii, peste o camasa de matase in dungi. Este intrerupt mereu de telefonul care ii suna neincetat, dar incearca sa se relaxeze si sa discute despre caz. Asa cum se intampla de obicei, acesta a inceput cu un apel de la avocatul firmei. „Concurenta afla cumva preturile lor, reducerile aplicate, marimea comenzilor, totul“, spune el cu lehamite. „«Am impresia ca aveti o problema interna», le-am spus.“

Lake le-a recomandat sa conceapa o momeala: au facut sa circule un plan intern cu o noua oferta pentru scoli, cu preturi noi, atractive, si s-au asigurat ca toti angajatii afla de acesta. „Am pus camere de supraveghere langa usi si fotocopiatoare“, ne spune Lake. „Asta era joi. Duminica, angajatul respectiv e inregistrat pe camera fotocopiind dosarul. Bingo!“ Lake ia o inghititura. Ranjetul lui cinic este expresia unei atitudini atotstiutoare, care vine dintr-o experienta de 42 de ani ca detectiv particular. S-a ocupat de tot felul de cazuri: soti care si-au inselat partenerii, lupte incrancenate pentru custodie, spionaj corporatist. S-a tras asupra lui si a fost batut. A indurat mii de ore de stat in masina, pentru a supraveghea tot felul de locuri. A vazut toate tipurile de depravare umana, lacomie si tradare si a savurat fiecare clipa.

Prima supraveghere sub acoperire a lui Lake a avut loc la sfarsitul anilor ’50, dupa ce si-a luat diploma in Investigatii Stiintifice, la Institutul de Stiinte Aplicate din Chicago. Proaspatul investigator si-a deschis propria firma, Lake and Bridges, cu sediul in Montreal. I-a placut genul acesta de munca, dar nu gasea suficienti clienti. Pentru a-si acoperi cheltuielile cu chiria, a lucrat ca depanator de telefoane. Dupa ce partenerul sau a emigrat in Statele Unite, Lake s-a pus in slujba unor agentii de investigatii si a facut munca pe care o prestau toti detectivii din Quebec la acea vreme: s-a ocupat de divorturi.  Era o treaba murdara, care implica demonstrarea infidelitatii.

„Trebuia sa faci rost de o poza a adulterului”, explica el. „Nu o sa-ti vina sa crezi daca ti-as spune cate usi de motel am spart.“

Dar ii displacea sa se ocupe de acest gen de lucruri. In plus, a speculat cererea pentru investigatii corporatiste, cum ar fi demascarea cazurilor de furt, frauda si spionajul industrial, care nu era acoperita la momentul respectiv si care s-ar fi potrivit mai bine cu firea sa analitica. In 1977, a infiintat o firma ce oferea servicii complete, numita Introspec Investigation. Un an mai tarziu, s-a mutat cu tot cu firma la Toronto.

Introspec are acum sase inspectori, unul fiind chiar Lake, si angajeaza, in functie de necesitati, liber profesionisti din noianul de detectivi particulari cu licenta din regiunea Ontario. Lui Lake ii place sa intervieveze potentialii angajati in timpul unei mese. „Cautam mai mult decat orice altceva abilitatea de a lucra cu oamenii“, spune el. „Si trebuie sa vad un interes real pentru munca asta. Daca esti in bransa mai mult pentru masini si arme, poti sa-ti iei gandul.“

Potentialii angajati nu sunt singurii oameni cu care Lake ia masa. Face des invitatii – la restaurante elitiste, evenimente sportive si spectacole live – tuturor celor care il pot ajuta cu informatii: avocati, politisti, sefi ai departamentelor de securitate din cadrul corporatiilor, angajati din companiile de telefonie si din birourile guvernamentale. „Pe vremuri era mult mai usor sa obtii, de exemplu, inregistrarile telefonice“, se plange el. „Cu multi ani in urma, exista o singura companie telefonica si toata lumea avea telefoane fixe. Astazi exista telefoanele mobile si o gramada de companii. Asa ca trebuie sa cumparam informatiile.“

Faptul ca detectivii particulari nu sunt, intotdeauna, infatisati corect in presa reprezinta un subiect dureros pentru Lake. Exista insa un personaj TV care ii place: Peter Falk, in rolul lui Colombo. „Este mai aproape de adevar decat ati putea crede“, spune el. „De fapt, uneori chiar folosim tehnica lui – personajul amabil, balbait, care nu stie nimic. Chiar spunem «Hai sa-l jucam pe Colombo cu tipul asta»“.

Compania lui Lake se ocupa de peste 1.000 de cazuri pe an. Lake se implica personal in investigarea a 50-60 dintre ele, in special acolo unde apar conflic-
tele de interese, comisiile secrete sau spionajul corporatist. Si preia intotdeauna cazurile care implica si copii.

Isi aminteste si acum de unul din anii ’90. Clienta lui Lake era ingrijorata de faptul ca fostul ei sot il abuza pe fiul lor in varsta de cinci ani. Ea l-a angajat pe Lake sa il urmareasca si sa obtina dovada. A ajuns sa descopere mai mult decat ar fi vrut. Primul incident a avut loc intr-un supermarket din Montreal. Copilul avea o criza de nervi si tatal a inceput sa il loveasca atat de tare cu pumnii, incat doi dintre angajatii magazinului au sarit sa il opreasca. Lake a fotografiat in secret toata scena. O saptamana mai tarziu, Lake si partenera sa l-au urmarit pe individ si pe fiul acestuia pana la un lac cu rate din parcul Mount Royal. Tatal vroia sa plece, insa copilul vroia sa se joace cu ratele. A urmat o alta bataie, atat de crunta incat partenera lui Lake l-a luat in brate pe copil pentru a-l proteja, in timp ce detectivul a facut pozele incriminante.

„Am depus marturie la tribunal“, isi aminteste el. In noaptea aceea, dupa ce Lake si-a parcat masina in parcarea subterana a cladirii unde locuia, tatal copilului impreuna cu un alt individ au aparut de nicaieri si l-au batut cu batele, bagandu-l in spital cu fracturi.
„Dar stii ce?“, spune Lake. „A meritat. Tipul a fost condamnat. Daca mai continua asa, l-ar fi omorat pe baietel“.
In ciuda pericolului, Lake nu e inarmat. Candva obisnuia sa poarte arma, mai ales intr-o vreme cand el si asociatii sai lucrau pentru diverse banci.

„Prin anii ’60, in Montreal, jefuirea bancilor era ca un ritual de vineri dupa-amiaza“, spune el. „Am fost angajati sa le oferim protectie suplimentara si chiar am avut cateva schimburi de focuri cu jefuitorii.“

Astazi, aproape toate cazurile Introspec implica o forma de supraveghere. Iar pentru a face asta, investigatorii stau singuri chiar si 12 ore, intr-o masina cu geamuri fumurii. Inarmati doar cu sandvisuri, cafea si omniprezenta „sticla de pipi“, fiecare detectiv particular are modul sau de a face fata.

„Mie imi place sa ascult radioul“, spune Lake. „Trebuie sa fii atat de concentrat incat, chiar daca asculti la radio, sa il poti vedea totusi pe tipul pe care il cauti, iesind chiar pe usa la care pandesti. Nu oricine poate face asta.“ Pentru supravegherea in interior, camerele de inalta definitie din ziua de azi au lentile mici cat varful unui pix. Lake ofera si acest serviciu clientilor sai – posibilitatea de a ascunde camerele inauntrul unor obiecte obisnuite, cum ar fi automatele de bauturi, radiouri si carti. Ascunzatorile preferate ale lui Lake sunt stropitorile din tavan si detectoarele de fum. „Oamenii sunt atat de obisnuiti sa le vada, ca de fapt nici nu le mai observa.“ O alta intrebuintare a camerelor de supravegheat este de a tine sub observatie bonele.

„Le tot spun oamenilor ca ar trebui sa monteze camere de supraveghere cand au bone“, spune Lake emotionat. „Nu o data am fost nevoit sa ii chem pe parinti sa vina sa vada cum copilul lor e abuzat fizic sau verbal de bone.“

Unul dintre primele lui cazuri de inalta tehnologie a implicat un doctor dintr-un spital privat, care fusese informat ca partenerul lui primeste mita. Lake i-a pus microfon medicului si l-a pus sa inregistreze conversatiile cu un anestezist (care il turnase pe individul respectiv), precum si cu agentii care achizitionau lenjerie si automate care au confirmat platile pe sub mana.

Inarmat cu casete, Lake l-a pus pe doctor sa se intalneasca in masina sa cu suspectul, dupa care a parcat in apropiere, cu un transmitator radio FM. A putut, astfel, sa urmareasca discutia din masina, unde plantase inainte un emitator.
Apoi detectivul a declansat capcana. „Hai sa ascultam putin radioul meu“, i-a spus doctorul partenerului sau. L-a comutat pe o anumita frecventa, pe care Lake incepuse sa transmita bucati din conversatiile inregistrate anterior.

Partenerului i-a fost dat sa auda, spre groaza lui, dovada faptelor sale reprobabile venind din boxe. Devastat si complet debusolat, medicul suspect a fost de acord cu toate cererile si a parasit parteneriatul, pentru a nu fi deferit justitiei.

De altfel, clientii aleg, adesea, sa nu  ajunga pana in justitie. Motivul pentru care cei mai multi oameni prefera detectivii particulari in locul politiei este ca pot controla, astfel, investigatia. „Uneori oamenii nu sunt siguri ca suspiciunile lor sunt corecte“, explica Lake. „Daca noi investigam si ei se insala, acest fapt nu este facut niciodata public. Cu politistii acest lucru nu se intampla mereu. Iar clientul nu vrea, uneori, sa mearga in instanta. Dar este de datoria politiei sa acuze oamenii care incalca legea. Un detectiv particular se opreste cand si unde vrea clientul sau.“

Mai sunt si cazurile in care nu conteaza numai banii. E vorba de cele care ii aduc satisfactii pe plan personal, prin care cunoaste oameni fascinanti si viata acestora. Un astfel de caz a fost cel al unui cuplu canadian, care a facut milioane  de dolari din furnizarea a mii de masini de teren americane si camioane facute pe comanda catre dictatorul Libiei, Muammar Gaddafi, aflat pe lista neagra a Statelor Unite. Cand Gaddafi a avut nevoie de mecanici pentru camioane, cuplul i-a cerut lui Lake sa ii localizeze si sa ii verifice. A avut un succes atat de mare, incat a fost invitat sa participe la o receptie data de puternicul libian intr-o sala de bal a unui hotel elvetian. In timp ce dictatorul il privea aprobator, cineva din subordinea sa i-a oferit lui Lake un ceas de aur cu poza lui Gaddafi.

Acest tip de afaceri atrag, in special, atentia asupra sa. Asa ca, intr-o zi, Lake a primit un telefon de la Serviciile Secrete ale Statelor Unite. Doi agenti au venit la Toronto, pentru a-l interoga pe Lake, si au amenintat ca il vor pune sub acuzare. Dar Lake nu incalcase nicio lege canadiana. Si stia acest lucru. „Le-am spus ca probabil as putea sa le fiu de folos, dar ca nu sunt amabili“

Pentru Lake, relatiile sunt totul. Pentru a clarifica lucrurile, a aranjat o intalnire la biroul unui amic, care lucra ca sergent al Politiei Regale Calare Canadiene. „Au ajuns cu o ora mai devreme“, isi aminteste el. „Iar amicul meu a facut, probabil, ceva minuni, pentru ca m-au intampinat ca pe unul de-al lor.“ Discutia s-a indreptat catre dificultatea de a intra in Libia. Avand in minte insarcinarea pe care o avusese de a verifica mecanicii pentru camioanele din aceasta tara, lui Lake i s-a aprins un beculet. „Stati!“ a exclamat. „Oameni buni, va pricepeti la mecanica?“

Rezultatul a fost ca CIA a inceput sa trimita spioni catre Lake – sub deghizarea de mecanici - iar acesta i-a introdus in Libia, unde au adunat informatii valoroase pentru guvernul SUA. Conversand cu admiratorii sai  la barul La Castile, Lake soarbe lung din bautura lui si incearca sa rezume tot ceea ce face. A avut, cu siguranta, o viata cat se poate de interesanta – calatorii, emotii, bani si satisfactia de a corecta mari nedreptati. Dar a si platit un pret destul de piperat. „E greu sa mai ai incredere in oameni.“

Dupa ce a trebuit sa renunte la trei sotii in favoarea meseriei sale, si-a avertizat fiul sa nu urmeze acelasi drum. Munca pro bono pentru oamenii aflati la ananghie, care nu au bani sa isi permita serviciile sale, il ajuta sa isi mai spele din pacate. Insa uneori nici asta nu e suficient.

„Trebuie sa intelegi“, spune detectivul. „Mi-am inceput cariera in cadrul diviziei de etica a politiei din Montreal. Am vazut cele mai groaznice tipuri de comportamente umane. Adevarul e ca aceasta meserie te termina.“ Se uita inspre pahar. Apoi ridica din umeri si conchide cu un zambet trist: „Dar stii ceva? N-as fi putut sa fiu niciodata un tip care vinde incaltaminte toata ziua. Am fost vrajit de meseria asta de la bun inceput.“

DETECTIVUL MESERIAS

Sfaturile lui Harry Lake pentru a deveni un detectiv perfect

EXPRESIA
Cel mai mare truc este sa ii faci pe oameni sa vorbeasca. Cu cat arati mai inofensiv, cu atat este mai bine.

FLERUL
Un nas bun iti va spune intotdeauna cand cineva incearca sa te duca cu zaharelul.  

RINICHII
Spera ca sunt facuti din fonta. Cum altfel sa stai la panda ore in sir intr-o masina, fara sa te duci la toaleta?

INIMA
Dupa o viata intreaga in care ai de-a face cu duplicitatea, poti numai sa speri ca la sfarsitul carierei vei mai avea o farama de luciditate.

MINTEA
Trebuie sa faci mai multe lucruri in acelasi timp, cum ar fi sa citesti Razboi si pace in timp ce asculti ce ti se spune in microfonul din ureche si urmaresti o usa.

HAINA
E necesara pentru a ascunde bateria camerei video sau a reportofonului. Dar
si pentru a ascunde camera de filmat minuscula sau microfonul in butoniera.

BUZUNARUL DE LA SPATE
Acolo trebuie sa tii legitimatia de detectiv – e ilegal sa supraveghezi pe cineva fara ea.

</p>

Vote it up
182
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza