Stiai ca poti vedea varsta copacilor?

In fiecare an, trunchiul arborilor creste spre exterior si isi adauga un nou inel de tesut
 

<p>Inelele sunt vizibile la copacii din clima temperata si boreala din cauza vitezei diferite de crestere de la un anotimp la altul. Cresterea rapida de primavara si vara produce lemn deschis la culoare. Toamna, lemnul este produs mai lent, asa ca e mai dens si mai intunecat. Varsta unui copac doborat se poate vedea in numarul de inele ale trunchiului.

Plante cataratoare

In cautarea luminii, copacii isi ridica frunzele dezvoltandu-si un trunchi gros si ramuri. Plantele cataratoare au o solutie mai eficienta – folosesc pentru sustinere structura deja existenta a arborilor. Unele dezvolta din tulpina radacini care se infasoara in jurul trunchiului si ramurilor copacului. Vitele produc radacini mult mai mici, care se pot agata chiar si de scoarta cea mai neteda. Alte plante cataratoare se agata cu carcei – frunze modificate ce se infasoara in jurul tulpinilor si crengilor.

Scoarta
Scoarta este tesut mort care apara tesutul viu din ramurile si trunchiul unui copac. Imediat sub scoarta se afla un strat de celule spongioase numit floem, care transporta seva. Sub el este un strat subtire de tesut in permanenta crestere, numit cambium, iar dedesubtul acestuia se afla xilemul, care duce apa si sarurile minerale in sus, spre frunze.

Inchis pe timpul iernii
Foioaselor le cad frunzele pentru a economisi energie. Iarna, lumina soarelui este prea slaba pentru a prilejui prea multa fotosinteza – cantitatea de energie produsa ar fi depasita de cea folosita pentru a pastra frunzele in stare buna. Lepadandu-si frunzele, copacii economisesc si apa – important cand solul ingheata. Evaporarea la nivelul frunzelor da forta care extrage in mod normal apa din pamant.

Fructe si nuci
Majoritatea copacilor se bazeaza pe animale pentru a-si raspandi semintele. Producerea fructelor este o cale eficienta de a le determina sa faca asta – creaturile inghit semintele cand se hranesc, apoi le elimina cu tot cu ingrasamantul aferent. Nucile nu sunt menite sa fie mancate – de obicei sunt protejate de o coaja lemnoasa tocmai ca sa se evite asta.

Recorduri
Desi cei mai mari si mai batrani copaci sunt conifere, exista si multe recorduri ale foioaselor.

- Cel mai gros copac cunoscut vreodata a fost un castan european (Castanea sativa) ce crestea pe Muntele Etna din Sicilia la sfarsitul sec. XVIII. Pe atunci s-a consemnat ca are un perimetru de 58 m, dar de atunci s-a despicat in trei parti.
- Frunzisul cel mai vast al unui singur copac este cel al marelui banyan (Ficus benghalensis) din Gradina Botanica a Indiei din Calcutta. Ea acopera incredibila suprafata de 1,2 ha – banyanii isi dezvolta din ramuri radacini de sprijin, ceea ce le permite sa se extinda aproape la nesfarsit.
- Cea mai mare retea de lastari masurata (pe care unele specii o dezvolta si din care rasar copaci noi, identici genetic) a fost cea a unui crang de plopi tremuratori (Populus tremuloides) din Muntii Wasatch din statul Utah, SUA. Cu totul, copacii acopereau o suprafata de 43 ha. Fiecare dintre ei era legat de acelasi sistem imens de radacini.</p>

Vote it up
148
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza