Parintii, milioane pe meditatii

In Romania, parintii dau 300 milioane de euro anual pe cursuri suplimentare, arata o analiza a Comisiei Europene 
<p>Scolarizarea "in particular" este o afacere in plina expansiune in Europa. Parinti din Franta si Germania cheltuie peste 3 miliarde de euro anual pe cursuri suplimentare celor oferite de scoli copiilor lor. In Romania, familiile platesc anual 300 milioane de euro pe meditatii, se arata intr-un raport realizat la comanda Comisiei Europene. In ciuda miliardelor platite astfel profesorilor particulari, multe state lasa acest sector nereglementat, astfel incat meditatiile au loc frecvent in afara domeniului de impozitare al Guvernului, arata studiul, care avertizeaza: lasat nesupravegheat, fenomenul va avea un impact social de puternica divizare intre clasele sociale.

Un raport realizat la Comanda Comisiei Europene si citat de Reuters arata care este impactul socio-economic al fenomenului reprezentat de meditatii. Tendinta de a plati ore in plus fata de ce se preda la scoala este aceeasi in cea mai mare parte a continentului - chiar daca sumele nu sunt la fel de mari in toate statele. In ultimii ani, parintii pun deoparte sume tot mai mari pentru a le oferi copiilor lor mai mult decat ceea ce primesc prin educatia oferita de stat, arata rapoartele Uniunii Europene. 

In Romania, un studiu realizat in 2007 pe 1.267 de elevi din ciclul secundar arata ca 27% dintre ei au primit meditatii. Trei ani mai tarziu, un studiu realizat pe 1.500 de copii cu varste cuprinse intre 6 si 19 ani a aratat ca 17% dintre ei primeau meditatii. Un studiu realizat la nivel national in 2010 pe 1.316 adulti a aratat ca 50% dintre ei plateau profesori privati pentru copiii lor.  

In Franta, un raport realizat in 2007 estimeaza ca, in marile licee din Paris, aproximativ 75% dintre elevi urmau cursuri private.

In Germania, o cercetare din 2010 arata ca 14,8% din numarul total al elevilor primeau meditatii. 

In Grecia, un studiu din 2000 realizat pe studenti din primul an arata ca 50% dintre ei au primit lectii private. In 2010, aproape toti elevii aflati in ultimul an de liceu urmau o forma de scolarizare suplimentara.  

In Ungaria - un studiu realizat in 2011 pe 1.361 de studenti arata ca 60,5% dintre ei au primit meditatii in ciclul secundar de invatamant.

Cati bani se duc, anual, pe meditatii:
- Austria, 2010: 126 milioane de euro pe an
- Cipru, 2008: 111 milioane de euro pe an
- Franta, 2007: 2,210 milioane de euro si cu o crestere de 10% pe an
- Germania, 2010: intre 942 si 1,468 milioane de euro pe an
- Grecia, 2008: 952 milioane de euro pe an
- Italia, 2010: 420 milioane de euro pe an
- Romania, 2010: 300 milioane de euro pe an
- Spania, 2010: 450 milioane de euro pe an

Meditatii in franciza sau institutionalizarea cursurilor suplimentare

Mare parte dintre aceste cursuri suplimentare sunt oferite de companii care isi ofera serviciile la nivel local, national sau international, se arata in studiul realizat la comanda Comisiei Europene. Un exemplu in acest sens este compania Kumon, cu sediul in Japonia, care sustine ca are 4 patru milioane de elevi care studiaza in 26.000 de centre aflate in franciza in 46 de tari. In Europa, Acadomia are sediul si cea mai mare parte a activitatilor in Franta, dar s-a extins si in Spania si Portugalia. Aceste companii angajeaza multi profesori part-time.

In Romania, insa, majoritatea meditatorilor sunt profesori cu catedra completa care ofera cursuri suplimentare pentru a-si mari veniturile. Un studiu realizat in 2010 de Daedalus Millward Brown si citat de raportul european arata ca 30% dintre elevii care au urmat cursuri particulare au primit meditatii chiar de la profesorii lor si 60,4% de la alti profesori din scoala lor sau din alte scoli.

In Lituania, 16,6% dintre elevii care au urmat cursuri particulare au primit lectii particulare chiar de la profesorii pe care ii aveau la clasa (62,8% de la alti profesori din scoala lor sau din alte scoli), in Polonia - 9,4% primeau meditatii de la profesorii de la clasa (38,5% de la alti profesori din scoala lor sau din alte scoli), iar in Slovacia - 10,9% primeau meditatii de la profesorii de la clasa (24,9% de la alti profesori din scoala lor sau din alte scoli).
 
Practica meditatiilor acordate chiar de profesorii de la clasa este "problematica", arata autorii studiului, care precizeaza ca riscul este ca profesorii sa reduca efortul depus in scoala, cu scopul de a mari numarul elevilor care le cer serviciile in afara orelor de scoala. Un alt pericol il reprezinta favoritismul, arata cercetarea.

Autoritatile din Romania le cer profesorilor sa isi declare veniturile din meditatii. In 2008, numai 1.500 de profesori au facut astfel de declaratii, "un procent foarte mic din total", se arata in cercetare. 

Cauzele aparitiei scolarizarii suplimentare

Studiul Comisiei Europene arata ca, in Europa de Est, in anii '90 a scazut foarte mult puterea de cumparare, iar salariile profesorilor au fost printre cele mai lovite. In majoritatea tarilor din regiune, salariile nu mai puteau sustine familiile profesorilor nici la un nivel de baza, asa ca acestia au fost fortati sa gaseasca modalitati pentru a-si suplimenta veniturile.

"Modelele din Romania ofera un exemplu tipic", sustin autorii studiului. Un raport din 2000 al UNESCO arata ca salariul unui profesor roman reprezenta numai aproximativ 40% din suma pe care un profesor cu acelasi grad o primea in 1990. In 2006, dupa mai multe greve, guvernul a majorat salariile profesorilor. "Cu toate acestea, salariile de baza au ramas scazute si oricum pana atunci meditatiile au devenit parte a culturii sociale care a fost acceptata atat de familii, cat si de profesori", se mai arata in studiul CE. Este si motivul pentru care profesorii romani au declarat ca dau meditatii pentru a-si suplimenta veniturile si nu pentru profit.

Potrivit studiului, in Europa Occidentala motoarele fenomenului au fost cu totul altele; chiar daca profesorii din vestul Europei s-au plans si ei de salarii mici, ele au ramas mult peste cele ale profesorilor din Europa de Est. Aici, elementul care a generat industria meditatiilor este competitia. "Procesele de europenizare si de globalizare au adus o mobilitate mult mai mare a fortei de munca si a asociat competitia cu locurile de munca. In plus, toate sistemele de educatie au fost clasificate prin instrumente ca PISA si TIMSS".  

Studiul arata ca materiile la care elevii din Europa primesc cele mai multe lectii particulare sunt matematica si limbile nationale. Respectand acest principiu, si in Romania, Ungaria, Luxemburg, Letonia, Cipru, Germania, Austria si Portugalia matematica este principala materie la care elevii continua sa ia lectii si dupa scoala.

Impactul industriei meditatiilor: Adancirea inegalitatilor in Europa - bogatii isi pastreaza privilegiile, saracii nu au nicio sansa la lumea "hiper-pregatita"

Parintii care dispun de resurse financiare incearca astfel sa le puna la dispozitie copiilor un sprijin suplimentar celui oferit de sistemul de invatamant stat. "Scolarizarea privata tine mai putin de copiii care au nevoie reala de un ajutor pe care nu il pot gasi la scoala si mult mai mult de mentinerea avantajelor competitive ale celor care deja au succes si sunt privilegiati", a declarat Jan Truszczynski, presedintele Directiei Generale pentru Educatie si Cultura din cadrul Comisiei Europene, care a comandat raportul.

Rezultatul acestui fenomen este, asadar, adancirea inegalitatilor in Europa: copiii ai caror parinti sunt bogati primesc tot mai multa scolarizare suplimentara, ceea ce divizeaza societatile si atrage dupa sine implicatii sociale pe termen lung. Meditatiile au "implicatii puternice asupra echitatii sociale, asupra economiei bazate pe cunoastere, asupra activitatii din scoli si asupra vietilor copiilor si familiilor, incat trebuie sa fie abordate", sustine Mark Bray, autorul studiului "The Challenge of Shadow Education".

O industrie de miliarde de euro

Raportul, care se bazeaza pe mai multe cercetari realizate in diferite tari in ultimii patru ani, arata ca sectorul meditatiilor din Franta era in 2007 in valoare de 2,2 miliarde de euro si estimarile arata ca a crescut cu 10 procente pe an. In Germania, specialistii estimeaza intre 900 de milioane si 1,5 miliarde de euro cheltuiti pe scolarizarea privata in fiecare an. Cea mai mare parte a banilor se concentreaza in asistenta la nivelul de invatamant secundar. In Franta si Belgia, taxele de scolarizare pot ajunge la peste 30 de euro pe ora. Chiar si in Scandinavia, care se afla adesea in topurile globale pentru educatia de stat, scolarizarea suplimentara este in crestere.

Studiul evidentiaza ca cea mai mare parte a lectiilor particulare au fost urmate de familii instarite si de obicei din mediul urban, si nu de clasa muncitoare. In unele tari, meditatiile particulare sunt ceva comun pentru familiile care platesc deja scolarizare privata, accentuand divizarile socio-economice.   

"Daca sunt lasate la puterea pietei, meditatiile mentin si exacerbeaza inegalitatile", a precizat Mark Bray in cadrul raportului. "Familiile cu venituri mai mari isi pot permite atat o cantitate mai mare, cat si o calitate mai buna a meditatiilor", a precizat acesta.

Pe langa impactul socio-economic, raportul evidentiaza ca meditatiile au devenit o adevarata afacere. In Franta, Belgia, Marea Britanie si in alte tari, companiile s-au dezvoltat pana acolo incat ofera cursuri suplimentare la domiciliu. "Industria meditatiilor este o sursa de munca aflata in expansiune, dar si o cale pentru multi profesori de prima mana sa castige venituri suplimentare", sustine Jan Truszczynski, care precizeaza ca "acesta pare sa fie unul dintre motivele pentru care atat guvernele, cat si sindicatele au tendinta sa evite subiectul".

In ciuda miliardelor platite de parinti pe profesori particulari, multe state lasa acest sector nereglementat, astfel incat meditatiile au loc frecvent in afara domeniului de impozitare al Guvernului, arata studiul. Meditatiile sunt considerate atat de importante, incat in Cipru si in Grecia cheltuielile angajate de parinti prin lectii particulare reprezinta 20% din cheltuielile guvernelor lor cu educatia publica.</p>

Vote it up
72
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza