Scoli pentru viitor

Va prezentam trei scoli, in care se petrece o veritabila revolutie in educatie
 

 

Cand intri in Scoala din orasul danez Hellerup, unde 685 de elevi, cu varste cuprinse intre 6 si 16, ani invata pe locul fostei fabrici de bere Tuborg te trezesti cam dezorientat. Nu exista obisnuitul hol rece si spatios. Pantofiori micuti stau aliniati pe podea. Copiii se intind pe canapele sau stau pe scara principala, lucrand la laptopuri sau tablete. Desi e mijlocul unei dimineti de joi de la inceputul lunii iunie, cand te-ai astepta ca elevii sa fie la ore, un grup de adolescenti incurajeaza doi baieti care joaca fotbal de masa.
 
Imi croiesc drum prin spatiul deschis, intins pe trei etaje, pentru a gasi un profesor. O duzina de elevi de liceu lucreaza la computere asezate pe o masa lunga, in fata bibliotecii. Si-au construit singuri o nisa repozitionandu-si dulapurile, pentru a se proteja. La scoala Hellerup nu exista sali de clasa.
 
In fine, gasesc un profesor care ma indruma la etajul superior, in biroul directorului Jorn West Larsen, aflat intre unii dintre cei cativa pereti din cladire. Il intreb pe Larsen despre filozofia din spatele acestui haos aparent.
 
Tot profesorul este principalul responsabil de ceea ce se intampla, dar ii permitem fiecarui copil sa adopte stilul de invatare care i se potriveste, explica directorul. In Danemarca, fiecare elev este partial responsabil pentru ceea ce invata.
 
Aceasta filosofie castiga teren in scoli din intreaga lume. In loc sa-i invete pe copii cunostinte pe care acestia sa le recite ulterior, acest nou concept presupune ca elevii sa invete sa gandeasca singuri, sa stimuleze acel mod de a gandi de care au nevoie pentru a reusi in societatea actuala, complexa si avansata tehnologic.
 
Cand Hellerup, o suburbie a orasului Copenhaga, a decis acum 12 ani sa construiasca o noua scoala, membrii comunitatii au solicitat municipalitatii sa proiecteze o scoala de avangarda.
 
Acum, elevii coopereaza cu un profesor pentru a-si defini obiective si pentru a monitoriza progresele facute, iar apoi incearca sa indeplineasca obiectivele respective asa cum cred ei ca e mai bine.
 
In 2009, Danemarca a devenit prima tara care a permis accesul la internet in timpul examenelor la Biologie si la Geografie. In 2013, era deja permis si la alte materii. Rezultatele la invatatura ale elevilor de la scoala Hellerup sunt printre cele mai bune din Danemarca. Dar, si mai important, este faptul ca, potrivit directorului Larsen, copiii sunt incantati sa vina la scoala si sa invete.
 
PENTRU FREDERIKKE KRAGH, prima ei zi de scoala la Hellerup, in 2002, cand avea zece ani, a fost ceva fantastic. Isi petrecuse primii cinci ani de scoala plictisindu-se intr-o unitate de invatamant traditionala. Intr-o ora obisnuita la scoala la care mergea inainte, Frederikke asculta cum profesorul citeste dintr-o carte si i se cerea sa deseneze. Dar la Hellerup a fost incurajata sa studieze ceea ce o intereseaza. Are libertatea sa aleaga ce carti citeste. A descoperit ca e o placere sa mearga la scoala in fiecare zi.
 
Dar, desi Frederikke si colegii ei erau mai incantati de scoala ca niciodata, parintii erau ingrijorati ca nu cumva copiii lor, care au libertatea de a alege ce invata, sa fie lipsiti de  acumularea cunostintelor lingvistice si matematice de baza. Dar, Frederikke, care a absolvit Hellerup in 2008, nu este ingrijorata ca latina ei nu este perfecta. "Am dobandit multe alte abilitati pe care pot pune pret."
 
Entuziasmul lui Frederikke de a invata este intr-un contrast puternic cu sentimentele altor elevi, de la alte scoli. Studii desfasurate in mai multe tari au scos la iveala faptul ca mai putin de 40% dintre elevii din ultimii ani de liceu sunt implicati intelectual. In prezent, doar doua treimi din copiii din toata lumea merg la liceu, iar multi abandoneaza inainte de absolvire. Iar majoritatea celor care termina liceul nu se simt pregatiti pentru piata muncii sau pentru invatamantul superior.
 
La Hellerup, abordarea este diferita. Aici intentia este de a aduce scoala mai aproape de lumea reala, permitandu-le elevilor sa utilizeze telefoanele inteligente si tabletele la ore. Totusi, tehnologia nu reprezinta o solutie prin ea insasi, spune Larsen, care s-a straduit sa faca astfel incat computerul sa fie folosit in scopuri educationale, nu pentru a distra elevii. "Incercam sa privim tehnologia doar ca pe un instrument, asa cum, cu 50 de ani in urma, aveam scrisul de mana si radioulì.
 
Aceasta noua abordare a procesului de invatare poate reprezenta o tranzitie dificila pentru cadrele didactice. Profesoara de engleza Helle Kirstine Peterson, care preda la Hellerup de 11 ani, spune ca unii profesori nu se simt confortabil sa predea intr-un spatiu deschis, fara posibilitatea de a inchide usa clasei.
 
Sa le dai elevilor mai multa libertate reprezinta, totodata, o provocare. "Inseamna sa renunti la control si sa te increzi in faptul ca elevii intr-adevar vor invataì, spune Helle Kirstine Peterson. "Dar, daca stau si citesc o carte in liniste, asta nu inseamna neaparat ca si invata ceva. Un elev trebuie sa dea dovada de disciplina personala, pentru a avea succes la noi in scoala."
 
IN ANUL 2006, UNUI ALT DIRECTOR, pe nume Arnold van Gessel, i s-a incredintat misiunea vietii. In Amsterdam tocmai se construise un intreg cartier nou, pe o peninsula facuta de mana omului, numita IJburg, iar comunitatea locala a-vea nevoie de o scoala. Pentru a se potrivi cartierului, recunoscut pentru arhitectura lui futurista, municipalitatea si-a dorit o scoala cu un concept nou.
 
Dar van Gessel stia ca realizarea unei scoli cu adevarat de perspectiva reprezenta o adevarata provocare. In Olanda, educatia este majoritar traditionala. Teste standardizate cu miza foarte mare, sustinute la terminarea scolii elementare, repartizeaza elevii la patru tipuri de licee, stabilind practic cine va invata o meserie si cine va merge la facultate, inca de la varsta de 12 ani.
 
Scolile sunt apoi evaluate in functie de rezultatele obtinute de elevii lor la examenele finale, organizate la nivel national. Mediile sunt date publicitatii, ca toata lumea sa aiba acces la ele prin intermediul ziarelor. Parintii se folosesc de aceste medii pentru a selecta scoala pe care o va urma copilul lor. Deci examenele influenteaza inscrierile si, implicit, fondurile guvernamentale, care se aloca in functie de numarul de elevi. De aceea, pentru scoli ar putea fi riscant sa provoace elevii sa lucreze la cel mai inalt nivel pentru ca ar putea scadea media scolii la examenele finale.
 
Arnold van Gessel si o mica echipa de oameni din IJ-burg au inceput sa promoveze in ziarul local o sesiune de consultari. Au inchiriat o sala de conferinte suficient de mare pentru a cuprinde cateva zeci de profesori si parinti. Au fost uluiti cand acolo si-au facut aparitia 140 de persoane din cartier. Inspirati cercetarile recente pe tema educatiei personalizate, si-au imaginat o scoala care ar permite fiecarui elev sa-si atinga potentialul.
 
Scoala va accepta elevi de toate nivelurile, iar acestia vor fi amestecati in clase. Cu acces masiv la tehnologie si o programa concentrata pe invatarea prin realizarea de proiecte, un elev imigrant, de exemplu, care se afla intr-o categorie de elevi cu rezultate slabe din cauza cunostintelor deficitare de limba olandeza, ar putea studia la un nivel mai inalt engleza si matematica, in timp ce recupereaza la olandeza.
 
Modul in care Colegiul IJ-burg foloseste tehnologia a fost unic in Olanda. Dar cea mai revolutionara parte a proiectului a fost aceea ca scoala nu se va concentra exclusiv pe predarea notiunilor necesare elevilor sa exceleze la examenele nationale. In schimb, programa a fost conceputa ca sa stimuleze acele abilitati considerate mai importante pentru a reusi in viata: initiativa, responsabilitatea si asumarea deciziilor.
 
Profesoara de engleza de Vries depaseste granitele programei scolare nationale, asigurandu-se ca elevii sunt bine pregatiti pentru examenele nationale, in timp ce-si dezvolta alte abiliti necesare pentru a reusi in societatea globalizata de astazi, cum sunt cooperarea si comunicarea.
 
La cursul de limba engleza al profesoarei de Vries, in acest an, ea a vazut ca elevi de toate nivelurile beneficiaza de spargerea tiparului educatiei traditionale. Ali, un baiat de 13 ani aflat la cel mai inalt nivel la invatatura, a facut echipa cu Sanne, care avea probleme la Limba engleza. Cei doi au primit sarcina sa-si imagineze un dialog purtat intre un ospatar si un client al restaurantului, pentru un proiect al clasei. Sanne avea un vocabular limitat, dar o incredere joviala. Ali, pe de alta parte, era timid. Impreuna, au scris un dialog fantastic. Dar de Vries a fost si mai surprinsa cand cei doi s-au oferit sa puna in scena dialogul. "Ali nu s-ar fi oferit niciodata sa vorbeasca in fata clasei", spune profesoara.
 
"Au fost mai ambitiosi, pentru ca au lucrat impreuna. Asta se intampla cand elevii sunt provocati si motivati."
 
RULA RABAYAH RADE. Profesoara la Scoala Internationala Canadiana din Hong Kong sta pe coridor, privind cum elevii ei din clasa intai se invart prin scoala. Acestia folosesc iPad-uri pentru a citi harti, a gasi anumite locuri si a fotografia diferite obiecte - totul facand parte dintr-un joc educational, ce presupune gasirea tuturor obiectelor descrise anterior. Pare ca se distreaza.
 
Am venit la Hong Kong pentru ca la finalul anului 2013 orasul a surprins lumea, urcand pe locul al treilea intr-un clasament global extrem de asteptat, realizat de OECD pe baza rezultatelor copiilor de 15 ani la citit, matematica si stiinte. A depasit si Finlanda, vedeta performantelor in educatie. Aceasta scoala este cunoscuta ca fiind printre cele mai bune. Recent a fost desemnata Apple Distinguished School pentru modul in care se foloseste de tehnologie in scopul de a personaliza educatia pentru fiecare copil.
 
In anul 2006, directorul scolii CDNIS, Dave McMaster, a prezentat un plan ambitios de integrare a tehnologiei. "Cea mai mare greseala pe care o fac scolile este achizitionarea de tehnologie, fara a le furniza profesorilor resursele necesare pentru a o utiliza cu succes", spune el.
 
Profesorul Mitch Breton, care preda la clasa a saptea, isi aminteste: "Nu eram sigur cum o sa-mi fac treaba. Nu stiam cum sa controlez copiii cu acces nelimitat la wi-fi. Nu stiam cum sa folosesc cu maxima eficienta aceste computere de o mie de dolari bucata."
 
Acum, Breton nu mai considera ca utilizarea tehnologiei la sala de clasa este ceva iesit din comun. "Zilele in care stateai in fata clasei si tineai prelegeri elevilor au apus", spune el.
 
Vad aceasta noua dinamica in actiune dupa cateva clipe, cand ma intalnesc cu un  baiat de sapte ani, pe nume Eric. Rezolva increzator o problema la matematica pe iPad. Gandeste problema cu voce tare, in timp ce tableta inregistreaza ceea ce spune.
 
"Deci trebuie sa aflam greutatea lui Adrienne. Si stim doar ca Jeremy cantareste 71 kg, Gary este cu 7 kg mai usor, iar Adrienne are jumatate din greutatea lui Gary", spune baiatul.
 
Schiteaza niste calcule pe ecran cu degetul, pe care programul le inregistreaza, pentru ca profesorul sa le poata verifica mai tarziu. "Deci", se opreste el pentru a se gandi, "Adrienne are 23 de kilograme."Aplicatia matematica pentru tableta ii incurajeaza pe elevi sa reflecteze asupra modului de rezolvare a problemelor.
 
IN PREZENT, LA SASE ANI dupa ce a absolvit scoala Hellerup, Frederikke Kragh este convinsa ca parintii ei au facut alegerea corecta cand si-au asumat riscul de a o inscrie la o scoala inovativa. Ea incepe acum al treilea an de studii medicale, in care va trebui sa scrie o lucrare importanta.
 
"Multi dintre colegii mei sunt ingrijorati cu privire la acest proiect. Dar cred ca scoala Hellerup mi-a dat curajul sa ma descurc in situatii nefamiliare. Acolo am fost fortati sa gandim singuri si nu existau carti care sa ne indice cum sa facem astaì.
 
EXISTA SCOLI INOVATIVE SI IN ROMANIA
 
Colegiul National de Informatica din Piatra Neamt, Scoala generala nr. 25 din Timisoara, Liceul Grigore Moisil din Bucuresti si Scoala Gimnaziala nr. 29 din Galati sunt institutii care au reusit, in ultimii ani, sa obtina statutul de scoli inovative. Ele au fost selectate din sute de scoli din 48 de tari din intreaga lume, care au participat si participa anual la selectia organizata in cadrul programului Microsoft Innovative Schools Partners in Learning.
 
Ce este altfel? Tehnologia a fost integrata in procesul de invatare iar elevii dobandesc abilitati practice pentru viata de zi cu zi. Dupa obtinerea statutului de scoala inovativa, profesorii participa la schimburi de experienta cu scoli din intreaga lume incluse in program si sunt instruiti pentru a deveni inovatori.
 
Pe langa smart board-uri si computere, pe care copiii le folosesc la ore si pentru pregatirea proiectelor, Scoala nr. 25 are, de exemplu, un panou electric, pe care sunt afisate toate proiectele si informatiile importante pentru parinti si elevi. "Copilul trebuie sa invete sa se foloseasca de calculator ca de o unealta", a declarat pentru Adevarul, profesoara Ramona Borcovici.

 

Vote it up
281
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza