Puterea mulțimii

Când voluntari din toată lumea lucrează pentru un scop comun, rezultatele sunt remarcabile
 

Articole similare

KEVIN SCHAWINSKI, de 24 de ani, licenţiat în astronomie la Universitatea Oxford, a început să sorteze imaginile dintr-un set de un milion de fotografii cu galaxii, sarcină ce face parte dintr-un studiu al lui despre formarea stelelor. La sfârşitul unei săptămâni, lucrând până la epuizare, clasificase doar 50.000.

Atunci, el şi prietenul lui astronom, Chris Lintott, au făcut o pagină web pe care au numit-o Galaxy Zoo, au postat imaginile şi instrucţiuni cu ajutorul cărora puteau fi identificate trei tipuri de galaxii în funcţie de forma lor. Până a doua zi, pe pagina web se realizau 70.000 de clasifi-cări pe oră. După primul an, 150.000 de voluntari făcuseră 50 de milioane de clasificări. Era iulie 2007, iar Kevin şi Chris nu prea îşi dădeau seama că erau printre pionierii unei noi ere în cercetare, cunoscută sub numele de citizen science, când voluntari aparţinând publicului larg, prin intermediul internetului, îşi aduc o contribuţie semnificativă la descoperiri în diverse domenii ştiinţifice, de la astronomie la arheologie.

Tânărului de 18 ani Nadav Ossendryver* i-a plăcut întotdeauna foarte mult Parcul Naţional Kruger, aflat la câteva ore cu maşina de casa lui din Johannesburg, Africa de Sud. Având două milioane de hectare, este cea mai mare rezervaţie naturală a Africii şi este străbătută de peste 3.000 de kilometri de drumuri. Găsirea unor animale sălbatice precum lei, gheparzi sau leoparzi poate fi uneori frustrantă.

Cu aproape trei ani în urmă, adolescentul a realizat o pagină web numită Latest Sightings (www.latestsightings.com), prin care le cere oamenilor să scrie ce animale au văzut şi să introducă locul în care le-au observat. Acum, Latest Sightings conţine instantanee şi înregistrări video de la utilizatori, oferă un tur virtual al rezervaţiei şi permite organizaţiei non-profit care luptă pentru salvarea speciilor aflate pe cale de dispariţie, Endangered Wildlife Trust, să desfăşoare diverse proiecte, cum ar fi marcarea şi urmărirea vulturilor, leoparzilor sau câinilor sălbatici. Site-ul are deja 100.000 de persoane care îi urmăresc activitatea.

În martie 2013, s-a întâmplat ca un inginer englez de 33 de ani, pe nume Jonathan*, să citească despre un nou site medical numit FindZebra în ziarul The Guardian. Noua bază de date interactivă, cu 31.000 de articole provenite din surse specializate ce acoperă 7.000 de boli rare, s-a dovedit a furniza rezultate de-a dreptul miraculoase când a fost vorba să fie identificate afecţiuni medicale necunoscute până la momentul respectiv.

Din copilărie, Jonathan fusese diagnosticat ca fiind astmatic. Dar medicamentele contra astmului au dat prea puţine rezultate în atenuarea unui ciclu interminabil de infecţii pulmonare, infecţii ale sinusurilor şi oboseală. În jurul vârstei de 25 de ani, analizele au arătat că nu avea astm, dar nu se ştia de ce boală suferă. Era disperat.

Jonathan* şi-a introdus simptomele pe FindZebra. Pagina web a listat 20 de posibile diagnostice. La poziţia 19 era mastocitoza, un număr excesiv de mare de mastocite, celule care produc, printre altele, histamină, substanţă ce reglează reacţiile alergice. Jonathan i-a arătat rezultatele unui medic, iar acesta i-a prescris un tratamentul cu antihistaminice, iar rezultatul a fost o vindecare completă. „Am fost bolnav de când m-am născut. Acum, pentru prima oară, mă simt bine“, spune el.

Folosirea resurselor a milioane de utilizatori

În prezent, oricine, de la cei care fac afaceri online la oameni de ştiinţă, au descoperit o resursă care nu fusese folosită în trecut: timpul oamenilor. Când te gândeşti că se estimează că în fiecare lună un număr de 1,23 miliarde de oameni accesează Facebook sau că sunt 100 de milioane care caută ceva cu Google, există multă atenţie care poate fi canalizată. Şi e un cuvânt pentru asta: crowdsourcing. Descrie procesul de a duce la bun sfârşit o sarcină importantă, un proiect amplu, prin împărţirea acestuia în etape sau sarcini ce pot fi finalizate în special de utilizatori ai internetului, care contribuie voluntar.

Pentru oamenii de ştiinţă, publicul a fost un aliat important atunci când trebuia analizat un volum copleşitor de informaţii. Chris Lintott, astronomul de la Oxford, rezumă: „Noi, oamenii de ştiinţă, am ajuns foarte buni la colectarea informaţiilor, dar nu suntem suficient de mulţi pentru a le procesa.”

De aceea el şi Kevin Schawinski au fost entuziasmaţi de Galaxy Zoo. Ceea ce a început ca un experiment online singular a evoluat în prezent într-un ansamblu de 20 de proiecte colective numite Zooniverse (https://www.zooniverse.org), cu o bază de utilizatori de aproape un milion de oameni – voluntari pentru citizen science.

După cum a descoperit şi adolescentul sud-african Nadav Ossendryver, voluntarii pot deveni aliaţi importanţi când o problemă care acoperă o arie vastă ţine de geografie. Pe lângă Latest Sightings, el a mai lansat şi o pagină de Facebook, şi-a făcut cont pe Twitter şi a realizat chiar şi propria aplicaţie pentru iPhone pentru ca utilizatorii să înregistreze întâlnirile cu animalele, ca un joc. Kruger Sightings oferă informaţii despre poziţia tuturor animalelor din rezervaţie, cu excepţia unuia. „Nu postăm niciodată poziţia rinocerilor“, spune Ossendryver, explicând că braconajul de rinoceri este o problemă uriaşă în Kruger.

Jonathan*, din Marea Britanie, ale cărui simptome asemănătoare astmului au fost în fine diagnosticate prin intermediul FindZebra, trebuie să-i mulţumească danezului Ole Winther. Profesor asociat la catedra de ştiinţe cognitive a Universtităţii Tehnice din Danemarca şi expert în bioinformatică la Universitatea din Copenhaga, Winther a avut ideea de a construi o pagină web unde medicii şi pacienţii capabil să discearnă şi să selecteze informaţiile relevante să poată căuta online, printre informaţii provenind din surse respectabile, în încercarea de a diagnostica boli rare.

Doi absolvenţi ai Universităţii din Copenhaga, ro-mânii Radu Drăguşin şi Paula Petcu, au acceptat să preia proiectul. Radu este din Botoşani, iar Paula din Timişoara, acum ei locuind în Danemarca. Când a venit momentul să pună un nume paginii web, Radu şi-a amintit un aforism medical: „Când auzi zgomot de copite, gândeşte-te la cai, nu la zebre“, însemnând că cel mai probabil diagnostic are cele mai mari şanse să fie cel corect. El a sugerat FindZebra. Lansată în 2012, pagina a înregistrat până acum 67.000 de vizitatori.

Cel mai recent proiect de crowdsourcing din România este viespar.ro şi a fost lansat în ianuarie 2013 de către Mihai Vânătoru şi Sorin Drăghici. Oamenii care se înscriu pe această platformă pot realiza diverse „microjoburi“ în schimbul unor sume de bani. „Companiile care au nevoie să-şi rezolve probleme complexe şi care necesită un volum mare de muncă se pot înscrie pe viespar.ro, pentru a folosi resursele de acolo, respectiv oamenii care îşi doresc să se implice în astfel de proiecte“, spune Mihai Vânătoru.

O versiune binecunoscută de crowdsourcing este crowdfounding, un cuvânt la modă folosit de obicei pentru a descrie pagini web precum Indiegogo (indiegogo.com) sau Kickstarter (kickstarter.com), unde antreprenori merg pentru a solicita online finanţare pentru cele mai diverse proiecte, de la fabricarea de skateboard-uri la muzică, filme şi magazine de brioşe. Dar Jonas Borchgrevink, de 24 de ani, originar din Oslo, s-a gândit că poate folosi unui alt scop, dorindu-şi să se asigure că banii sunt utilizaţi pentru o cauză nobilă şi ajung acolo unde este nevoie de ei.

Totul a început când avea nouă ani. El şi-a luat clarinetul, un prieten şi-a luat trompeta, şi au început să cânte la un colţ de stradă din Oslo ca să strângă fonduri pentru o organizaţie care desfăşoară acţiuni de caritate la nivel internaţional. Au strâns câteva sute de coroane şi au expediat banii pe adresa organizaţiei respective. „N-am aflat niciodată ce s-a întâmplat cu banii“, spune tânărul de 24 de ani, în mod clar încă supărat.

În 2009, când era student la economie, Jonas a creat un site pe care l-a numit Mygoodact (www.mygoodact.com). Aici, cei interesaţi pot posta propriul proiect de strângere de fonduri. În aprilie 2013, site-ul a captat atenţia la nivel internaţional datorită unei prietene din Norvegia, Nathalie Krantz. Ea văzuse într-un ziar online o fotografie impresionantă cu o fetiţă din India pe nume Roona Begum care prezenta un caz sfâşietor de hidrocefalie. Din cauza acumulării unei cantităţi uriaşe de lichid cerebrospinal, capul ei crescuse până la o dimensiune oribilă. Operaţia necesară pentru a corecta problema costa 1.600 de dolari, dar părinţii ei, nişte ţărani săraci dintr-un sat din nordul Indiei, nu şi-o puteau permite.

Nathalie a postat o fotografie cu Roona Begum şi a spus povestea ei pe Mygoodact, cerând suma necesară pentru operaţie. În două ore, a obţinut mai mult de dublul sumei solicitate. Iar donaţiile au continuat.

Când Roona a revenit la spital pentru alte intervenţii chirurgicale în acest an, Mygoodact a putut contribui cu încă 30.000 de dolari.

Spre Hollywood!

Dar nu totul trebuie să fie serios în lumea crowdsourcingului. În 2009, americanul Casey Pugh, dezvoltator de pagini web şi fan al Războiului Stelelor, a împărţit primul film realizat în seria Războiul Stelelor, O nouă speranţă, în scene separate de 15 secunde, le-a postat pe pagina lui web, Star Wars Uncut, şi a invitat vizitatorii siteului să recreeze fiecare dintre cele aproape 500 de scene aşa cum vor ei. Fani din peste 20 de ţări au trimis secvenţe video de câte 15 secunde. Pugh le-a postat online, solicitându-le vizitatorilor site-ului să voteze scena favorită. Secvenţele care au ajuns în finală au fost montate, formând un film de lung metraj (starwarsuncut.com/newhope).

Rezultatul este un melanj dadaist de bucăţi de 15 secunde, ridicol de imprevizibil şi amuzant de urmărit. Filmul a primit un premiu Emmy la categoria Mijloace de comunicare interactivă.

Aşadar, mesajul e clar: fie ca forţa publicului să fie cu tine!

* Nu este numele real.

Vote it up
138
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza