Suflet de femeie

Invatatoarea Maria Gheorghiu nu vrea sa renunte la cei mai saraci copii din Romania
 

<p>

Maria se uita spre fetita ce venise in acea dimineata, impreuna cu fratiorul ei. Nu o mai vazuse in celelalte zile de cand se afla in satul Ponorata, pentru a incerca ceea ce altii nu reusisera timp de doi ani – sa-i faca pe cei mici sa vina la gradinita si sa stea acolo cele patru ore, pentru a invata ceva. Privea fetita aceea cu ochi negri si slabuta, care avea in jur de 12 ani si de piciorul careia statea agatat fratele ei mai mic. Cum copiii nu stiau nici sa salute atunci cand intrau intr-o incapere, a abordat-o ea, pe cel mai bland ton cu putinta:
– Cati ani ai?
– Doi ani, a raspuns fata, cu o seriozitate si incredere nedisimulate.

Maria Gheorghiu, care are 42 de ani si e invatatoare de profesie, nu a mai intalnit niciodata un astfel de fenomen: „Lasand la o parte faptul ca e trist ca nu stie cati ani are, nici nu intelege ce inseamna «doi». Pentru ca, daca ar intelege, ar raspunde «Nu stiu cati ani am»“.

Maria s-a hotarat sa mearga acolo la inceputul lunii iulie. Stia ca lucrurile stau rau, dar nu-si imagina, totusi, ca un copil de clasa a III-a nu poate raspunde la o intrebare atat de simpla. De opt ani, de cand este directorul executiv al Asociatiei OvidiuRo, care lupta prin diverse programe sa dea o sansa la educatie celor mai saraci copii, Maria Gheorghiu nu a vazut niste familii atat de rupte de realitate: „Lumea noastra nu are niciun inteles pentru ei“.  

In satul Ponorata, din comuna Coroieni, judetul Maramures, traiesc in case de chirpici si fara acoperis 400 de suflete. Stau cate 10-15 intr-o incapere facuta din ce gasesc pe lagunoaie, iar in unele zile, cand se trezesc, se urca intr-o caruta, cu mic cu mare, si pleaca prin satele din imprejurimi, unde cersesc si aduna fier vechi. Adultii sunt analfabeti si marea majoritate nu are notiunea timpului. „Daca le spui «Ne intalnim joi la ora 10», vorbesti degeaba. Pentru ei asta nu inseamna nimic. Analfabetismul parintilor si lupta pentru supravietuire, prin plecarea in grup zile intregi, fac ca micutii sa lipseasca de la gradinita si de la scoala“.

In urma cu doi ani, Asociatia OvidiuRo a lansat, in parteneriat cu Ministerul Educatiei, programul Fiecare Copil in Gradinita. Atat experienta celor de la asociatie, cat si o serie de studii internationale au demonstrat ca educatia timpurie e o investitie care aduce beneficii de patru pana la zece ori mai mari decat resursele folosite. „Fara a primi educatie in primii ani, copiilor dezavantajati le e greu sa recupereze decalajul fata de altii de varsta lor. Primii ani din viata si anii de gradinita reprezinta «fundatia» unei intregi vieti“, spune Maria Gheorghiu. De aceea, asociatia a pus accent pe gradinita.

In 2010, la un concurs national la care au fost invitate sa participe toate primariile din tara au aplicat 100 de comunitati. Au fost selectate 20. Metodologia programului cuprinde si un ingredient atractiv: tichete sociale in valoare de 50 de lei pe luna, oferite parintilor daca cei mici vin zilnic la gradinita. In acest moment 1.400 de copii foarte saraci, din 12 judete, beneficiaza de program. Tichetele oferite de asociatie asigura familiilor un venit suplimentar, din care isi pot procura doar alimente. Asociatia OvidiuRo mai ofera si 60 de lei pe an fiecarui copil pentru rechizite, iar primariile trebuie sa asigure suma necesara pentru imbracamintea si incaltamintea lor.

In cei doi ani de cand s-a pus la punct programul, intr-o singura comunitate din cele 20 lucrurile nu au mers asa cum trebuie. La scoala si gradinita din Ponorata, aflate in aceeasi cladire construita in urma cu cinci ani din fonduri ale Uniunii Europene, fiecare copil si adult intra si iese cand vrea. Asa sunt ei obisnuiti. Si astfel, niciun invatator si educator nu a reusit sa tina o clasa de elevi timp de patru ore locului, pentru a face cursuri.

„Scopul nu e ca acesti copii sa vina la gradinita si apoi sa plece. Ci sa stea zilnic cateva ore si sa invete“, spune Maria, care s-a hotarat sa incerce, intr-un ultim efort, sa dea o sansa acelor copii. Asa ca a organizat un atelier la gradinita din Ponorata, la inceputul lunii iulie.

Pentru ca mai nimeni de acolo nu are notiunea timpului, Maria iesea cu masina in fiecare dimineata pe ulita satului si incepea sa claxoneze, pentru ca oamenii sa se trezeasca si sa-i aduca pe cei mici la gradinita. A cooptat doua femei din comunitate, pentru a o ajuta sa puna lucrurile in ordine: una mai in varsta si mai autoritara, care e un fel de lider local si femeie de serviciu la scoala, si pe fiica acesteia, care e ajutor de educatoare. Cea in varsta a primit si rolul de portar – nu lasa pe nimeni sa intre si sa iasa atata timp cat Maria era impreuna cu cei mici. De fapt, si cu cei mari. Pentru ca la atelierul gradinitei vin copii de la patru ani pana la 12-13. „Cei micuti sunt atat de speriati daca ii iei de langa mama sau fratii lor, incat nu am avut incotro si a trebuit sa-i accept si pe cei de varsta scolii, dar cu conditia de a nu deranja si de a face ce le spun“.

Fiecare zi din cele doua saptamani, cat a stat acolo a insemnat pentru Maria o continua provocare. „Am vrut sa demonstrez ca daca pui niste limite si iti organizezi munca intr-un anumit fel, poti reusi“.

La acest inceput de septembrie, Maria s-a intors la Ponorata. Si, timp de o luna, se va ocupa din nou de acesti copii si va arata celorlalti educatori ce trebuie sa faca pentru a-i scoate din intunecimea necunoasterii lumii in care traiesc.

Pentru a sustine educatia copiilor saraci din programul „Fiecare Copil in Gradinita“, se pot face donatii prin SMS la numarul de telefon 8860. De asemenea, se poate face o donatie de 50 de lei pe luna, timp de un an (sau mai mult) pentru a sustine un copil sarac la gradinita. Amanunte pe site-ul www.ovid.ro/cum sa ajuti

</p>

Vote it up
242
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza