Rezultate slabe

Ajutorul UE pentru saraci este administrat intr-un mod ineficient si nu ajunge la cine trebuie, spune Tim Bouquet in aceasta serie dedicata activitatii Uniunii Europene
 

<p>

Barbados a primit recent o donatie de doua milioane de euro, bani care au ajuns la hotelul PomMarine, construit sa gazduiasca cursuri pentru meseriile de somelier, bucatar §i maestru de ceremonii. Sursa donatiei? Bugetul anual de ajutor al UE in valoare de 12,2 miliarde de euro. Totusi, aceasta destinatie turistica caraibiana, clasificata drept natiune „dezvoltata“ de catre ONU, este mai bogata decat statele membre UE Bulgaria, Romania si Letonia.

Cel mai mare recipient al ajutorului UE destinat dezvoltarii este Turcia, care a primit exorbitanta suma de 860 milioane de euro in 2012, desi in 2011 a avut una dintre cele mai mari cresteri economice din Europa.

Aruncati o privire asupra Tratatului de la Lisabona si veti vedea ca stipuleaza clar ca politica ajutorului de dezvoltare UE „va avea ca obiectiv principal reducerea si, pe termen lung, eradicarea saraciei“.
Grupul consultativ de experti pentru afaceri Open Europe, care face campanie pentru o mai mare transparenta si cooperare in Europa, este sceptic. Acestia sustin ca doar 46% din ajutoarele UE ajung la tarile cu venituri scazute – acele tari cu venituri pe cap de locuitor de sub 1.025 dolari – in comparatie cu 74% din ajutoarele Marii Britanii si o medie de 58% oferite direct de guvernele statelor membre UE. Chiar si cifrele UE arata ca numai 35% din ajutoarele sale merg catre cei mai nevoiasi.

Chiar si atunci cand banii se duc catre tarile mai sarace, deseori par ca sunt gresit directionati. Un milion de euro au ajuns la L’Oasis de Noria, un parc acvatic luxos din Maroc cu 1.000 de apartamente si vile, restaurante, teren de golf cu 18 gauri si un SPA care trebuie sa se deschida spre sfarsitul anului – septembrie 2013.  Nu e un proiect care sa ajute saracii din Maroc.  
Iar statele membre UE au o foarte mica influenta in ceea ce priveste distributia banilor cu care trebuie sa contribuie. „Faptul ca banii contribuabililor europeni pot fi folositi in feluri cu care guvernele nu sunt de acord ilustreaza lipsa responsabilitatii care este inerenta bugetului de ajutor UE“, spune Stephen Booth, director de cercetari la Open Europe.

„Toate statele membre UE au un cuvant de spus vizavi de modul in care fondurile UE sunt cheltuite“, contracareaza Alexandre Polack, purtatorul de cuvant al Comisarului UE pentru dezvoltare, Andris Piebalgs. „Suntem una dintre cele mai transparente institutii.“ Cu toate acestea, admite el, in 2011, prin programul politic Planul pentru Schimbare, „UE si-a propus sa isi indrepte din nou atentia catre tarile sarace“.

Comisia Europeana face eforturi ca jumatate din bugetul de ajutor sa ajunga direct la guverne in loc sa se duca spre proiecte individuale pentru care exista o nevoie dovedita. Acest proces este cunoscut drept „sprijin bugetar“. Conform  EuropeAid, oficiul birocratic care dirijeaza ajutorul UE, sprijinul bugetar este „o metoda de acordare a unui ajutor mai eficient si de atingere a obiectivelor de dezvoltare durabila.“

Doar ca nu se potriveste scopului. Curtea Europeana a Auditorilor (CEA) spune ca este aproape imposibil sa verifici cum sunt cheltuiti banii europeni in tarile aflate in dezvoltare, in special in cele „afectate de frauda si coruptie“. Anul trecut UE a suspendat pe buna dreptate ajutorul catre guvernul Ugandei dupa ce zece milioane de euro destinate reconstructiei partii de nord a tarii devastate de conflictele armate au fost furate de oficiali ai guvernului.
„Uganda a obtinut punctaje foarte scazute in ceea ce priveste controlul coruptiei si nu a facut niciun progres in acest sector din 1992“, spune Karel Pinxten, membra CEA. „Cu toate acestea, a obtinut sprijinul UE si in 2011 a primit 23 milioane de euro.“
Timothy Kalyegira, comentatorul politic ugandez, exprima acest lucru succint: daca tarile europene „nu au nimic mai bun de facut cu banii contribuabililor“ atunci „este logic“ ca guvernele si oficialii corupti vor cheltui pentru ei banii respectivi.  

Cele 27 de state membre UE sunt perfect echipate sa isi dirijeze programele de ajutor. Asa ca de ce avem nevoie de UE ca al 28-lea donator cu toate structurile sale birocratice si consultantii sai costisitori sa ia ceea ce ar trebui de fapt sa ajunga la cei care au nevoie?
UE chiar joaca un rol important, sustin criticii. „In unele domenii, cum ar fi ajutorul umanitar pentru victimele dezastrelor, UE are o raza de actiune mai mare decat fiecare tara in parte“, spune Stephen Booth, „dar in foarte multe cazuri UE nu face decat sa dubleze eforturile individuale ale statelor membre si o face mai putin eficient.“
Dar responsabilitatea si eficienta sunt doua cuvinte care nu vor aparea prea des in planurile de ajutor ale UE, mai ales ca are de gand sa cheltuiasca milioane de euro pe un sediu nou de ajutor strain in Delhi. Aceasta in ciuda faptului ca, asa cum chiar EuropeAid subliniaza, „cererea de ajutor pentru dezvoltare va descreste“ multumita cresterii economice a Indiei. Conform rapoartelor, numai factura pentru mobila se ridica la 467.000 euro.

Spuneti-ne ce credeti scriindu-ne la adresa de e-mail redactia@rd.com

</p>

Vote it up
146
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza