S-a nascut liber

De vorba cu starul rock Bon Jovi despre curaj, politica si parul incaruntit. Bon Jovi, va implini chiar luna viitoare 48 de aniFoto: © Mercury Records / Universal Music Group
 

<p>Au trecut aproape 30 de ani de la lansarea melodiei Runaway si, odata cu ea, a carierei lui Jon Bon Jovi, celebrul rocker american al carui zambet strengaresc a frant multe inimi in toata lumea. In discutia cu Reader’s Digest, starul, care acum e tatal a patru copii, povesteste cum a depasit varsta tanarului fara griji in pantaloni mulati. Desi nu si-a pierdut puterea de a ridica publicul in picioare, Bon Jovi, care va implini chiar luna viitoare 48 de ani, se preocupa la fel de mult si de ce se intampla in afara luminilor rampei, in viata politica si sociala. O dovedeste chiar cel mai nou album al trupei sale, disponibil de la sfarsitul anului trecut si in Romania.

Reader’s Digest: Nu ne asteptam la asa o revenire in 2009, chiar lansarea unui nou album, The Circle. Cum de a fost posibil?
Jon Bon Jovi: Pentru ca v-am mintit (rade). Dar nu e nicio problema. In 2009, as fi vrut sa ma concentrez numai asupra a doua sau trei piese pe care sa le includ intr-un album Greatest Hits. Dar a venit octombrie 2008, cand economiile multor tari s-au schimbat, iar in Statele Unite a fost ales un nou presedinte. Au fost multe subiecte de abordat si am inceput sa compunem frenetic. Inainte sa ne dam seama, aveam atat melodiile pentru albumul Greatest Hits, cat si material pentru inca unul.

RD: Sound-ul difera de ceea ce ati scos in ultimii 20 de ani. Sunt stiluri melodice parca descinse din Coldplay.
JBJ: In primul rand sunt hituri ca We Weren’t Born to Follow (n.r.: primul single), pe care nu o puteam compune decat noi. Este fara discutie un album rock, dar care are si un mesaj: traim vremuri in care trebuie sa renuntam la egoism si la dictatura expresiei "mai mare e mai bun".

RD: Despre ce e vorba in noua ta piesa, We Weren’t Born to Follow?
JBJ: E vorba despre probleme de tipul celor create de realegerea in Iran a lui Mahmud Ahmadinejad. Vrem sa fie un mesaj mobilizator pentru cei care sustin o cauza. Pentru cei care - precum acea tanara protestatara iraniana, Neda, in iunie 2009 - si-au dat viata pentru convingerile lor. Ea a fost un deschizator de drumuri, nu o persoana careia sa i se spuna ce trebuie sa faca.

RD: Crezi ca era necesar ca armata americana sa invadeze Iranul?
JBJ: Acest lucru nu s-a intamplat si speram ca lucrurile sa ramana asa. Trebuie sa manifestam respect pentru alte culturi si guvernele altor state. In plus, trebuie sa fim atenti cu oameni precum Ahmadinejad, sa ii tratam cu prudenta.

RD: Vrei sa spui ca politicienii si militarii ar fi trebuit sa calatoreasca mai mult, ca si tine?
JBJ: Sunt sigur de asta! Vreau sa spun ca mai putin de o treime dintre americani au pasaport. Din fericire pentru noi, ca trupa, am calatorit prin multe locuri in cei 26 de ani de cand existam. Am fost un fel de ambasadori ai culturii pop americane pe cand Zidul Berlinului era inca in picioare si Razboiul Rece in plina desfasurare. Atunci, am reprezentat cultura pop americana chiar si in statele fostului bloc comunist.

RD: Te-ai vedea in politica?
JBJ: Tu glumesti, nu? Am obrazul prea subtire pentru asa ceva!

RD: Asa ca faci ce stii mai bine: conduci cu mare succes o trupa cu o audienta mondiala, asa cum ai facut-o in ultimii 26 de ani?
JBJ: Exact! E greu sa intri intr-o asemenea trupa, dar si mai greu este sa iesi din ea. Am petrecut mai mult din viata mea de adult cu acesti baieti decat cu sotia si copiii mei.

RD: E formatia asta ca o casnicie fara sex?
JBJ (rade in barba): Cam asa ceva, sunt casatorit cu formatia asta si este ca familia mea. Dar eu ma simt bine in acest "camin".

RD: Te-ai intrebat pana cand ai sa mai canti si sa conduci formatia?
JBJ: Nu vreau sa devin un nou Mick Jagger si la aproape 70 de ani sa fiu inca pe scena. Dar nu vad de ce m-as retrage tocmai acum. </p>

Vote it up
263
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza