Pauzele ne fac bine

Momentele de deconectare aduc o mulțime de beneficii
 

Lucrezi la birou de cinci ore, fără întrerupere. Mintea îţi zboară la alte lucruri, stai cocoşat şi abia îţi mai poţi ţine ochii deschişi. ştii că ar trebui să îţi revii cumva. Oricât de surprinzător poate părea, cea mai bună strategie ar fi să o laşi mai moale.

„Dacă alergi şi nu te hrăneşti bine, în cele din urmă te vei prăbuşi. Acelaşi lucru se întâmplă şi când lucrezi. Dacă nu te odihneşti, vei fi epuizat“, spune Karen Turner, consilier la o companie canadiană.

În mod paradoxal, pauzele îţi pot stimula creierul, creşte motivaţia şi îmbunătăţi concentrarea. Cercetări recente arată că tocmai distracţiile nu foarte inteligente au efecte pozitive asupra puterii tale de concentrare.

Un pui de somn

Cei mai mulţi dintre noi nu am mai dormit după-amiaza de când eram la grădiniţă, dar experimente recente sugerează că nu ar fi trebuit să renunţăm la acest obicei. Chiar şi zece minute de somn ne pot îmbunătăţi nivelul de energie, memoria şi capacitatea cognitivă.

Într-un studiu, cercetătorii de la Universitatea americană Georgetown au analizat creie­rul a 15 persoane care se odihneau. În tim­pul somnului, emisfera dreaptă – zona asociată cu creativitatea – era mai activă decât cea stângă. Andrei Medvedev, unul dintre cercetători, spune că acesta este modul creierului de a „face curăţenie“ în timp ce te relaxezi, clasificând informaţii şi consolidând amintiri.

Experţii spun că perioada ideală pentru un pui de somn este între 13.00 şi 16.00. Unii recomandă chiar să bem o ceaşcă de cafea, înainte de a dormi timp 15 minute sau mai puţin. Această combinaţie îţi poate creşte în mod spectaculos nivelul de energie şi capacitatea de atenţie.

Drăguţ şi eficient

Răsfoitul galeriilor de imagini cu pui de animale te-ar putea ajuta să dai randament. Într-un studiu din anul 2012, realizat în Japonia, la Universitatea din Hiroshima, participanţii au jucat Operaţia, un joc de îndemânare, care necesită mişcări delicate şi exacte. În timpul unei scurte pauze, un grup de participanţi a privit imagini cu căţeluşi şi pisoi, iar celălalt imagini cu animale mai mari. Când cele două grupuri au reînceput jocul, participanţii care priviseră imagini cu animale mai tinere şi-au îmbunătăţit scorul cu 34 la sută. Colegii lor au înregistrat o creştere de numai nouă la sută.

Vote it up
223
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza