Semne nestiute care anunta atacul de cord

Cel mai cunoscut simptom este o durere groaznica in piept. Dar mai sunt si altele, pe care ar fi bine sa le recunosti - de preferinta, foarte repede
 

<p>

Cand Claudiu Roman a ajuns acasa, dupa o zi obisnuita de munca, s-a simtit mai obosit decat de obicei. „E drept ca fusesem in mai multe locuri, dar era ceva normal in munca mea“, isi aminteste el despre acea zi de mai a anului 2006. S-a asezat pe pat pentru a se odihni dar, cateva ore mai tarziu, a inceput sa-l doara umarul stang.  

La varsta de 47 de ani, Claudiu, agent de vanzari la o firma bucuresteana, nu s-a gandit nicio clipa ca ar putea avea un infarct. Stia ca un atac de cord se manifesta prin dureri puternice in zona pieptului. Un coleg mai in varsta trecuse recent prin asta, iar el nu avea acele simptome.

Durerea si oboseala nu l-au parasit insa. Spre seara, sotia lui, ingrijorata, a vrut sa cheme ambulanta. Dar Claudiu a refuzat, promitandu-i ca se va duce a doua zi la un medic.  

Spre dimineata, simtindu-se la fel de obosit, Claudiu s-a prezentat la o clinica particulara, unde i s-a facut o electrocardiograma (EKG). Avusese infarct. A fost transportat la Spitalul de Urgenta Bagdasar-Arseni, unde i s-a facut o coronarografie, dupa care i s-a implantat un stent pe artera blocata care produsese atacul de cord. Claudiu s-a numarat printre cei norocosi.

Alta a fost, din pacate, soarta lui Alexandru Nedelescu, patronul companiei Speed Taxi, din Bucuresti. Intr-o zi de la sfarsitul lunii martie a acestui an, lui Alexandru, care avea doar 37 de ani, i s-a facut rau. „Il durea tare in piept si ii amortise mana stanga. A fost chemata salvarea. Medicii l-au examinat, i-au facut o injectie, dupa care Alexandru si-a revenit“, a povestit colegul sau, Andrei Gafita, pentru ziarul Click. „Dupa cateva ore, tanarul a plecat la munca, insa i s-a facut din nou rau. S-a intors acasa. Iar acolo a cazut. Ambulanta l-a transportat la spital. Dar facuse stop cardiac“.

In fiecare an, peste 20.000 de romani sufera un atac de cord si multi dintre ei mor inainte sa primeasca ajutor medical. „In cazurile de infarct, o mare problema o constituie faptul ca, din cauza lipsei de personal, ambulantele ajung la pacient fara medic“, spune dr. Emilian Dumitru, cardiolog la Institutul „C.C. Iliescu“, din Bucuresti. Daca am recunoaste mai bine simptomele, care adeseori se manifesta vag, ne-am putea salva viata, prezentandu-ne din timp la medic. Cu totii am auzit de durerea atroce in cosul pieptului ca simptom inconfundabil al atacului de cord.

Acesta este insa, simptomul principal. Noile studii arata ca anumite persoane – in special femeile – experimenteaza atacuri de inima fara dureri in piept, dar cu alte semne, pe care ele le interpreteaza gresit sau chiar le ignora.

Un atac de cord clasic are loc atunci cand cel putin una din arterele coronariene a fost treptat subtiata de o acumulare de colesterol si grasimi. Un cheag de sange se formeaza in spatiul subtiat si inchide complet sau partial circulatia sangelui. Lipsit de hrana, o parte din muschiul inimii sufera o vatamare si incepe sa moara. Ca orice muschi vatamat, acesta semnaleaza creierului situatia in care se afla. Creierul raspunde prin fibra nervoasa care produce durerea, avand de obicei ca rezultat o senzatie de apasare in piept.

Uneori aceste semnale dureroase se amesteca. Ele pot stimula nervi adiacenti in locul ori in completarea celor specifici pentru inima. Acelasi nerv care controleaza durerea de inima, de exemplu, poate trimite senzatii dureroase catre stomac, gat sau bratul stang. Astfel, in locul unei dureri puternice de inima, poate sa apara  un amestec de semnale dureroase in alta parte.

Consecintele acestor simptome inselatoare nu sunt mai putin serioase. „Orice stare neobisnuita trebuie sa alerteze pacientul si sa-l trimita la medic“, spune dr. Dumitru. „Sunt oameni care pot face infarct fara sa simta niciun fel de durere. Este in special cazul celor cu diabet si al varstnicilor. Pe acestia trebuie sa-i ingrijoreze si o stare de oboseala intensa sau o senzatie de lipsa de aer“.

Psihologul Lidia Danielescu, in varsta de 59 de ani, se afla in cabinetul ei, impreuna cu un pacient, cand a suferit o hemoragie nazala puternica. Fiindca se afla la o clinica medicala privata, colegii i-au oferit primul ajutor. Tensiunea ei era 14 cu 10. „A doua zi eram din nou la munca. Nu am considerat ca nivelul tensiunii fusese atat de ridicat incat sa ma trimita imediat la un medic. Mi-am promis, insa, sa ma duc cat mai curand“, isi aminteste Lidia. Asta se intampla in primavara anului trecut.

Dar lunile au trecut si Lidia nu a gasit timp pentru ea. „Sa plec la ora 10 sau 11 seara de la cabinet era ceva obisnuit in programul meu. Dar, uneori, ma prindea si ora unu noaptea. Am inceput sa am stari de oboseala tot mai accentuate si ameteli“.

La cinci luni dupa acea hemoragie nazala, in momentul in care a intrat in casa, dupa o consultatie ce se terminase la ora 23.00, Lidia a simtit o presiune puternica in zona sternului. „Nu imi mai puteam controla respiratia. M-am intins pe canapea., dar mi s-a facut si mai rau. Nu puteam indoi genunchii si nici sa vorbesc. Am reusit doar sa ma tarasc dupa telefon si sa apelez numarul fiicei mele, care locuieste foarte aproape. Si-a dat seama ca ceva e in neregula cu mine si a venit imediat, impreuna cu sotul ei. Au apelat 112“, povesteste Lidia.
Dar cei de pe ambulanta nu au realizat gravitatea situatiei. „Mi-au facut o injectie si mi-au spus ca doar m-am speriat. Nu eram deloc speriata, dar nu puteam vorbi, ca sa le explic ceea ce simteam. Pana la urma, la insistentele fiicei mele, m-au dus la Spitalul de Urgenta Floreasca. Aici am stat cateva ore, fara ca cineva sa se ocupe de mine. Ni s-a spus ca nu e loc.

Intre timp mi-am mai revenit si am plecat acasa, unde am chemat o salvare privata“, povesteste Lidia. Medicul de pe ambulanta i-a facut imediat un EKG. Lidia suferise un atac de cord, asa ca a fost transportata de urgenta la Institutul de Cardiologie „C.C. Iliescu“, unde a intrat imediat la coronarografie. Dupa doua saptamani a fost externata, iar acum se simte din nou bine.

Desigur, nu orice indigestie, oboseala, stare de ameteala sau durere de umar indica iminenta unui atac de cord. Multe persoane au aceste simptome sau altele mai usoare, care creeaza o anumita stare de disconfort, la diverse intervale de timp. Dar ele ar trebui sa se ingrijoreze cand aceste simptome dureaza mai mult de cinci minute si nu raspund la antiacide ori alte medicamente pe care le au in casa si care au functionat in trecut. „Simptomele neobisnuite trebuie sa constituie un semnal de alarma pentru pacienti, in special atunci cand nu au mai simtit asa ceva si cand problema nu este una trecatoare“, spune dr. Emilian Dumitru.  

Durerea care isi are originea in inima nu se amelioreaza – nici nu se inrautateste – prin odihna sau schimbarea pozitiei. Nici nu raspunde la calmante, comprese fierbinti sau masaj. Durerea poate sa inceapa brusc, cand stai linistit, ori poate incepe in timpul noptii. Oricare dintre aceste situatii este deosebit de ingrijoratoare. „Femeile sunt mai rezistente la durere si mai nepasatoare, in sensul ca isi neglijeaza in mai mare masura suferintele“, spune prof. dr. Mircea Cinteza, seful sectiei Cardiologie de la Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti.

Expertii spun ca ar trebui sa fii, de asemenea, in alerta daca apar urmatoarele simptome, separat sau impreuna, cu sau fara durere in piept:

Indigestie. Pentru ca multi dintre noi ne-am obisnuit ca stomacul sa fie zgomotos din timp in timp, o stare asemanatoare indigestiei este adesea trecuta cu vederea. Dar, spre deosebire de o durere obisnuita de stomac, disconfortul abdominal cauzat de un atac de cord prezinta rareori dureri ascutite, junghiuri ori o durere sensibila la atingere. Mai degraba, pacientul poate sa aiba senzatia de balonare, de „plin“, adesea insotita de o durere surda, de o senzatie de arsura ori greata si ameteala, cu sau fara stare de voma. Antiacidele sau schimbarea pozitiei nu aduc nici o usurare, iar durerea poate sa radieze si spre alte zone ale corpului.

Durere in maxilarul inferior. Aceasta poate sa apara in partea stanga sau chiar in ambele parti ale maxilarului si se poate intinde in jos, spre gat, pe o parte sau pe ambele. Uneori, durerea apare mai intai la gat. Si exista chiar simptome mai ciudate. Dr. Emilian Dumitru isi aminteste de un pacient de 70 de ani, care avea dureri doar la nivelul lobilor urechilor.

Durere la brat sau la umar. Desi partea stanga este mai frecvent afectata, durerea sau senzatia de greutate se poate extinde spre umeri si spre bratul drept. In cazuri mai rare, bratul drept poate fi singurul afectat. Durerea este adesea mai degraba surda decat ascutita si se intinde in jos, catre incheietura mainii si degete, urmarind in general interiorul bratului. Nu poti arata unde este localizata durerea, ca in cazul unei rani. Uneori, simptomele localizate la brate actioneaza intr-un fel misterios si confuz. Se cunosc cazuri de pacienti cu dureri numai la nivelul cotului stang sau al degetelor.

Dificultati de respiratie. Unele victime ale unui atac de cord descopera ca pufaie, respira greu sau trag adanc aer in piept chiar si dupa un efort de rutina. Aceasta dificultate in respiratie este descrisa adesea ca „lipsa de aer“ si nu trece daca te odihnesti. Daca persoana afectata se odihneste cinci minute, respiratia normala poate parea ca revine. Dar imediat ce el sau ea incepe sa mearga, pufaitul reapare. Intretaierea respiratiei este un simptom ignorat frecvent, in special de cei in varsta, care considera ca „imbatranesc“.

Senzatia de oboseala. Dificultatea de a respira merge adesea mana in mana cu oboseala, aceea care afecteaza intregul organism, nu doar o anumita zona a lui. O femeie si-a dat seama ca ar putea avea o problema cu inima atunci cand s-a simtit epuizata facand aceeasi munca in gradina, munca ce o facuse ani de zile. Peste 70% dintre subiectii unui studiu american, efectuat pe femeile care suferisera un atac de cord, au raportat oboseala ca precursor al evenimentului.

Anxietate. Inainte sau in timpul unui atac de cord, unii pacienti au un coplesitor sentiment al sfarsitului, ca si cum ar avea un atac de panica fara niciun motiv aparent.

„Nu ma simt bine“. Am remarcat ca „nu mai putin de 20% dintre pacientii care au avut un atac de cord «tacut», unul pe care nu l-au recunoscut, au avut anterior simptome pe care ei si medicii lor le-au scapat din vedere“, spune dr. Gary Gerstenblith, de la Universitatea John Hopkins.

Intr-adevar, multi supravietuitori spun ca au avut senzatia ca „ceva anume nu era in regula“ cu zile sau chiar cu saptamani inainte de atacul de cord.
„Daca simti ca ceva nu e in regula, cere ajutor“, spune dr. Dumitru. „Cele mai periculoase situatii apar la pacientii care nu au mai avut inainte dureri toracice. Mai bine faci un EKG degeaba decat sa treci cu vederea un infarct“.

Persoane cu risc crescut

• Fumatorii
• Diabeticii
• Persoanele cu varste peste 65 de ani
• Pacientii cu colesterol crescut, cu tensiune arteriala mare ori cu un istoric familial de boli de inima
• Sedentarii
• Barbatii cu disfunctii erectile
• Femeile care iau anticonceptionale sau care au intrat la menopauza

In ultimul deceniu, o serie de studii au aratat ca femeile prezinta simptome diferite de cele ale barbatilor pentru atacul de cord. Unii experti cred ca este vorba mai degraba despre o deosebire in modul in care femeile si barbatii comunica aceste simptome, decat de o diferenta in ceea ce priveste modul lor de manifestare.

Femeile raporteaza mai des un disconfort toracic usor, in loc de o durere ascutita ori o senzatie de apasare coplesitoare. Durerea in piept este cel mai comun simptom la ambele sexe, dar femeile par mai degraba sa se confrunte cu o oboseala mai accentuata, respiratie intretaiata, arsuri si greturi ori stare de voma care nu trec cu medicamente antiacide. Alte simptome neobisnuite care apar mai
frecvent la femei sunt anxietatea, slabiciunea, paloarea si transpiratia abundenta. Intr-un studiu realizat de expertii americani, simptomele observate in perioada premergatoare unui atac de cord la femei au fost oboseala neobisnuita (70%), tulburari ale somnului (48%), dificultatile de respiratie (42%), indigestie (39%) si anxietate (35%). Femeile sunt mai predispuse decat barbatii sa aiba atat simptomele clasice, cat si disconfort in zona gatului si a maxilarului.

Ce ar trebui sa faci daca observi ca ai aceste simptome? Mai intai, sa observi cu atentie ce ti se intampla. Daca simptomele persista mai mult de cinci minute, cere ajutor, indiferent de cat de usoara ar parea durerea ori de cat de jenat te simti sa vorbesti despre ea. Stim acum ca semnele pot varia si ca multe vieti se pierd pentru ca pacientii se tem ca ar putea fi o alarma falsa. Dar trebuie sa te vada un medic.

„Acum se pot face o multime de lucruri ca sa minimalizam criza si complicatiile unui atac de cord, inclusiv cele care duc la moarte“, spune dr. Dumitru. „Dar tratamentele moderne functioneaza cel mai bine cand sunt aplicate din vreme. Conform ghidurilor, unui pacient care a ajuns la camera de garda cu simptome de infarct trebuie sa i se faca un EKG in circa zece minute, iar intr-o ora o analiza de sange (troponina) care confirma diagnosticul. Exista insa cazuri cand pacientul are atac de cord, iar asta nu se vede pe EKG. Atunci, daca simptomele persista, investigatiile trebuie reluate dupa cateva ore“.

In functie de tipul de infarct, exista mai multe variante de tratament. Pentru unii pacienti e necesara realizarea unei coronarografii. Se injecteaza substanta de contrast in arterele inimii, se depisteaza vasul care a produs infarctul, se incearca dezobstructia lui si, eventual, montarea unui stent – cum a fost in cazul lui Claudiu Roman. „Operatia trebuie realizata in primele 12 ore de la producerea infarctului, inainte ca muschiul inimii vascularizat de respectiva artera sa moara“, spune dr. Dumitru. Alti pacienti au nevoie doar de tratament medicamentos.

Din pacate, prea multi dintre cei afectati intarzie sa actioneze. Daca o persoana recunoaste simptomele suficient de devreme si cauta ajutor cat mai rapid, sansele de a avea o viata lunga se imbunatatesc considerabil.

Indicatorii clasici pentru infarct

• O presiune ce genereaza disconfort, o strangere, insotita de durere, in cosul pieptului, care dureaza mai mult de cinci minute
• Durerea care radiaza din cosul pieptului spre unul sau ambele brate si/sau spre gat, maxilar si umeri
• Transpiratie abundenta, respiratie intretaiata si oboseala
• Ameteala, stare de lesin si confuzie
• Greata si stare de voma

</p>

Vote it up
567
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza