Sănătatea la diferite vârste

Ce putem face pentru a ne menţine sănătoşi şi în formă, până la senectute
 

Unii oameni îşi propun să alerge maratonul la 70 de ani, sau să înoate 1,5 kilometri la 80. Dar, pentru cei mai mulţi dintre noi, obiectivele de sănătate pe care le stabilim odată cu fiecare nou deceniu de viaţă, sunt mai simple: să putem să ne aşezăm pe podea ca să ne jucăm cu nepoţii, să urcăm scările unui muzeu sau, pur şi simplu, să ne stresăm cât mai puţin.

Dar cum îţi poţi oare transforma obiectivele în realitate, indiferent de vârstă? Noi am discutat cu experţi şi am analizat studii recent, pentru a afla ce să facem ca anii care vin să fie sănătoşi şi fericiţi.

La 50 de ani

Inima: Dacă nu ai făcut schimbări în modul tău de viaţă pentru a avea o inimă mai sănătoasă – n-ai renunţat la fumat, nu ai adoptat un regim alimentar echilibrat şi nu ai început să faci mişcare – până la împlinirea vârstei de 50 de ani, acum e momentul să o faci. În plus, e o idee bună să ştii cum stai, adică să-ţi cunoşti nivelul tensiunii arteriale şi al colesterolului, ne sfătuieşte dr. Oscar H. Franco, de la Centrul Medical al Universităţii Erasmus, din Rotterdam.

„Dar măsurarea şi monitorizarea acestor factori nu foloseşte la mare lucru, dacă nu se adoptă şi un stil de viaţă sănătos“, spune doctorul Franco, care este şi purtător de cuvânt al Societăţii Europene de Cardiologie. O viaţă sănătoasă reprezintă cea mai bună soluţie de reducere a riscurilor cardiovasculare în această perioadă a vieţii, şi un tratament medicamentos pentru reducerea colesterolului ar putea fi de ajutor.

Chiar şi cu aceste măsuri de precauţie, unele persoane de vârsta ta ar putea suferi atacuri de cord. Pentru bărbaţi, riscul de infarct creşte în jurul vârstei de 50 de ani. În cazul femeilor, riscul poate apărea un deceniu mai târziu, aproape de 60 de ani.

Şi modul în care se manifestă atacul de cord diferă în funcţie de sex. Multe femei nu-şi dau seama că suferă un infarct, pentru că s-ar putea să nu simtă durerea caracteristică în piept pe care o resimt bărbaţii. De aceea, unii medici nu-şi dau seama că femeile sunt la fel de predispuse ca bărbaţii la atacuri de cord, spune dr. Franco.

Muşchii: „Când avem 40 sau 50 de ani, ar trebui să ne gândim serios la corpul nostru şi la sănătatea muş-chilor, pentru că ştim că, atunci când vom avea 60, 70 sau 80 de ani, aceştia vor fi foarte importanţi”, spune americanul Nathan K. LeBrasseur, profesor asociat de fizioterapie şi recuperare medicală la Mayo Clinic. Cu alte cuvinte: fă mişcare acum, sau vei regreta mai târziu.

Când ajungem la 50 de ani, începem să observăm ceea ce LeBrasseur numeşte „unul dintre primele semne ale îmbătrânirii“: un scădere a masei musculare. Dacă faci mişcare după 50 de ani, poţi încetini acest declin. Iar dacă rămâi o persoană activă, îl vei amâna mai mult. avea prea curând carnea flască. „Rigiditatea este opusul elasticităţii“, explică LeBrasseur. Se manifestă când corpul îm-bătrânit nu revine la forma iniţială după ce a fost lovit sau forţat uşor.

Sănătatea sexuală: În cazul în care până acum nu ai verificat dacă ai vreo problemă, ca bărbat, acum este momentul să o faci. Aceleaşi probleme vasculare care măresc riscurile cardiace te pot face să nu funcţionezi nici în dormitor.

„Din nou, mesajul referitor la un stil de viaţă cumpătat este important, pentru că acesta te ajută să-ţi păstrezi sănătatea sexuală adecvată la fel de mult ca sănătatea cardiacă sau mentală“, spune doctorul Franco.

Dantura: Cu trecerea anilor, pierderea dinţilor nu mai este obligato-rie în zilele noastre. Dar igiena orală nu reprezintă doar o grijă estetică. Studiile arată că există conexiuni între sănătatea gurii şi probleme precum diabetul sau afecţiunile cardiace. Inflamaţii ale cavităţii bucale au legătură cu inflamaţii care afectează alte organe. Iar capacitatea de a mesteca uşor a fost chiar legată de reducerea riscului de a dezvolta demenţă.

La 60 de ani

Creierul: Această perioadă poate fi incitantă pentru cei care au petrecut nişte ani pregătindu-se pentru libertatea oferită de ieşirea la pensie. Economiile nu sunt singura modalitate prin care te poţi pregăti pentru această schimbare majoră din viaţă.

„Când lucrezi, ai parte de o permanentă stimulare mentală“, spune dr. Franco. „Apoi, oamenii abandonează activităţile pe care le aveau, renunţă la munca lor şi întreaga lor viaţă începe să se schimbe“. Fără un plan clar pentru ceea ce vei face cu timpul liber pe care îl vei avea la dispoziţie, plictiseala poate fi varianta cea mai optimistă, iar depresia – cea pesimistă.

Fă-ţi un plan pentru a rămâne o persoană activă atât fizic, cât şi mental, dacă urmează să te pensionezi. Activităţi caritabile, pentru a-i ajuta pe alţii, sau un hobby amuzant, cum ar fi participarea la evenimente organizate de un club sportiv sau social, sunt unele dintre cele mai bune modalităţi prin care pensionarii pot rămâne activi şi fericiţi, conform unui studiu britanic realizat în 2013.

„Am descoperit că pensionarii implicaţi în activităţi de voluntariat sau în altfel de acţiuni prin care îşi ajută semenii erau mai puţin deprimaţi şi se bucurău de o mai bună calitate a vieţii“, spune Kristina Potočnik, coordonatoarea studiului şi lector la Universitatea din Edinburgh.

„Calitatea vieţii poate fi descrisă, pe înţelesul tuturor, prin tot ceea ce are legătură cu buna dispoziţie, sănătatea fizică şi mentală, aprecierea pozitivă a propriei vieţi, fericirea, bucuriile obţinute prin intermediul relaţiilor şi activităţilor“, explică experta. „Când oamenii ies la pensie, este benefic pentru ei să se implice în orice activitate productivă, pentru a-şi menţine calitatea vieţii şi la o vârstă înaintată.“

Oasele: În locul unei felii de brânză bogată în calciu sau al unui pahar cu lapte mai potrivit pentru un copil, adulţii îşi pot păstra oasele sănătoase cu o soluţie universală: mişcarea. Pe timpul duratei lor de viaţă, oasele sănătoase se formează ca rezultat al solicitării ţesutului osos. Una dintre cele mai bune metode de solicitare a ţesutului osos este ridicarea de greutăţi. Asta nu înseamnă că trebuie să faci body-building: o simplă plimbare reprezintă fitness pentru oasele tale, care trebuie să susţină astfel greutatea întregului corp, spune Nathan K. LeBrasseur.

Somnul: Dormi suficient? Dacă îmbătrâneşti, nu înseamnă că ai nevoie de mai puţin somn. Nevoile fiecăruia sunt diferite. Cei mai mulţi oameni au nevoie de şapte-nouă ore de somn, pentru a se simţi bine a doua zi. „Uneori, credem că putem reduce orele de somn, pentru a face mai multă treabă sau a ne uita mai mult la televizor, dar somnul nu este ceva ce să-ţi doreşti să sacrifici“, spune dr. Franco. Soluţia? Ceea ce experţii numesc „igiena somnului“: să-ţi stabileşti ore de culcare şi de trezire regulate (şi să te ţii de program); amenajarea unui mediu liniştit, întunecos, odihnitor pentru somn; evitarea cafeinei şi a alcoolului în orele dinainte de culcare.

După ce ai făcut aceste schimbări, dacă ai în continuare probleme cu somnul, consultă-ţi medicul. De exemplu, dacă te trezeşti cu dureri de cap sau partenerul spune că sforăi foarte zgomotos verifică dacă nu ai cumva sindromul apneei de somn.

Stilul de viaţă: „Când e prea târziu pentru a-ţi schimba stilul de viaţă?“, întreabă dr. Franco. Apoi răspunde: „Niciodată nu e prea târziu. Dacă începi să-ţi schimbi stilul de viaţă la 50 de ani, în loc să o faci la 60, e minunat. Dar dacă îţi poţi îmbunătăţi stilul de viaţă la 60 sau 70 de ani, tot vei culege foloasele“. Este valabil pentru orice, de la un program de exerciţii fizice la renunţarea la fumat.

De fapt, renunţarea la fumat are efecte imediate asupra sănătăţii la orice vârstă. Cercetătorii germani care au analizat informaţiile provenite din 17 studii au ajuns în anul 2012, la concluzia că în perioada de timp de după renunţarea la fumat s-au observat nişte diferenţe – dar şi că foştii fumători se simt mai bine decât fumătorii, indiferent când s-au lăsat de fumat.

La 70 de ani

Inima: La 70 de ani, mesajul este, în mare parte, identic cu cel din deceniul precedent: nu e niciodată prea târziu să faci schimbări sănătoase în stilul tău de viaţă. „Dacă îţi îmbunătă-ţeşti controlul asupra tensiunii arteriale şi valorile acesteia, chiar şi la 70 de ani, vei culege roadele acestor schimbări“, spune dr. Franco. Iar de sănătatea cardiovasculară nu se bucură doar inima. Şi creierul beneficiază de o mai bună circulaţie a sân-gelui. „Aceiaşi factori de risc care sunt valabili în cazul afecţiunilor cardiovasculare funcţionează şi în cazul demenţei şi a funcţiei cognitive“, adaugă dr. Franco.

Creierul: Mintea este conectată la sănătatea noastră, dar într-un mod mai puţin tangibil. Această decadă este perioada în care împărtăşirea lecţiilor de viaţă şi experienţelor personale este una dintre cele mai valoroase contribuţii pe care o persoană le poate aduce societăţii. Conform cercetătorilor, în aceşti ani vei găsi probabil mai multe bucurii în lucrurile simple: savurând o masă bună şi petrecând mai mult timp în compania celor dragi. Optimismul a fost, de asemenea, legat de reducerea riscului de insuficienţă cardiacă.

Relaţiile în viaţa ta: Contactele sociale şi implicarea familiei în viaţa ta ţin mintea în priză. Vrei să-ţi lărgeşti cercul de cunoştinţe? Fă mişcare împreună cu alte persoane de vârsta ta, pentru a combina două activităţi care sunt benefice pentru creier: sportul şi socializarea cu oameni care au aceleaşi gusturi, opinii şi interese. „Dacă urmează să te întâlneşti cu un prieten, creşte motivaţia de a merge să faci mişcare“, spune LeBrasseur.

Şi ajutorarea semenilor este o situa-ţie în care multe persoane se regăsesc în această perioadă a vieţii. Într-un studiu recent, s-a descoperit că atât pensionarii, cât şi angajaţii vârstnici care au avut grijă de un adult bolnav sau cu dizabilităţi au fost afectaţi de depresie, în timp. Dar participarea la evenimente religioase şi mersul la biserică a părut să-i protejeze pe pen-sionarii mai în vârstă de depresie.

O altă problemă frecventă legată de relaţii în deceniile târzii ale vieţii este, din păcate, pierderea celor dragi. În prima lună după moartea partenerului, oamenii prezintă un risc ridicat de deces din cauza unui infarct sau atac cerebral, conform unui studiu realizat anul acesta, în Marea Britanie. După perioada respectivă, totuşi, cei mai mulţi încep să se adapteze.

Găsirea unui sens şi a unui scop în viaţă este foarte importantă, spun experţii, la fel şi socializarea. Iar participarea la slujbele religioase pare să ajute. Dar este important să consulţi un specialist şi să tratezi depresia, în cazul în care îţi afectează bucuria de a trăi, chiar şi la vârsta de peste 70 de ani.

Vote it up
84
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza