Sapte lucruri pe care femeile trebuie sa le cunoasca

Atac de cord
 

Anul trecut, într-o dimineata de noiembrie, Ingalill Ekberg s-a trezit cu o amorteala ciudata în ambele brate. Sotul ei nu era acasa, iar economista în varsta de 57 de ani din Linköping, dormise prost. În baie, a fost brusc coplesita de greata, ameteala si o presiune în piept. A început sa transpire. „Poate am racit”, s-a gandit, sau „poate ca este vorba despre o reactie la noul medicament pentru tensiune pe care il iau.” A sunat la 1177, un numar special în Suedia pentru informatii despre sanatate în cazurile care nu reprezinta urgente medicale.

Mama a trei copii mari, Ingalill nici nu banuia ca sufera un atac de cord – nu era supraponderala sau diabetica, nu fumase niciodata, manca multe fructe si legume si facea cu regularitate exercitii fizice – „dar cand am descris simptomele, asistenta a spus: «Trimit imediat o ambulanta.»” Femeia nu avea dureri, dar avea dificultati de respiratie. Paramedicii au sosit în cateva minute si au conectat-o la un electrocardiograf portabil. Era cert: suferea un infarct miocardic, un atac de cord cauzat de blocajul unui vas sanguin din inima ei. Dupa 45 de minute, se afla la Spitalul Universitar Linköping, avand montat un stent pentru a i se deschide artera blocata si a i se restabili fluxul sanguin spre inima.

 Mai tarziu, doi cardiologi i-au scanat muschii inimii pentru a afla daca au fost afectati si au fost surprinsi sa constate ca datorita faptului ca primise îngrijiri medicale atat de repede, muschii nu aveau nicio leziune.

- Cum de v-ati dat seama atat de repede ca aveti un atac de cord?, au întrebat-o ei.

- Nu mi-am dat, a spus Ingalill, care îsi revenise. Dar slava Domnului ca si-a dat seama asistenta. Acum ma simt asa de bine cum nu m-am mai simtit de luni de zile.

Dar altii nu sunt la fel de norocosi. Pentru Jany de Pijper, 59 de ani, din Strijen, Olanda, avertismentul, survenit cu doua saptamani înainte de a suferi un atac de cord în martie 2011, a constat în dificultati de respiratie. Voia sa-si scoata cainele la plimbare, dar nu putea sa respire. A petrecut 24 de ore în spital conectata la un electrocardiograf, dar i-au spus ca nu se observa nicio problema si au trimis-o acasa. Cand a fost lovita de un grav atac de cord, s-a descoperit ca artera ei coronariana stanga era blocata si ca suferise deja doua infarcturi minore în saptamanile anterioare.

Atacul ei de cord a fost pe atat de grav pe cat au fost si efectele secundare, si a ramas cu sechele. „Sunt recunoscatoare ca sunt înca în viata, dar nu mai pot lucra, iar la începutul fiecarei saptamani, umplu cutia asta cu medicamente pe care le iau zilnic, trebuie sa slabesc si nu mai am voie sa mananc sare sau grasimi si adesea am nevoie de odihna.”

În fiecare an, în Europa aproximativ 910.000 de femei mor din cauza afectiunilor coronariene – adica trei femei la fiecare doua minute. În prezent se înregistreaza cu 30.000 mai multe decese cauzate de afectiuni cardiace în randul femeilor decat în randul barbatilor în fiecare an, iar în fiecare an decesele cauzate de boli de inima sunt de vreo sapte ori mai numeroase decat cele cauzate de cancerul de san. Cu toate acestea, conform Societatii Europene de Cardiologie (SEC), cele mai multe femei înca mai cred ca bolile cardiovasculare îi afecteaza în special pe barbati. „Femeile prezinta mai multi factori de risc decat barbatii, dar multe nu stiu asta”, spune profesoara Eva Swahn, cardiolog suedez si activ purtator de cuvant al SEC în problema femeilor care sufera de afectiuni cardiovasculare.

Iata sapte lucruri despre atacul de cord la femei, pe care fiecare femeie trebuie sa le stie.

Primele avertismente pot aparea chiar si cu cateva luni înainte.

În urma unor studii efectuate în Norvegia, Canada si SUA, s-a descoperit ca majoritatea femeilor raporteaza o serie de simptome-cheie uneori chiar si cu un an înainte de producerea unui atac de cord. De obicei, aceste simptome sunt oboseala inexplicabila, tulburari ale somnului si dificultati de respiratie. Alte simptome sunt anxietate, indigestie, perioade de amorteli ale mainilor si dureri în piept, de maxilar, de spate, de brate sau de picioare.

Ingalill Ekberg a fost afectata de o oboseala inexplicabila. „Nu ma simteam în apele mele din vara”, îsi aminteste ea. Acum ea stie ca oboseala era un semnal precoce ca fluxul sanguin prin inima ei era limitat.

E posibil ca analizele standard sa nu detecteze anumite probleme

Fluxul redus de sange la nivelul inimii, numit ischemie, a fost multa vreme considerat vinovat pentru producerea unor blocaje prin depunerea de placi în vasele mai mari de sange care alimenteaza inima. Aceasta este cauza atacurilor de cord la majoritatea barbatilor si femeilor de peste 75 de ani. Dar recent au aparut dovezi conform carora ischemia poate avea diferite cauze, în special îngustarea sau înfundarea unor mici vase de sange din inima, ce limiteaza fluxul sanguin, afectiune numita angina microvasculara. Un studiu important din deceniul trecut, Evaluarea Sindromului Ischemic la Femeile din SUA, a descoperit ca, în cazul a pana la 50% dintre femeile care au acuzat dureri în piept, dificultati de respiratie si rezultate slabe la testele de stres, angiografiile standard (imagini ale arterelor mari) nu au relevat niciun blocaj arterial. „Am descoperit ca femeile de varsta mijlocie nu au ateroscleroza (îngustarea vaselor sanguine), dar prezinta anomalii cardiace”, spune dr. Angela Maas, profesor de Sanatatea cardiaca a femeilor la Centrul Medical Universitar Radboud din Nijmegen, Olanda. Dori Naerbo, din Sirevaag, Norvegia, descrie în cartea ei „Atacul de cord la femei”, aparuta în 2013, trei atacuri de cord suferite într-un interval de trei luni, la varsta de 47 de ani, fara ca vreo angiografie sa dezvaluie vreun blocaj coronarian, însa analize ale enzimelor prezente în inima au aratat ca muschiul inimii fusese afectat din cauza fluxului sanguin scazut.

Aceste noi descoperiri ar putea contribui la gasirea unor explicatii pentru cazurile în care femeile care au suferit un atac de cord nu fost diagnosticate în urma analizelor standard.

Risc crescut de atac de cord în cazul femeilor de varsta mijlocie

Datorita efectului protector al estrogenului, majoritatea femeilor sufera un atac de cord, în medie, cu sapte pana la zece ani mai tarziu decat barbatii, de obicei dupa menopauza, cele mai multe cazuri înregistrandu-se în jurul varstei de 70 de ani. Dar cercetarile arata ca în ultimele doua decenii numarul atacurilor de cord la femeile de varsta mijlocie (35-54 de ani) a crescut, în timp ce în cazul barbatilor de aceeasi varsta numarul a fost în scadere. Acest fapt poate avea legatura cu cresterea incidentei principalilor factori de risc în randul femeilor: fumatul, diabetul, hipertensiunea arteriala, obezitatea si un stil de viata sedentar. „Înrautatirea stilului de viata al femeilor se transpune în mai multe infarcturi miocardice la o varsta mai scazuta”, spune dr. Maas.

Femeile prezinta factori de risc unici si semnificativi

Principalii factori de risc sunt aceiasi si pentru femei, si pentru barbati, dar fumatul si diabetul prezinta un risc dublu la femei fata de barbati. Iar în cazul femeilor exista si factori de risc semnificativi care nu se întalnesc la barbati. Complicatiile din timpul sarcinii, în special pre-eclampsia (tensiune arteriala ridicata si un nivel ridicat al proteinelor în urina), cred substantial riscul unui atac de cord în viitor. Alti asemenea factori de risc sunt diabetul de sarcina si restrictia de crestere intrauterina a fatului.

Printre riscuri exclusiv feminine se numara si menopauza instalata înainte de termen (înaintea varstei de 40 de ani) si simptome ale menopauzei care se întind dincolo de varsta de 55 de ani, cum ar fi bufeurile persistente. „Toate acestea pot reprezenta semnale precoce ale existentei unor anomalii cardiovasculare ascunse. O afectiune numita sindromul ovarului polichistic, care cauzeaza infertilitate, crestere în greutate si menstruatii neregulate, creste de asemenea riscul de afectiuni cardiace.

Din pacate, femeile care supravietuiesc cancerului de san prezinta de asemenea un risc crescut de afectiuni cardiace, noteaza dr. Maas, avand legatura cu anumite tratamente ale cancerului precum radioterapia si chimioterapia si apar tot mai multe dovezi ca mutatiile genei BRCA pot duce la leziuni cardiace. Femeile ar trebui sa se concentreze asupra factorilor pe care îi pot controla, cum ar fi alimentatia, exercitiile fizice, fumatul, greutatea si presiunea arteriala, spun dr. Maas si profesorul Swahn.

Sindromul inimii frante poate pune viata în pericol

Studii efectuate de cercetatorii japonezi, în anii '90, au identificat pentru prima oara o afectiune temporara a inimii care pune în pericol viata, deseori aparuta din cauza stresului, necazurilor sau socurilor emotionale, care este de noua ori mai frecventa la femeile care au trecut de menopauza decat la barbati. Se numeste „sindromul inimii frante” sau cardiomiopatie Takotsubo, fiind vizibila  o „balonizare” apicala a ventriculului stang. Aceasta problema medicala afecteaza inima, care nu mai pompeaza eficient sangele, putand cauza atacuri de cord si modificari ale electrocardiogramei. Dar nu apare un blocaj arterial. Sindromul este din ce în ce mai întalnit la pacienti, fiind obiectul unor studii în curs de desfasurare în toata lumea, inclusiv la Imperial College din Londra, pentru a afla care este cauza principala a afectiunii respective. În prezent, cel mai bun sfat este ca pacientii sa urmeze tratamentele clasice pentru afectiunile cardiovasculare, precum administrarea de beta-blocante si inhibitori ai ECA (enzima de conversie a angiotensinei) si sa fie spitalizati timp de o saptamana. Anomaliile dispar între una si patru saptamani, iar majoritatea pacientilor se recupereaza complet în doua luni.

Ruperea unei artere sau anevrismul poate întrerupe fluxul sanguin.

Rebecca Breslin, de la  Melton Mowbray, Leicestershire, Marea Britanie, avea doar 34 de ani, era într-o buna forma fizica si sanatoasa cand, în martie 2012, s-a trezit într-o zi cu o presiune în piept si dificultati de respiratie. În urmatoarea zi, la trezire, a simtit o durere intensa în mana dreapta si maxilar. Deoarece Rebecca participase la teste clinice pentru medicamente destinate afectiunilor cardiace, a recunoscut imediat ca erau semne ale unui atac de cord. Dar de ce i se întampla ei?

Mergand degraba la spital, ea a fost diagnosticata cu „ruptura spontana a arterei coronariene”, situatie care apare cand un anevrism (umflatura) sau o rupere a peretelui unei artere coronariene întrerupe fluxul sanguin. Rebecca a stat optsprezece zile în spital pana cand a fost stabilizata. La iesirea din spital, Rebecca a fost îndrumata sa urmeze un program de reabilitare cardiaca. „Sunt recunoscatoare ca am fost la un spital bun, care furnizeaza acest serviciu. S-a pus accentul pe o revenire treptata la exercitiile fizice, începand cu mersul pe jos, fara a ridica nimic greu”, spune Rebecca. „Recuperarea mea a mers chiar foarte bine. Am fost foarte norocoasa. De atunci nu am mai avut probleme.” Acum ea ajuta la înrolarea pacientilor suferind de ruptura spontana a arterei coronariene în programe de cercetare a afectiunii respective.

Saptezeci de procente dintre pacientii care sufera de ruptura spontana a arterei coronariene sunt femei si doar 30% barbati, iar afectiunea apare de obicei între 30 si 40 de ani. Dr. David Adlam de la Centrul de Cercetari Cardiovasculare Biomedicale din Leicester conduce ramura europeana a cercetarilor, în cooperare cu un studiu similar desfasurat în America de Nord de catre Clinica Mayo. „Cred ca multe femei si barbati cu ruptura spontana a arterei coronariene nu sunt diagnosticati”, spune dr. Adlam. „Abia acum au început sa apara tehnologii precum tomografia în coerenta optica (OCT), un instrument imagistic de înalta rezolutie care poate capta imagini mai detaliate din interiorul arterelor si releva afectiunea.

Ia în considerare simptomele si fii propriul tau avocat.

Chiar daca s-au îmbunatatit cunostintele despre atacul de cord la femei în ultimul deceniu,  atat prof. Swahn, cat si dr. Maas mentioneaza ca este nevoie ca cercetarile sa continue si sa existe mai multe voluntare care sa participe la studiile clinice, iar femeile trebuie sa-si ia în serios riscurile si simptomele. Chiar si cele peste 75% dintre femei, la care simptomul familiar al durerii în piept reprezinta o caracteristica dominanta, îl ignora uneori pentru ca presupun ca nu poate fi vorba de un atac de cord, spune prof. Swahn.

„Trebuie sa fii cel mai bun avocat pentru tine”, îndeamna dr. Maas, în timp ce prof. Swahn subliniaza: „Trebuie sa te încrezi în ce simturile tale si sa-i determini si pe ceilalti sa le ia în serios.”                                                                                   

 

Vote it up
95
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza