Trasniti, dar premiati

Proiectele de cercetari „inutile“ sunt recompensate anual cu Premiile Ig Nobel. Iata distinctiile din acest an
 
<p>
Oamenii inoata mai repede in apa decat in sirop? Cum influenteaza Razboiul stelelor activitatea cerebrala a unui greier? Sobolanii pot face diferenta intre olandeza si japoneza vorbite invers? Nu sunt glume rasuflate, ci proiecte de cercetare serioase ale unor oameni de stiinta din intreaga lume. Munca lor este rasplatita anual cu Premiile Ig Nobel pentru Cercetari Inutile. Spre deosebire de Premiile Nobel, categoriile Ig Nobel nu sunt mereu aceleasi, iar ceremonia de decernare, desfasurata la Universitatea Harvard, este un eveniment de-a dreptul hazliu.

Unul pentru tine si unul pentru mine
Premiul: Sanatate Publica, 2009
Preocuparile umanitare reale pot duce, uneori, la cele mai fanteziste inovatii. Dr. Elena Bodnar, din Chicago, si-a inceput cariera in Ucraina, unde a participat la evacuarea si tratarea copiilor afectati de explozia de la Cernobil. Acea perioada, dar si evenimentele de la 11 septembrie, au inspirat-o sa inventeze o brasiera care se transforma intr-o pereche de masti protectoare pentru fata. Acestea pot filtra particulele novice din aer. Sutienul gofrat de culoare rosie poate fi purtat ca unul obisnuit, cu bretele sau fara, si este disponibil in marimi de la 70C la 100E.

Incitare pe fata
Premiul: Cercetare Interdisciplinara, 2003
Dezbaterea referitoare la semnificatia semnalelor sexuale si la originile preferintelor sexuale i-a determinat pe trei cercetatori de la Universitatea din Stockholm sa demonstreze ca preferintele oamenilor pentru anumite pozitii in detrimentul altora nu sunt bazate pe un mecanism al creierului „specific unei anumite parti“… ci ca totul este o chestiune de antrenament.
Pentru a dovedi acest lucru, respectivii cercetatori au antrenat sase pasari de curte sa reactioneze la imaginile infatisand o figura umana, afisata pe un monitor de tip touch-screen. Gainile au fost recompensate cu mancare cand au lovit cu ciocul fete de masculi, iar cocosii cand au reactionat la fete de femele.
Testul ulterior a aratat ca atat gainile, cat si studentele preferau aceleasi fete masculine, iar cocosii si studentii preferau aceleasi fete de femei.
Asa ca acum stii… Chiar si pasarile de curte prefera oamenii frumosi!

Socializare „cu gaze“
Premiul: Biologie, 2004
Oameni de stiinta din Scandinavia, Scotia si Canada au fost recompensati cu Premiul Ig Nobel pentru descoperirea faptului ca heringii comunica la prima vedere prin flatulenta.
Grupul, format din cinci cercetatori din Canada, Scotia, Danemarca si Suedia, a fost primul care a studiat si a descris Ticul Repetitiv Rapid (engl.: Fast Repetitive Tick – FRT), mai exact sunetul produs de heringi si asociat cu eliminarea de gaze din vezica inotatoare, prin intermediul conductului anal. In momentul in care heringii de Pacific au fost tinuti peste noapte intr-un acvariu imens, numarul de FRT-uri crestea proportional cu numarul pestilor prezenti, de unde rezulta ca este vorba despre o activitate sociala. Impactul si importanta acestei descoperiri presupun evaluari ulterioare, spun cercetatorii.

Intr-o ureche si… afara pe usa
Premiul: Pace, 2006
Ideea i-a venit lui Howard Stapleton, din Tara Galilor, in momentul in care fiica lui, in varsta de 15 ani, nu a putut intra intr-un magazin din cauza unui grup de betivi si drogati stransi in fata intrarii. Stapleton si-a amintit ca, in copilarie, facuse o vizita la fabrica de baterii Eveready. La un moment dat, a intrat intr-o incapere unde se suda cu ultrasunete, insa nu a putut suporta sub nicio forma zgomotul – unul pe care el il putea auzi, dar adultii nu. De aici, si inspiratia in crearea produsului Mosquito. Cutiuta din metal emite un ton de inalta frecventa, care ii enerveaza in special pe tineri. Stapleton a pornit aparatul la intrarea in magazin, iar, in opt minute, grupul de vagabonzi a disparut ca prin farmec.

Mania gandaceilor
Premiul: Biologie, 2011
In 1981, in timp ce faceau munca de teren in partea de vest a Australiei, doi entomologi au observat ceva ciudat pe marginea unei sosele. „Am vazut sase sticle, pe care se aflau niste gandaci – care stateau fie in partea de sus, fie intr-o parte. Si ne-am dat seama imediat ca incercau sa se imperecheze cu sticlele“, spune Darryl Gwynne.
In raportul intocmit, Gwynne si partenerul sau de cercetare, David Rentz, au notat ca gandacii erau atrasi doar de sticlele mici, cu gatul scurt, de culoare maro sau portocaliu-inchis, cu o suprafata usor striata in partea de jos, care reflecta lumina la fel cum ar fi facut-o aripile unei femele uriase. Ignorand femelele reale, masculii se catarau pe sticle si nu mai plecau de acolo, cu riscul de a muri din cauza soarelui arzator sau de a fi atacati de furnicile infometate. Si totul in numele iubirii.
Comentand vizavi de premiul Ig Nobel pe care l-au primit, la 30 de ani de la descoperirea propriu-zisa, Gwynne a intrebat: „De ce oare le-a luat atat de mult?“

Pe locuri… fiti gata… start! 
Premiul pentru Dinamica Fluidelor, 2005
Principiile de baza ale fizicii au fost folosite pentru a calcula presiunea care se acumuleaza in corpul unui pinguin… Oameni de stiinta din Germania, Finlanda si Ungaria au descoperit ca este vorba despre o forta uluitoare.
Pentru a elimina materialele lichide, pinguinii genereaza in jur de 1,45 PSI (unitate de masura a presiunii). Iar pentru a expulza materialele mai vascoase – de consistenta similara uleiului de masline – cifra se apropie de 8,7 PSI. Chiar daca se forteaza, oamenii ajung la maximum 2 PSI.
Dupa mai multe masuratori, cercetatorii au emis ipoteza ca pasarile isi elimina fecalele cat mai departe posibil, ca sa nu isi murdareasca penajul. Cat au durat oare aceste cercetari? Nu suficient de mult ca sa se descopere si alte potentiale utilizari ale acestei extraordinare functii corporale.

Imagineaza-ti!
Premiul: Medicina, 2011
Doua grupuri de oameni de stiinta (unul din Olanda si Belgia, iar celalalt din SUA si Australia) au publicat, fara legatura intre ele, studii referitoare la efectele pe care o vezica urinara plina le are in procesul de luare a deciziilor. Grupul din Olanda a ajuns la concluzia neobisnuita ca o vezica urinara plina ii face pe subiecti mult mai rabdatori cand se confrunta cu probleme legate de bani.
Ca sa nu ramana mai prejos, oamenii de stiinta din cel de-al doilea grup au analizat subiectii care aveau un volum de trei ori mai mare de lichid decat cei din primul studiu. Ce credeti ca au descoperit?
Functia cognitiva descreste la cei cu vezica foarte plina. Procesul este comparabil cu cel produs la oamenii care au consumat alcool in cantitati mici sau au stat 24 de ore fara sa doarma. Studiul a relevat si ca nevoia urgenta de a urina are un efect negativ asupra atentiei si a functiilor de memorie.
Cah!

</p>
Vote it up
190
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza