Seful te spioneaza?

Fii atent la clickurile pe care le faci la calculator, la ce mailuri trimiti si la ce telefoane dai la birou. Ai putea fi urmarit
 

<p>I-au urmarit toate e-mailurile si i-au monitorizat toate convorbirile telefonice. Timp de doua saptamani, Traian Vasile* a fost supravegheat la birou fara sa stie de catre conducerea multinationalei la care lucra, companie puternica pe piata materialelor de constructii.

Director regional in cadrul filialei de la Bucuresti, Traian era doar una dintre numeroasele persoane supravegheate de conducerea firmei. Tanarul avea sa afle insa acest lucru mai tarziu. In primavara acestui an, intr-o vineri seara, a decis sa trimita un document de serviciu de pe mailul de birou pe cel personal, in ideea in care si-ar fi dorit sa-l aiba la dispozitie peste week-end, pentru a mai lucra de acasa. Intamplator, tot in acel weekend, unul dintre clientii din portofoliul sau l-a contactat pe telefonul personal, Traian dispunand de inca unul platit de companie. Peste doua saptamani, barbatul a fost convocat de urgenta intr-o sedinta de responsabilii din conducerea companiei. Cand a intrat in sala de conferinte, toti il tintuiau cu priviri grave. Ii comunicara, spre surprinderea lui, ca este suspendat disciplinar. Motivul? Folosirea resurselor personale in comunicarea cu clientii, lucru care ar putea trada scurgerea unor informatii vitale din companie. "Aveau nevoie, de fapt, de un tap ispasitor intr-o vanatoare, am aflat mai tarziu, ce urmarea gasirea persoanei care scotea informatii din companie si le oferea concurentei directe. Treaba se reflecta in scaderea cotei de piata", ne marturiseste Traian Vasile. Tanarul manager sustine ca, desi a incercat sa le demonstreze, in urmatoarele zile, ca nu el este persoana pe care ei o cauta, sentinta i-a adus desfacerea contractului de munca. "N-am vrut sa las chestiunea asa, pentru ca ar fi insemnat o pata majora pe CV-ul meu, asa ca i-am actionat in judecata. Eu nu tradasem cu nimic", spune managerul. Pe langa dezbaterea legata de existenta unei "cartite", Traian a decis sa le ceara socoteala si pentru ca-i monitorizasera atat convorbirile telefonice, cat si e-mailul de serviciu, fara acordul lui. "N-as avea nimic cu o astfel de monitorizare, daca s-ar face cu acordul meu", afirma el. "Asa, mi se pare o incalcare a drepturilor mele."

Big Brother te priveste

Increderea este buna, insa controlul e si mai bun – acesta este motto-ul dupa care se ghideaza din ce in ce mai multe firme din Romania, dupa modelul patentat deja in multe tari din Europa. Supravegherea completa a angajatilor in timpul serviciului nu mai este de mult o problema a tehnicii moderne. Orice administrator de retea poate urmari fara niciun efort fiecare apasare de taste a unui angajat din firma, poate citi toate mailurile si poate vedea ce site-uri de internet acceseaza fiecare. Mai mult decat atat, unii dintre sefi afla lesne, cu ajutorul microfoanelor ascunse sau al minicamerelor de luat vederi, ce alte treburi mai are salariatul in timpul programului, cu cine si ce vorbeste si pe unde se perinda. O dovedesc cercetarile de piata.

Potrivit unui sondaj prezentat recent de GeCAD Net, firma de servicii IT, si citat de Mediafax, aproape jumatate dintre managerii din Romania (45,7%) utilizeaza, in prezent, solutii software de monitorizare a activitatii angajatilor. Iar numarul lor e in crestere. Se urmaresc paginile vizitate, durata vizitei, blocarea anumitor pagini web si inregistrarea continutului, atunci cand angajatul posteaza comentarii pe forumuri sau bloguri. Pe de alta parte, daca 64,5% din managerii chestionati prefera urmarirea activitatii pe internet, 44% din ei au implementata si supravegherea video, precum si un sistem de monitorizare a apelurilor apelurilor telefonice (37,8%), se arata intr-un studiu similar realizat de HR Romania. Ceea ce nu stiu multi manageri, dar si angajati este ca, potrivit legii 677/2001, care vizeaza in special prelucrarea datelor personale si protectia vietii private, inregistrarea video si audio se poate face numai daca persoana vizata si-a dat consimtamantul in mod expres si neechivoc in acest sens.

Mouse-ul care te duce in ispita

Deci, pe de o parte, avem sefi de firme care nu pot rezista tentatiei de a fi mereu la curent cu tot ce se petrece in firma. De cealalta parte, angajati care cedeaza ispitei de a pierde vremea cu treburi personale in timpul serviciului.

Mai mult de jumatate din traficul pe internet la locul de munca este folosit  in interes personal, se arata intr-o statistica realizata recent de Cyclope Romania, o companie specializata in monitorizarea angajatilor. Daca e sa dam crezare nenumaratelor sondaje, multora dintre acestia li se pare firesc sa foloseasca internetul si in scopuri private: conversatie pe messenger, cumparaturi, vizionare de filmulete sau descarcat muzica, de exemplu. Cu consecintele de rigoare pentru firma. Un articol publicat recent de cotidianul Daily Mail releva ca foarte multe companii din Marea Britanie, de exemplu, au interzis accesul angajatilor pe principalele retele internationale de socializare si micro-blogging, dupa ce s-a estimat ca timpul pierdut le costa 1,38 miliarde de lire sterline pe an. Estimarea a fost realizata pe baza unui studiu care releva ca 57% din angajatii chestionati folosesc astfel de site-uri in timpul serviciului, petrecand in medie 40 de minute pe saptamana.

Navigarea pe internet te poate costa jobul

Simona Mos* a lucrat pana in 2008 la o companie de consumabile IT. Implinise deja doi ani de activitate, cand s-a trezit concediata de pe o zi pe alta. Motivul: navigatul excesiv pe internet. Ajutor contabil, Simona obisnuia sa stea cam mult pe internet, vizitand diverse site-uri si trimitand sute de bancuri si filmulete colegilor si prietenilor sai. Tanara ii bombarda pur si simplu pe toti cunoscutii ei cu tot felul de mailuri, care mai glumete, care mai deocheate. A avut ghinionul ca unul dintre aceste mailuri sa ajunga, intr-o zi, la sefa ei pe linie directa. Fara sa mai stea pe ganduri, aceasta a cerut departamentului IT al firmei sa intocmeasca, pentru luna urmatoare, un raport de monitorizare asupra computerului Simonei. La sfarsitul lunii, tanara a fost pusa sa explice sutele ei de intrari pe site-uri care nu aveau legatura cu activitatea societatii. In lipsa unei explicatii plauzibile, i-a fost desfacut imediat contractul de munca.

Angajatorii au dreptul de a verifica, in limite decente, comportamentul angajatilor lor, spune Ioan Cezar Coraci, presedintele UGIR 1903, una dintre cele mai importante asociatii patronale din Romania. El sustine insa ca disciplina tehnologica in Romania si, in general, in tarile cu specific latin continua sa fie o problema.

"Eu, ca si companie, nu sunt obligat sa ofer din timpul angajatilor nostri, din canalul meu de internet, pe care il platesc, din calculatoarele companiei, cu softurile companiei, pe care le-am platit, cu curentul companiei pe care il platim si timpul platit de companie pentru cu totul si cu totul altceva", a declarat Razvan Corneteanu, directorul general al Adevarul Holding, unul dintre cele mai mari trusturi de presa din tara, intr-un interviu pentru cotidianul on-line Daily Business.

"Oamenii sunt platiti sa faca ceva. Daca ei consuma timp ca sa se amuze de bancuri, site-uri porno sau alte adrese de internet, nu sunt obligat sa accept asa ceva", a completat Razvan Corneteanu.

Insa nu doar lipsa activitatii salariatilor ii deranjeaza pe angajatori. Ei se tem si pentru bunul renume al afacerii, atunci cand cineva descarca, de exemplu, materiale pornografice pe calculatorul firmei, iar lucrul acesta se afla mai departe. In acelasi timp, exista si pericolul ca aparatura firmei sa se aleaga cu virusi daunatori din cauza descarcarilor. Iar salariatii platesc pentru asemenea pagube doar intr-o mica masura.

Angajatorul face regulile

Problema e ca, de cele mai multe ori, angajatii nu stiu nici in ce masura le este permis sa foloseasca mijloacele de comunicare precum telefon, fax, internet sau e-mail in scopuri private, nici ce metode de control din partea sefilor sa tolereze.

"Compania are dreptul sa monitorizeze atat calculatoarele sau adresele de e-mail, cat si telefoanele de birou, intrucat ele implica imaginea companiei si se pot invoca argumente de securitate, cum ar fi nediseminarea datelor interne ale companiei", explica avocatul Iulian Urban, presedintele Asociatiei de Asistenta pentru Consumatori si al Casei de Avocatura Urban & Asociatii.

"Atat timp cat foloseste aceste mijloace, care sunt proprietatea firmei angajatoare, salariatul nu va putea invoca ingerinte in viata lui privata. Ar fi ilegal sa se acceseze de catre companie telefonul, adresa de e-mail sau PC-ul personal al angajatului", spune avocatul.

Specialistul in drept afirma ca angajatorul are dreptul insa sa-si informeze angajatii ca activitatea lor este monitorizata in acest fel. De aceasta decizie pricipiala depind mai departe modul in care este evaluat comportamentul angajatului si controlul exercitat asupra acestuia.

In cazul in care conducerea a interzis folosirea mijloacelor in scopuri personale, atunci angajatul nu are voie, cu exceptia catorva cazuri, nici macar in pauza sa trimita mailuri, sa sune sau sa navigheze in scop personal. In caz contrar, risca o mustrare sau, in anumite cazuri, chiar o concediere.

In acelasi timp, firmele ai caror angajati descarca muzica si filme de pe computerul de birou pot fi trase la raspundere, din punct de vedere legal, de catre detinatorii drepturilor de autor, potrivit avocatului Iulian Urban.

Acestea solicita, de obicei, sume consistente drept compensatie, despagubirile fiind imputate apoi angajatilor vinovati.

Acordurile aduc claritate

Intr-o zona limpede se afla, de fapt, numai firmele care, in contractul de munca sau de organizare interna, au stipulate conditiile in care angajatul se poate folosi de internet si celelalte resurse in scopuri personale si ce fel de controale trebuie acceptate, arata Ioan Cezar Coraci.

Specialistii in dreptul muncii spun ca angajatorul trebuie sa stabileasca aceste norme impreuna cu consilierii de resurse umane si reprezentantii angajatilor si sa faca aceste reguli cunoscute in toata firma, sub semnatura. "Trasarea liniilor orientative pentru utilizarea in scopuri personale a mijloacelor de comunicare se poate realiza fie prin semnarea de catre cele doua parti, angajat si angajator, a unui act aditional la contractul de munca, fie prin reglementarea in fisa postului", spune consilierul juridic Liviu Dobrescu, din cadrul companiei Legal Consulting. "In caz contrar, se considera ca ele nu au fost aduse la cunostinta angajatului si nu produc efecte juridice fata de acesta."

Cine ii ajuta pe cei vizati?

Angajatii care au banuiala ca sunt spionati de catre sefii lor fara acordul lor ar trebui sa caute mai intai sfatul consilierilor de resurse umane din firma sau sa faca o plangere catre administratie, sustine Ovidiu Jurca, vicepresedintele Blocului National Sindical. In cazul companiilor in care exista sindicat, acestia se pot adresa si acestuia. Daca nu e de folos nici una, nici alta, atunci nu le ramane decat sa ia legatura cu un avocat pentru actionarea in instanta a companiei. Poate avea succes insa si o plangere catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Datelor cu Caracter Personal. De curand, institutia a amendat compania Petrom cu 2.700 de lei pentru ca efectua monitorizare video in spatii publice-private fara declararea legala si informarea persoanelor cu privire la utilizarea camerelor.

Managerul de vanzari Traian Vasile stie acum la ce sa se astepte de la angajatorii sai. "Cum concurenta este acerba pe piata, in cazul unei scurgeri de informatii, toti angajatii, de la primul manager pana la ultimul salariat, sunt banuiti. Insa monitorizarea trebuie sa se faca in conditii legale si principiale, nu abuzive." El si-a actionat fosta companie in instanta, cerand daune si plati compensatorii pentru prejudiciul de imagine pe care i l-a creat, in conditiile in care sustine ca e nevinovat si ca i-au fost incalcate drepturile. Desi procesul e inca in desfasurare, Traian e increzator ca va avea castig de cauza.

Ce ne asteapta in viitor?

Tendinta e clara: mai ales acum, pe timp de criza, managerii vizeaza cresterea productivitatii, reducerea costurilor si  intensificarea controlului asupra cheltuielilor. Prin urmare, tot mai multi sunt interesati de monitorizarea activitatii angajatilor, indiferent de metoda.

"Personal, eu nu cred intr-o forma de coercitie asupra salariatilor prin supravegherea stricta a muncii lor", afirma presedintele UGIR 1903. "Nu poti impune ca angajatul sa munceasca efectiv opt sau noua ore, atat cat este programul de lucru. E normal sa mai existe si perioade de respiro, chiar daca asta inseamna si un telefon acasa. Psihologic vorbind, daca ai angajati multumiti, vei avea si un produs bun."

Pe de alta parte, liderul patronal spune ca supravegherea unei linii de productie intr-o fabrica poate aduce  in timp rezultate mai bune in termeni de randament.

Depinde insa aici care sunt limitele. De exemplu, salariatii unui concern de produse chimice din Germania s-au plans recent ca sunt obligati de administratie sa poarte uniforme cu emitatoare pentru a putea fi localizati astfel la orice ora. "Daca angajatul nu pune piciorul in prag, monitorizarea poate ajunge, in curand, si la toaleta", conchide liderul sindical Ovidiu Jurca.

* Numele au fost schimbate pentru protejarea identitatii persoanelor</p>

Vote it up
255
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza