Poţi renunţa!

Cum să recunoști simptomele și să scapi de dependenţă.
 

De ce unii oameni devin dependenţi de alcool, de jocuri de noroc sau de sedative, în timp ce alţii, care consumă aceleaşi substanţe sau au aceleaşi activităţi, nu le cad pradă? Răspunsul e un puzzle complex, care implică mai mulţi factori: moştenirea genetică, mediul în care trăim, trecutul nostru, personalitatea.

Una dintre trăsăturile de caracter care predispun la dependenţe este „setea de senzaţii“ – adică apetitul pentru experienţe noi, intense şi variate, dar şi disponibilitatea de a-ţi asuma riscuri pentru a obţine astfel de trăiri. Această trăsătură creşte posibilitatea de a ajunge la abuz de sub­stanţe, dar tot ea poate duce la practicarea unor hobby-uri interesante, scufundări, sau călătorii în locuri îndepărtate. Există experţi care încurajează practicarea unor astfel de activităţi sănătoase, ca o strategie de a preveni dependenţa.

Mai este și impulsivitatea care se traduce prin tendinţa de a acţiona urmărindu-ţi instinctele sau dorinţele imediate, în loc să urmăreşti obţinerea de rezultate pe termen lung. Cerce­tătorii în domeniul sănătăţii au constatat că persoanele dependente de anumite substanţe – inclusiv cocaina şi alcoolul – prezintă, de obicei, anumite anomalii în zona creierului responsabilă cu capacitatea de control şi de amânare a unor anumite activităţi. „Nu este clar în acest moment în ce măsură tră­sătura impulsivităţii e înnăscută şi pre­dispune la abuzul de droguri sau este, pur şi simplu, cauzată de folosirea drogurilor“, spune Karen Ersche, expert în domeniul abuzului de droguri, în cadrul Universităţii Cambridge. În cazul alcoolului, experimentele arată că abstinenţa duce la repararea neuronilor şi la recăpătarea capacităţii de control.

Şi persoanele anxioase prezintă un risc mărit de dependenţă, pentru că alcoolul şi alte substanţe au capacitatea de a reduce temporar stresul. Îronia este că, pe termen lung, alcoolul poate să accentueze stările de anxietate, prin faptul că, printre alte lucruri, afectează şi fun­cţionarea normală a neurotransmiţătorilor. Găsirea altor moda-lităţi de relaxare – să stai de vorbă cu un prieten, să faci mişcare etc. – e un mod bun de a evita eventuale probleme.

Personalitatea nu este singurul factor care determină cine este sau nu mai înclinat spre dependenţă. Dar, dacă personalitatea ta te face mai vulnerabil, ar fi bine să ţii cont de aceste riscuri.

Vote it up
99
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza