Poluarea, veche de sute de ani

În Anzi sunt dovezi că în urmă cu patru secole exista poluare  
 

Articole similare

În calota glaciară andină s-au descoperit dovezi că industria genera pe scară largă poluare încă de pe la 1600, cu mult înaintea apariției industriei grele în Anglia, după 1800, arată un studiu al Ohio State University făcut pe ghețarul peruan Quelccaya. Conchistadorii spanioli au avut o uriașă exploatare minieră de argint în orașul bolivian Potosi care acum patru secole era printre cele mai bogate așezări din lume, iar analiza gheții arată o concentrație uriașă de substante nocive, notează Sci-News.com.

Ghetarul Quelccaya din Peru a scos la iveală primele dovezi ale unei poluări intense din perioada pre-industriala, găsindu-se în "măruntaiele" înghețate un strat de pe la 1600, cu concentrații mari de plumb, arsenic, bismut și molibden.

Acestea sunt semnele cruntei poluări de la minele din Potosi (Bolivia), de unde spanioli au obținut cantități uriașe de argint începând cu 1572. Deși minele din Potosi se află la 800 km de ghețarul care a făcut obiectul studiului, vântul a dus aceste substanțe, care s-au "imprimat" în calotă.

Studiul arată că impactul uman asupra mediului era important cu mult timp înaintea Revolutiei Industriale, care a început pe la 1800 în Anglia. Pentru a ajunge la aceste rezultate, oamenii de știință au folosit spectrometre pentru a măsura cantitatea și tipul substanțelor chimice prezente în gheață la anumite perioade, începând cu anul 800.

Incașii extrăgeau argintul încă dinaintea cuceririi spaniole, însă în cantități mici. Spaniolii au văzut potentialul economic uriaș și au schimbat metoda de rafinare, transformând-o într-una intensiva, bazată pe fortarea localnicilor să munceasca în conditii severe.

Poluarea derivă însă din noul proces de rafinare dezvoltat de spanioli, implicând mărunțirea minereului de argint, care conține cantități de plumb mult mai mari decât de argint. Minereul era transformat în pudră și amestecat cu mercur, într-un proces numit amalgamare.

Poluarea provine de la plumb, un element nociv care produce boli groaznice. Încă de atunci s-au văzut consecințele poluării și s-a dat ordin pentru construirea unor coșuri de evacuare cât mai înalte, însă rata mortalității era extrem de mare.

Se estimează că opt milioane de oameni ar fi murit între 1570 și 1800 în minele din Potosi, unde au fost aduși și sclavi din Africa ce reușeau să rămână în viață doar șase luni. Potosi era cea mai mare sursă mondială de argint și Spania a devenit foarte bogată și datorită acestei exploatări miniere.

Oamenii de știință au ținut să menționeze că nivelul poluării de la 1600 era mult sub cel din secolul 20 când s-au exploatat mine deschise și s-au ars pe scară largă combustibili fosili pentru producerea energiei.

Sursa: HotNews.ro

Vote it up
305
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza