Mica eroina

Luna asta se implinesc cinci ani de cand romanca Ramona Ianus a devenit, oficial, Ingerul de la metrou
 
Deodata se auzi o bubuitura puternica. Metroul care se pregatea sa intre in statia Vittorio Emanuelle, din centrul capitalei Italiei, se izbi de o alta garnitura, deja stationata. Instantaneu, luminile s-au stins, iar oamenii prinsi inauntru, care nu au fost raniti sau nu au lesinat in urma impactului, au inceput sa strige ca e vorba de un atentat.

Totul se intampla in urma cu cinci ani, in 17 octombrie. In acea zi, tanara Ramona Ianus, o romanca ce locuia ilegal in Italia de aproape doi ani, se grabea spre serviciu, la Centrul de voluntari ce acorda asistenta rromilor. S-a urcat in al doilea vagon al metroului, cel care s-a ciocnit cu trenul aflat in statie. La un moment dat, a auzit un zgomot puternic si apoi a simtit o durere ascutita in piept. In urmatorul moment, s-a trezit ca avea capul intre scaune si a vazut o gramada de oameni cazuti pe langa ea. S-a speriat ingrozitor. Pentru prima data in viata a simtit ca ii este foarte frica, frica sa nu moara. Vazand insa dezastrul din jurul ei, Ramona nu s-a mai gandit la ea.

„Era haos acolo. Am vazut un domn care era plin de sange si implora sa fie sters, sa vada unde are rana. L-am sters cu mainile pentru ca nu aveam nimic la indemana. Apoi l-am vazut pe Mario, care era practic prins cu picioarele sub fiare. M-am aplecat si am stat alaturi de el. I-am tinut capul pe umarul meu, am plans impreuna si l-am incurajat. Am ramas langa el pana au venit pompierii“, povesteste Ramona.
De pe patul de spital, tanarul italian a apelat la jurnalisti sa o gaseasca pe cea care il salvase. Voia sa o vada si sa-i multumeasca.

La cateva zile dupa aceea, Ramona, insotita de primarul Romei, Walter Veltroni – de la care a primit si o medalie pentru curajul sau – l-a vizitat la spital. Autoritatile italiene i-au dat atunci romancei o viza turistica pentru trei luni. Asa a reusit sa ramana legal pe teritoriul Italiei si sa urmeze cursuri de formare profesionala. Italienii au numit-o ingerul de la metrou.

Acum, la cinci ani de la accident, Ramona Ianus e tot in Italia. „In acest timp, am reusit sa mi se recunoasca diploma de studiu si lucrez ca asistent intr-un spital pediatric din Roma.“ Crede si acum ca nu a facut nimic deosebit. „Nu m-am simtit niciodata asa eroina… Cred ca e un pic exagerat. Chiar daca ziarele nu ar fi scris nimic despre mine, as fi fost oricum multumita ca am facut o fapta buna. Nu e deloc usor sa fii in mijlocul atentiei si, cand s-a terminat, am respirat usurata. La cinci ani dupa accident nu ma mai cauta nimeni si cred ca sunt putini cei care-si amintesc. Dar e mai bine asa, pot avea o viata linistita si normala. Iubesc normalitatea.“

Viata pentru Ramona nu este insa una roz. Tatal ei, care a lucrat in constructii, tot in Italia, sufera de o boala groaznica. „Imediat dupa accident, am aflat ca are scleroza laterala amiotrofica. Acum isi mai poate misca doar capul si ochii si respira cu ajutorul unui aparat. Asa ca, in zilele mele obisnuite, incerc sa muncesc ca sa-mi intretin familia, pentru ca nu am niciun fel de ajutor. Am noroc ca lucrez si platesc asigurarea de sanatate pentru mine si parintii mei. Ca de nu, ar fi fost totul foarte tragic.“

In acel 17 octombrie 2006, alti doi romani au salvat zeci de italieni raniti in accidentul de la metrou. De ei nu a dat insa nimeni. S-au ascuns, pentru ca stateau ilegal in Italia. Potrivit martorilor, este vorba de doi barbati care, in acea zi, le-au dat primul ajutor victimelor accidentului, pana la sosirea echipajelor medicale si a carabinierilor. „Nu ai nevoie de permis de sedere pentru a fi inger“, scriau atunci despre cei trei romani jurnalistii italieni.

 
 
Vote it up
327
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza