Unde ne pleaca toti doctorii?

Scaderea numarului de medici existent in sistemul de sanatate pune in pericol spitalele si sistemul de sanatate la nivel national
 
<p>Este o zi din mijlocul unei saptamani obisnuite, iar la Departamentul de garda al Spitalului de Urgenta Floreasca din Bucuresti este nebunie. Zeci de oameni cu figuri palide si suferinde asteapta pe holuri, iar cei care nu au gasit un loc pe scaun se sprijina de ziduri. Toti asteapta sa treaca de usa cabinetului cu patru paturi despartite de perdele albastre, unde numai trei medici incearca sa faca fata valului de probleme. Toti cei prezenti sunt insa doar o mica parte din cei aproape 200 de oameni, pe care medicii care asigura garda vor fi nevoiti sa-i consulte astazi.
Dr. Emilian Dumitru, medic rezident cardiolog, si-a inceput ziua de munca dis-de-dimineata, la Institutul de boli cardiovasculare "C.C. Iliescu", apoi a plecat spre Spitalul Floreasca. E unul din medicii de garda in aceasta zi. Isi face drum printre cei care asteapta pe holuri, evalueaza aglomeratia dintr-o privire si intra in cabinet la ora 15.30, cand incepe tura lui. E haos, dar stie la ce se poate astepta, asa ca intra, ia o fisa si se indreapta spre unul dintre bolnavii lungiti pe pat. "Asa e mereu. Plin! Aici vin oameni din toata tara, dar si neasigurati sau care nu au medic de familie. Nu mai ai timp sa te ocupi de cazurile cu adevarat grave", spune dr. Dumitru.

Dincolo de usile de la Urgente

În interiorul Departamentului de Urgente de la Spitalul clinic de urgenta "Bagdasar-Arseni", din Bucuresti, angajatii agitati si epuizati incearcă să gestioneze ce este de lucru. Dar e dificil cand nu ai suficient personal specializat.
"Numai la ortopedie vezi intr-o garda de 24 de ore circa 70-80 de pacienti, iar pe intreg spitalul vin cam 300", spune dr. Florin Bica, medic primar ortoped.
Spitalul e in consolidare de vreo trei ani, iar saloanele sunt de numai sapte-opt paturi. "Ca sa ne putem continua activitatea a fost nevoie sa se transforme zone administrative in saloane", mai spune medicul.

O alta problema a serviciului de urgente sunt rezidentii. Desi acestia sunt de cele mai multe ori bine pregatiti, e nevoie de cateva luni de instructie cu medicul primar pana sa invete tot ce este de facut. Iar asta inseamna timp investit in plus pentru medicii primari.
Problema si mai mare e insa lipsa rezidentilor, pentru ca marea majoritate aleg sa plece din tara.

Romania nu mai are suficiente cadre medicale. "Pleaca mai ales tinerii, cei aflati in ultimul an de rezidentiat. Principalul motiv e cel al banilor. Dar nici nu exista ce trebuie in dotarea spitalelor", mai spune dr. Bica.
"Normal ca imi pun problema sa plec la un spital de afara, desi eu as vrea sa raman. Dar, daca nu o sa mai am nicio solutie, o sa plec", spune Robert Apostolescu, rezident in ultimul an la Spitalul "Bagdasar-Arseni". 65% din unitatile sanitare au un deficit important de personal, reiese dintr-un studiu efectuat in 2009, in randul a 228 de manageri de spitale din 35 de judete si din Bucuresti, de catre Federatia Solidaritatea Sanitara din Romania si Universitatea Dunarea de Jos Galati.
Coordonatorul studiului, lector universitar dr.Viorel Rotila, spune ca deficitul cel mai mare apare in cazul medicilor (83%), urmat indeaproape de asistenti medicali (61%).

Lipsa de personal exista in aproape toate specialitatile, dar, conform studiului Universitatii Dunarea de Jos, cele mai afectate sunt unitatile de primiri urgente, sectiile de terapie intensiva, de cardiologie, de neonatologie, de radiologie si laborator.
"Deficitul de personal are drept consecinta suprasolicitarea fizica si intelectuala a personalului, conducand la scaderea calitatii serviciilor medicale acordate", spune Viorel Rotila. De altfel, studiul Reader’s Digest realizat in toamna anului trecut, a scos in evidenta faptul ca 71% din romani cred ca in ultimii cinci ani calitatea serviciilor medicale s-a schimbat in rau.
În afara sectiilor de urgentă, lucrurile sunt la fel de grave. "Uneori lucrezi intr-un stres maxim, ai cazuri multe, situatie care iti ofera si inegalabila sansa sa gresesti. Sunt zile cand, dupa programul normal, intri in garda si mai ajungi acasa a doua zi, la sapte seara, asa ca nu mai  timp sa te pregatesti cum trebuie pentru un caz. Incepi sa-ti pui intrebari daca esti bun", spune dr. Anca Oporanu, specialist chirurgie plastica la Spitalul "Bagdasar-Arseni".

Personalul existent este atat de suprasolicitat, incat siguranta devine o cauză serioasă de ingrijorare. Numai din 2007 si pana la finele lui 2009, Colegiile Judetene ale Medicilor au inregistrat aproape 1.200 de dosare de malpraxis.
"Cred ca deficitul de medici este foarte mare. Spre exemplu, exista un spital din Sighetu Marmatiei unde lucreaza mai multi medici pensionari decat doctori activi", a spus Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului  Medi- cilor din Romania, citat de Mediafax.
Nici Marius Petcu, liderul sindicatului Sanitas, nu este mai optimist. El a precizat pentru ziarul Gandul: "Daca aceasta tendinta de migrare a personalului medical continua, Romania va intra in imposibilitatea de a mai acorda servicii medicale publice".

De ce nu avem suficienti doctori?

In primul rand,  este vorba de salariile mici. Dar mai sunt si alti factori:

Salarizare necorespunzatoare. Conform unui studiu realizat de Centrul de Cercetare Sociala Solidaritatea, in perioada decembrie 2009-august 2010, pe un esantion de 250 de salariati din sistemul sanitar, majoritatea celor chestionati (35,6%) au declarat un salariu cuprins intre 1.500 si 1.999 lei, iar 33,2% intre 1.000 si 1.499 lei. Procente mari, de 16,4%, aveau salarii intre 500 si 999 lei. Daca tinem cont si de faptul ca, in vara lui 2010, salariile au scazut cu 25%, vorba unui medic rezident arata tot tragismul acestei situatii: "Cand vezi fluturasul de salariu, iti vine sa plangi!"

Posturi blocate. Numarul scazut de doctori se datoreaza pe de o parte plecarii in strainatate a unora dintre ei, dar si faptului ca, in locul celor plecati, nu sunt angajati altii. Astfel, 46% din respondenti au indicat faptul ca, dupa ce  unii colegi renunta la locul de munca, postul e blocat, iar 68% au aratat ca plecarea unor colegi duce la sporirea sarcinilor de serviciu.

Conditiile de munca si programul de lucru. 77,6% din respondenti au spus ca exista conditii de munca periculoase sau foarte periculoase. Aceasta din cauza ca lipsesc echipamentul individual de munca si cel de protectie, despre care  57,6% declara ca sunt nevoiti sa si le cumpere singuri. 81,6% vorbesc despre riscul ridicat de imbolnavire. De asemenea, 18% spun ca sunt nevoiti sa lucreze foarte des peste program fara a fi platiti, 58,4% ca fac asta cateodata, iar 30% acuza epuizarea la locul de munca.

Finantarea sistemului sanitar.  90,4% din participantii la studiu s-au declarat nemultumiti sau foarte nemultumiti de procentul din buget alocat sanatatii.

Absenta satisfactiei muncii.  Managerii de spitale considera ca la fel de importanti in fenomenul plecarii medicilor sunt si alti factori (in afara de cel financiar): faptul ca in Romania profesia de doctor nu se mai bucura de acelasi prestigiu social, promovarea personalului se face greu si nu exista un traseu profesional bine definit.

Plafonarea intelectuala. Aceasta e strans legata de lipsa dotarilor din spitale si este valabila mai ales pentru medicii din spitalele din tara. De aceea, tinerii rezidenti nu isi doresc sa lucreze in provincie, chiar daca acolo ar avea posturi, si aleg sa plece din tara.

Exista, din pacate, si situatii mai grave, in care medicii mai in varsta nu-i incurajeaza pe rezidenti sa invete – mai ales lucrurile practice. "Am un prieten, la un spital mare, care in timpul operatiilor nu e lasat sa faca nimic, nici macar sa se uite", spune dr. Anca Oporanu. Un alt tanar medic ne-a marturisit: "Stiti ce sunt pusi sa faca rezidentii? Sa scrie bilete de externare, sa ia tensiunea si sa faca anamneze. Daca ai patru sau cinci externari intr-o zi, iti ia aproape patru ore sa completezi fisele alea. Cand sa mai faci altceva?"

Ce se poate face?

Viorel Rotila, coordonatorul studiului din 2009 printre managerii de spitale, prezinta cateva dintre opiniile acestora cu privire la ceea ce ar trebui facut pentru a opri exodul medicilor.

Masuri salariale: acordarea unor salarii echivalente cu cele din Uniunea Europeana, dreptul personalului la tratamente si medicamente gratuite, salarizare in functie de competenta si performanta, asigurarea de locuinte si decontarea transportului.

Masuri ce privesc politica de personal: posibilitatea de avansare profesionala, scoaterea posturilor vacante la concurs si organizarea unor concursuri corecte, reevaluarea profesionala a medicilor, conditii de lucru mai bune.

Pachete de beneficii mai avantajoase: facilitati acordate de comunitatea locala pentru medicii tineri, facilitati precum pensii facultative si asigurari, acordarea primelor de stabilitate.

O utilizare mai eficienta a personalului. Spitalelor li se aloca personal in acelasi mod de decenii incoace si, de aceea, exista multe duplicari ale responsabilitatilor. De exemplu, in Marea Britanie, endoscopiile si inserarea cateterelor, sarcini indeplinite de obicei de medici, sunt acum efectuate de asistente, cu supravegherea medicilor. Ceva similar se va testa si la Universitatea din Queesland, Australia. Pe cand, oare, si la noi?
Romania e mult in urma in ceea ce priveste sistemul medical, dar trebuie sa ne uitam la altii si sa vedem care va fi evolutia. Dr. Simon Willcock, profesor asociat la Universitatea din Sydney, Australia, spune ca tehnologia va prelua multe dintre lucrurile efectuate de medici. Scrierea de dosare sau răspunsul la intrebările simple ale pacientilor se vor face de la distantă, electronic.
"Multe zone izolate nu vor mai avea medici deloc, prin urmare acestea se vor baza mai mult pe servicii de urgentă", mai precizeaza dr. Willcock.
Între timp, in sectia de Urgentă de la Spitalul Floreasca, medicii continua sa nu-si găseasca timp pentru o pauză.

Este evident: lucrurile trebuie să se schimbe. "Noi ne facem munca pentru că ne pasă si pentru că vrem să fim buni in ceea ce facem. Dar, cand sistemul te lasă baltă, e cumplit de dureros", spune dr. Emilian Dumitru.</p>

Vote it up
206
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza