Si, totusi, cum slabim?

Gary Taubes, scriitor american specializat in domeniul stiintific, explica de ce nu functioneaza dietele obisnuite si ce poti face ca sa pierzi in greutate
 
<p>
Daca cercetatorii in domeniul obezitatii sunt atat de destepti, noi de ce suntem atat de grasi? Aceasta este intrebarea centrala care reiese din noua carte a cercetatorului american Gary Taubes – De ce ne ingrasam si ce putem face? In fond, autoritatile care se ocupa de sanatatea publica au transmis in ultimii 40 de ani un mesaj foarte simplu: daca vreti sa nu va ingrasati, renuntati la grasimile din alimentatie. Si, totusi, in toti acesti ani, rata obezitatii a tot crescut.

Gary crede ca stie de ce: expertii in obezitate au facut recomandarile pe dos. Daca te uiti cu atentie la studii, nu grasimea este inamicul, ci carbohidratii care se digera usor. Inclusiv mancarurile care ne sunt recomandate intr-o dieta – iaurtul degresat, cartofii copti simpli (fara unt) si pastele simple (fara ulei de masline, sos si branza) – ne reseteaza metabolismul si ne fac sa acumulam kilograme. Iar acele mancaruri despre care ni s-a spus ca trebuie evitate – fripturi, burgeri, branza, chiar si smantana la care renuntam in cazul cartofilor copti – ne pot ajuta sa pierdem in greutate si ne pastreaza inima sanatoasa.

Dupa cum iti poti imagina, Taubes a starnit controverse cu declaratiile sale. Desi este cunoscut ca un jurnalist care a transformat pasiunea in obsesie, dar si ca un geniu al stiintei (a studiat fizica aplicata la Harvard, inginerie aerospatiala la Stanford si a castigat numeroase premii pentru scrierile sale stiintifice) a fost numit un „mofturos al datelor“. Adica cineva care cauta de-a lungul a decenii intregi de studii si aduna la un loc numai datele care-i sunt pe plac.

O serie de studii, realizate in ultimii cinci ani, i-a facut insa pe cercetatori sa-si revizuiasca atitudinea negativa fata de dietele cu un continut scazut de carbohidrati. In prezent, oameni de stiinta, ca Mitchell Lazar, doctor in medicina, care conduce Institutul de Diabet de la Universitatea din Pennsylvania, si cardiologul Allan Sniderman, doctor in medicina, de la Universitatea McGill, i-au foarte in serios argumentele lui Gary.

Taubes spune ca ideile sale reprezinta o ipoteza alternativa privind motivele pentru care ne ingrasam. Apoi, adauga apasat ca aceasta reanaliza radicala este „aproape sigur adevarata“. Taubes a stat de vorba cu editorul nostru, Lisa Davis, pentru a ne impartasi teoria sa. Iata concluziile sale:

Expertii in obezitate se insala

Exista o idee „fixa“ cand vine vorba despre greutate si obezitate: anume, ca ne ingrasam pentru ca inghitim mai multe calorii decat ardem. Este ipoteza lacomiei si a lenei: mancam prea mult si facem prea putina miscare. Pare o regula de bun-simt greu de contrazis, dar, in fapt, nu ne spune nimic important despre motivele pentru care ne ingrasam. Daca ma tot ingras inseamna, totusi, ca mananc prea mult. Dar DE CE am mancat prea mult? Ei, asta-i o intrebare la care nu pot raspunde. Nu cu teoria cresterii in greutate prin raportul dintre caloriile inghitite si caloriile arse.

Oamenii reactioneaza de parca as pune la indoiala regulile termodinamicii. Nu le pun la indoiala. Spun doar ca nu sunt relevante. Daca te ingrasi, inseamna ca inghiti mai multe calorii decat arzi. Problema este DE CE? Exista o ipoteza ridicol de simpla: nu te ingrasi pentru ca mananci prea mult. Mananci prea mult din cauza ca ai dezvoltat o disfunctionalitate a modului in care se formeaza tesutul tau adipos.

Dietele nu functioneaza

In ultimii 40 de ani, studiile ne-au aratat ca nu poti obtine un rezultat semnificativ din punct de vedere clinic prin reducerea numarului caloriilor. In acelasi timp, expertii ne spun ca lacomia si lenea sunt responsabile pentru cresterea in greutate, dar si ca dietele nu functioneaza. Iar acesta este motivul pentru care trebuie sa fie inventat un medicament anti-obezitate, care ar putea sa-i faca miliardari pe inventatori. Acesta este si motivul pentru care comunitatea medicala considera chirurgia bariatrica – de fapt, modificarea sistemului digestiv – o solutie rezonabila.
„Nu ar trebui sa fie o surpriza ca unele diete nu functioneaza. Oamenii obezi si-au petrecut viata incercand sa manance mai putin. Probabil ca exista si unii care au renuntat si si-au spus: e fara speranta, asa ca hai sa ma simt bine asa cum sunt. Dar, in majoritatea cazurilor, poti defini un obez ca pe o persoana pentru care a manca mai putin nu a functionat.

Asa ca, daca un medic iti va spune sa mananci mai putin, poti sa-ti pui intrebarea cat de bine iti va face asta. E clar ca daca reduci numarul caloriilor iti va fi mereu foame. Iar energia consumata este, in general, direct proportionala cu numarul de calorii inghitite.
Studiile efectuate pe animale arata ca, daca le reduci aportul energetic, celulele lor consuma mai putina energie. Acesta este unul dintre motivele pentru care cercetatorii din domeniul obezitatii recunosc, in momentele lor de sinceritate, ca reducerea numarului de calorii este ineficienta.“

Este imposibil sa numeri caloriile

„Autoritatile din sanatatea publica vor recomanda, in viitor, un echilibru energetic, ceea ce e un nou mod de a spune ca nu ar trebui sa consumam mai multe calorii decat ardem. Dar ce presupune balanta asta?
Daca inghiti 2.700 de calorii pe zi, portia medie zilnica pentru femei si barbati, asta inseamna un milion de calorii pe an. Sau zece milioane intr-un deceniu. In zece ani, consumi aproximativ zece tone de mancare. Cat de exact trebuie sa fie raportul dintre caloriile inghitite si caloriile arse, ca sa nu castigi mai mult de zece kilograme intr-un deceniu? Pentru ca, daca pui zece kilograme in fiecare deceniu, vei ajunge de la a fi suplu, asa cum erai la 20 de ani, la a fi obez la 40, asa cum se intampla cu multi dintre noi. Iar raspunsul este: 20 de calorii pe zi. Daca vei consuma un plus de 20 de calorii pe zi, care se vor transforma in tesut adipos, vei castiga 10 kilograme in fiecare deceniu.

Ideea este ca nimeni nu poate potrivi perfect caloriile inghitite cu cele arse. 20 de calorii contine o singura inghititura de hamburger de la McDonald’s. Sunt cateva guri de Cola si cateva inghitituri dintr-un mar. Oricat de bun ai fi la numarat caloriile, n-o poti face. Asadar, daca balanta energetica este singura modalitate de a nu ne ingrasa, intrebarea se pune: de ce nu suntem cu totii grasi?

Sportul nu te va mentine suplu

Nutritionistii sunt atat de decisi sa ne faca sa pierdem in greutate prin activitati sportive, incat uita anumite adevaruri evidente. De exemplu, ar trebui sa stii ca, pe masura ce consumi mai multa energie, cu atat ti-e mai foame dupa aceea. Imagineaza-ti ca am chemat un bucatar vestit la mine acasa, ca sa gateasca un festin cu 12 feluri de mancare, si ca esti invitat. Pofteste la masa!
„Cele doua lucruri pe care, probabil, le vei face, va fi sa sari peste pranz si sa faci mai multe exercitii. Ai putea chiar spune: Taubes sta la un kilometru jumatate de mine, merg pe jos pana la el si, pana ajung, mi se face si foame. Poanta este ca le spunem oamenilor sa faca doua lucruri ca sa scada in greutate – sa manance mai putin si sa faca mai multa miscare – care sunt exact cele doua lucruri pe care le faci daca vrei sa ti se faca foame.
Datele din cercetarile asupra obezitatii si sportului arata ca nu exista nicio dovada ca miscarea are vreun efect asupra greutatii.

Potrivit directivelor Colegiului American de Medicina Sportiva si Asociatiei Americane a Inimii, daca exersezi mai mult ai, intr-adevar, mai putine sanse sa te ingrasi mai tarziu.
Dar aceleasi directive spun ca datele care sa sprijine aceasta ipoteza nu sunt, pana la ora actuala, relevante. Ceea ce este un fel de sarut al mortii. Daca la o ipoteza veche de 100 de ani nu exista date relevante pana acum, am putea fi destul de siguri ca ipoteza este gresita.

Exista o modalitate sigura de a slabi

Mamele noastre au crescut crezand ca amidonul si carbohidratii rafinati te ingrasa: pastele, cartofii, painea, dulciurile, orezul si porumbul. Si aveau dreptate. Aceste mancaruri te ingrasa. Dulciurile sunt, probabil, cele mai rele, alaturi de combinatiile de apa cu zahar, care pot include orice, de la suc la Cola. Motivul este faptul ca acesti carbohidrati cresc nivelul de insulina. Oamenii de
stiinta stiu, inca din 1960, ca insulina este hormonul primar care regleaza tesutul adipos.
Asta nu este o informatie controversata. Daca rasfoiesti orice carte de endocrinologie si cauti ingrasa o celula, o sa vezi ca insulina o face. Apoi, te uiti la obezitate si vei afla ca oamenii se ingrasa pentru ca mananca prea mult si fac prea putina miscare. Iata o prapastie intre stiinta si cauza obezitatii umane.
Vreau sa le transmit cercetatorilor: fiti mai atenti la metabolismul hormonal si enzimatic al tesutului gras! Daca o veti face, veti gasi un raspuns diferit pentru ceea ce provoaca obezitatea si ceea ce o vindeca. De fapt, dr. Atkins a avut dreptate cu dieta lui, chiar daca nu a inteles corect intregul mecanism.

Mentine scazut nivelul de insulina

Avem tendinta sa ne gandim la celulele noastre adipoase ca la un cont bancar pe termen lung, in care corpul depoziteaza caloriile in exces si acizii grasi, pe care nu-i folosesti decat atunci cand esti infometat. Dar realitatea este ca tesutul gras seamana mai degraba cu portofelul tau, iar mesele sunt echivalentul mersului la bancomat. Stii cum sa folosesti bancomatul: pui banii in portofel si-i cheltui treptat si, cand ti-au ramas prea putini, te intorci la ATM. Dar insulina iti blocheaza banii in portofel, asa ca te tot duci la bancomat. Celulele tale grase devin si mai grase, dar tu nu poti ajunge la acizii grasi depozitati in interiorul lor. Asa ca ti se face foame si mananci din nou.

Urmeaza o dieta cu mai putini carbohidrati

Cand am inceput sa ma ocup de acest subiect, am incercat dieta Atkins, ca un experiment. Nu-mi trecuse niciodata prin minte sa fac asta. Dar acum merg la restaurant cu prietenii si, in timp ce ei mananca piept de pui fara piele si o salata verde, eu iau ardei gras si mozzarela topita la aperitiv si o friptura. Iar kilogramele s-au topit pur si simplu. Daca ai fi mers cu mine pe strada, ai fi putut vedea efectiv cum se pierd kilogramele in urma mea.
Mananc oua si bacon la fiecare mic dejun. La pranz, consum 375 de grame de hamburger cu branza, dar fara chifla. Cina inseamna o jumatate de kilogram de friptura sau  jumatate de pui, sau cea mai mare bucata de peste pe care o pot cumpara, garnisit cu legume. Mananci ce vrei pana te saturi, dar nu mananci lucrurile care te ingrasa.
„Tii aceasta dieta si iei micul dejun. Brusc, iti dai seama ca e ora doua si te gandesti ca ar trebui sa iei pranzul. Dar nu ti-e foame. Inainte, obisnuiam sa tin o dieta cu un continut scazut de grasimi si, la fiecare doua ore, mi se facea foame. Si cresteam in greutate in fiecare an.“

Cel mai mare studiu de pana acum realizat asupra dietelor cu continut redus de carbohidrati a aparut anul trecut. Se compara o dieta cu continut redus de grasimi, in care consumi 1200-1800 de calorii zilnic, cu o dieta cu un continut redus de carbohidrati, in care mananci cat vrei.
Cercetatorii au cam ingropat partea asta. Abia daca au pomenit ca se compara o dieta in care numarul de calorii e sever restrictionat cu o dieta in care mananci cat vrei. Dar au descoperit ca dieta cu un continut redus de carbohidrati functioneaza.
Din punctul meu de vedere, asta a fost cea mai importanta observatie in domeniul cercetarii obezitatii: poti sa ai o dieta eficienta, care nu restrictioneaza numarul de calorii. Dar sistemul ignora acest aspect. Si, in majoritatea studiilor care s-au facut, o dieta cu un continut redus de carbohidrati e mai eficienta decat una cu un continut scazut de grasimi si un numar redus de calorii.

Grasimea e mai buna pentru inima ta

Ideea ca grasimile din alimentatie provoaca boli de inima este falsa. Stim cu totii ca dieta Atkins omoara oameni – sau, ma rog, asta ni s-a spus. Cand am inceput sa mananc astfel, sotia mea m-a pus sa-mi fac o asigurare de viata. Dar, in ultimul deceniu, zeci de studii au dat atentie dietei Atkins si au aratat ca riscurile de imbolnavire cardiaca au scazut mai mult in cazul dietei cu continut redus de carbohidrati decat in cazul uneia cu continut redus de grasimi si calorii. Colesterolul HDL creste, ceea ce este cel mai important atunci cand vine vorba de sanatatea inimii. Colesterolul mic, dens LDL – care este deosebit de periculos – devine colesterol LDL, mare, dispersat. Si nu numai ca profilul colesterolului se imbunatateste, dar insulina scade. La fel rezistenta la insulina, precum si tensiunea arteriala.
Dieta cu continut redus de grasimi, pe care oamenii au tinut-o in speranta de a-si proteja inima, este de fapt rea pentru ei, pentru ca are un continut crescut de carbohidrati. Efortul facut de forurile de sanatate publica de a determina pe toata lumea sa manance asa este unul dintre motivele pentru care acum obezitatea si diabetul au devenit o epidemie.

Daca ai probleme de greutate, nu e vina ta

In ultimii 40 sau 50 de ani, cercetarea asupra obezitatii a fost, de fapt, o incercare de a explica de ce persoanele obeze nu au corectitudinea morala a oamenilor slabi, fara sa spuna asta in mod direct. Este teribil de distrugator. Desi este de neiertat, inca face parte din intelepciunea populara. Cei mai multi medici nu vor sa aiba trateze pacienti obezi pentru ca se gandesc ca au de-a face cu oameni carora nu le pasa suficient sa manance cumpatat si sa faca miscare. Ei merg pe strada si, cand intalnesc o persoana obeza, nu vad ca pe altceva decat o tulburare hormonala. Nu toata lumea se ingrasa mancand carbohidrati – depinde de cat de sensibile sunt celulele tale la insulina si mai ales cat de sensibile sunt celulele tale grase fata de cele din muschi. Dar o mare parte a oamenilor care s-au ingrasat a ajuns astfel din cauza carbohidratilor din dieta lor. Daca ai fost gras multa vreme, faptul ca scapi de carbohidrati nu o sa te faca slab. Dar vei ajunge pe cat de slab poti doar cu o dieta cu un continut redus de carbohidrati.

Exista efecte secundare? Da, unii oameni pot simti ca au mai putina energie pana li se adapteaza organismul la acest fel de a manca, desi putina sare sau supa poate rezolva aceasta problema. O dieta cu un continut redus de carbohidrati iti poate reduce tensiunea arteriala, asa ca s-ar putea sa fie nevoie sa ti se ajusteze dozele de medicamente. Asadar, daca ai probleme de sanatate, ar trebui sa vorbesti, mai intai, cu medicul.
Dar ceea ce spun eu se rezuma astfel: mananca ceea ce oamenii au mancat de-a lungul evolutiei lor. Cerealele si zaharurile rafinate nu au facut parte din dieta noastra pe parcursul istoriei.
Pe vremea cand eram vanatori-culegatori, mancam carne cat de des puteam, iar plantele erau mult mai rezistente si mai bogate in fibre decat sunt astazi – cu un continut redus de carbohidrati digerabili. Aceasta nu este o dieta.
Ideea fundamentala este: nu manca ce te ingrasa! Dincolo de asta, mananca exact cat poti si cat vrei.

5 cai pentru O DIETA BUNA

Eric Westman, doctor american, care conduce clinica Duke Lifestyle Medicine din Carolina de Nord si care a contribuit la volumul Noua dieta Atkins pentru un nou tu, a studiat timp de 12 ani dietele cu un continut redus de carbohidrati. Cele cinci recomandari ale sale sunt:

1. Nu incerca sa reduci grasimile. „Mancarurile cu continut ridicat de grasime te ajuta sa te simti satul“, spune dr. Westman. Sunca, branza, smantana, maioneza, untul si uleiul sunt ingredientele sanatoase ale unei diete cu un continut redus de carbohidrati.

2. Ia-ti la revedere de la paste, paine si orez. Ca sa piarda in greutate, majoritatea oamenilor trebuie sa ramana sub 20 de grame net de carbohidrati pe zi (net se refera la numarul de grame de carbohidrati minus numarul de grame de fibre, pentru ca fibrele nu cresc nivelul glicemiei). Pentru asta, trebuie eliminata painea (2 felii contin aproximativ 24 de grame carbohidrati net), orezul (peste 40 grame in 200 g) si pastele (in jur de 40 grame in 200 g). Odata ce ti-ai atins scopul, poti adauga incet mai multi carbohidrati, care sa nu aiba un impact mare asupra glicemiei.

3. Fii pretentios cu legumele. Cele cu amidon (pline de carbohidrati), mai ales radacinoasele, la fel ca si porumbul, sunt interzise. Dar poti consuma necesarul zilnic de legume din salata verde, spanac si alte verdeturi. Limiteaza broccoli, conopida, ardeii grasi si verzele de Bruxelles la 400 de grame pe zi.

4. Spune nu zaharurilor ascunse. Fructele, considerate cea mai sanatoasa mancare, sunt pline de zaharuri, adica pline de carbohidrati. La fel si sucurile de fructe. Alte surse concentrate includ bauturile carbogazoase, prajiturile si bomboanele. Poti pastra in meniu sucurile dietetice, vinul sec si dulciurile fara zahar si sa pierzi in greutate.

5. Consuma cat vrei. Cand vine vorba de proteine si grasime, nu trebuie sa-ti controlezi portiile, spune dr. Westman. Senzatia de foame o sa se reduca, atunci cand vei incepe sa mananci astfel. Tot ce ai de facut este sa te opresti cand te saturi.    
Beth Dreher

</p>
Vote it up
365
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza