Strokkur, fantana clocotitoare

Islanda este tara gheizerelor si cel mai mare dintre acestea se afla in sud-vestul insulei  
 
La intervale regulate in timpul zilei, declansat parca de un maestru de ceremonii al iadului, Strokkur isi inalta coloana de 22 m de apa clocotita spre cer. Dupa cateva secunde, fantana se retrage cu un suierat de aburi si apele lacului din jur se linistesc. Atunci Strokkur devine o panza de apa limpede peste care plutesc aburi. Primul semn de incepere a activitatii este o fluctuatie a nivelului apei. In timp ce apa se ridica tot mai rapid, tasneste pentru o clipa o bolta de apa limpede, clocotita. Apoi, bolta explodeaza brusc, cu un bubuit si Strokkur isi repeta numarul. Nu-i de mirare ca numele sau inseamna in islandeza „Putineiul“.
Strokkur este situat in regiunea geotermala de langa raul Hvítá din Islanda, la circa 80 km de Reykjavík. Un grup de lacuri aburinde, cu apa fierbinte si namol bolborositor, se afla in aceasta zona, unde este si Stori Geysir, sau Marea Tasnitoare – odinioara cel mai puternic gheizer al grupului. Toate celelalte gheizere au primit numele lui – cuvantul islandez geysir inseamna a tasni.
Odata, apele acestui izvor fierbinte celebru in lume au atins incredibila inaltime de 70 m. In 1810, a fost activ la fiecare 30 de minute, dar numai cinci ani mai tarziu, intre eruptii s-au scurs si sase ore, iar in 1916, orice activitate a incetat brusc.
Apoi, in 1935, dupa ce o parte din apa s-a scurs, gheizerul a inceput sa erupa din nou dupa vechiul sau program, la fiecare 30 de minute.
Astazi, Stori Geysir este din nou calm, fara a da vreun semn al splendorii sale din trecut. Din cand in cand, tehnicienii il stimuleaza pentru a oferi un spectacol vizitatorilor, turn]nd mari cantitati de sapun lichid in lac. Acesta creste densitatea apei, care actioneaza ca un capac pus pe gheizer, impiedic]nd aburul sa iasa. Cand o parte din solutia de sapun este extrasa, presiunea scade si gheizerul erupe.
Islanda isi datoreaza gheizerele situarii sale pe Mid-Atlantic Ridge (Creasta Atlanticului de Mijloc), unde doua mari segmente ale scoartei Pamantului, placile tectonice, se desprind una de cealalta. Ca urmare, se formeaza o linie vulnerabila, prin care magma topita tasneste din adancul Pamantului. Magma incalzeste apa subterana care poate iesi prin gheizere.
Izvoarele fierbinti si lacurile cu namol bolborositor se afla in zone unde nise cu magma topita sunt aproape de suprafata in apropierea apei subterane, ca in valea raului Hvítá. Magma incalzeste atat rocile poroase, cat si apa care s-a infiltrat prin ele. Daca apa poate iesi, se ridica la suprafata ca izvor fierbinte sau ca lac namolos. Daca totusi apa este partial inchisa intr-o coloana goala in aceste roci, temperatura ei va creste mult si va crea un gheizer.
Presiunea coloanei de apa in sine impiedica initial apa sa clocoteasca. Temperatura creste si in cele din urma apa incepe sa clocoteasca la 6oC peste punctul normal de fierbere, la suprafata – ceea ce se numeste supraincalzire. Presiunea aburului creste si forteaza apa de deasupra varfului coloanei sa formeze o bolta in lac. Aceasta, la randul ei, scade presiunea, las]nd sa fiarba mai multa apa, pana cand, in cele din urma, aburul supraincalzit arunca o coloana de apa fierbinte din pamant ca si cum ar fi proiectata dintr-un tun urias. Cand apa incepe sa se acumuleze in golul din roca incinsa, intregul ciclu reincepe.
De la inceputul anilor ’90, islandezii folosesc in mod eficient caldura inmagazinata sub pamant, pentru incalzire in industrie, agricultura si in locuinte. In 1942, un sistem vast de conducte si statii de pompare aducea deja apa fierbinte naturala la rezervoare mari din dealurile din jurul capitalei Reykjavík. Sursele de apa au fost alese cu grija pentru a evita disturbarea lui Strokkur si a altor gheizere. Astazi, majoritatea locuintelor din oras sunt racordate la sistemul de apa calda naturala. In alte regiuni, inginerii folosesc rocile vulcanice pentru a incalzi apa rece pompata spre ele.
Orasul Hveragerdhi, aflat la sud-est de capitala, sta marturie pentru succesul folosirii energiei naturale. Aici, la numai 250 km de Cercul Polar, plante de apartament tropicale, fructe si legume ca bananele si castravetii sunt crescute in sere incalzite de apele geotermale, d]nd orasului reputatia de „gradina a izvoarelor fierbinti“.
Forta exploziva 
Coloana clocotita a Strokkurului (st.) este compusa din picaturi de apa si abur supraincalzit. Vikingii credeau ca Islanda este intrarea in taramul mortilor, intrucat contrastul dintre foc si gheata era similar cu cel descris in legendele despre zeii scandinavi.
Aburitoare facute de om 
La Krafla, in nord-estul Islandei, inginerii au sapat puturi cu aburi pentru a le folosi ca sursa de energie. Energia geotermala furnizeaza o treime din necesitatile insulei, dar numai un mic procent din potentialul de energie a fost extras.
Cum lucreaza un gheizer
Gheizerele se produc acolo unde magma, sau roca topita, se afla aproape de suprafata Pamantului. Apa patrunde prin crapaturile din roca form]nd rezervoare subterane. Apa este incalzita de rocile fierbinti si o parte se transforma in cele din urma in aburi. Se formeaza un varf al coloanei de aburi care tasneste printr-un imens jet de apa si aburi, denumit gheizer.
 
Vote it up
393
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza