Mesagerul lui Bach

Razvan Suma cutreiera tara pentru a-l aduce in sufletele oamenilor pe marele compozitor german
 

<p>

Este semiintuneric. Singurele lumini sunt date de cele patru ecrane pe care curg imagini cu maini de lutieri ce plasmuiesc instrumente. In fata lor, un tanar cu camasa alba, fara guler, cu maneci largi, canta singur la violoncel. Arcusul si degetele sale se plimba cand elegant, cand pasional pe corzi. Pare, adesea, ca are chiar momente de furie, compensate de clipe de acalmie. Desi in penumbra, ii poti simti daruirea, tensiunea si forta prin care ofera o muzica aproape divina. Sunt aproape doua ore de cand tanarul canta fara sa aiba nicio partitura in fata. Si parca n-are niciun gand sa se opreasca.

Era anul 1992. Razvan Suma isi aminteste si acum de parca ar fi fost ieri. La doar 14 ani, calcase pentru prima oara in afara granitelor tarii, unde comunismul tocmai se prabusise. Pustiul de atunci simtea ca Ungaria il poate ajuta sa treaca la marea muzica. Se oprise la micul dejun, in cantina scolii pe care abia ajunsese s-o cunoasca si in care multi alti copii se pregateau in murmur pentru o noua zi de cursuri. Chiar atunci a trecut el. Un om cocosat, intr-un palton maro, tinand o cutie de violoncel pe care se putea citi patina timpului.

Radia modestie chiar si prin felul de a merge. Oare el sa fie?, se intreba Razvan. I se spulbera un mit. Cel al artistului-vedeta, care numai daca se uita la tine si incepi sa te balbai. Avea sa-l redescopere cateva minute mai tarziu, in sala de clasa. Urma sa fie al treilea, motiv pentru care isi astepta cuminte randul, ascultandu-i pe cei programati inainte. Si ei tot la cea dintai auditie.
„Razvan Suma?“, isi auzi numele strigat cu accent unguresc, odata cu ultimul acord de dinaintea sa. Emotiile atinsesera cote trepidante. Baiatul se aseza temator pe scaun si interpreta, timp de trei minute, preludiul din suita intai, de Bach. Tracul isi facu simtita prezenta in executie. La final, barbatul cocosat se ridica tacut si deschise cutia invechita. Dinauntru isi facu aparitia un violoncel Galliano, de la 1700. De la primul sunet, cocoasa barbatului disparu subit din ochii pustiului. Dupa ce termina de cantat acelasi preludiu, clasa tixita de muzicieni rabufni in aplauze. Omul aplecat de spate ramasese parca singur in sala. Era profesorul Miklos Perenyi, unul dintre cei mai mari violoncelisti maghiari. Intalnirea cu el avea sa-i marcheze pentru totdeauna viata si cariera lui Razvan Suma.

Razvan a crescut, practic, in sala de concert a filarmonicii din Cluj, unde tatal sau era contrabasist. La cinci ani, si-a incercat, pentru prima oara, mana pe o vioara. Dupa sase luni, profesorul le-a transmis parintilor ca nu are prea mari sanse: „Dati-l la mate-fizica, la altceva…“ Parintii n-au vrut sa renunte, asa ca la sase ani l-au impins pe baiat sa studieze violoncelul, un instrument ocolit de micii muzicieni. A avut noroc cu o profesoara clujanca, Gabriela Todor, care a dovedit multa rabdare cu un copil ce nu parea sa aiba ureche muzicala. Ea a reusit sa-l aseze definitiv pe drumul spre cariera muzicala. Asa a ajuns sa-l cunoasca, in pragul adolescentei, pe Miklos Perenyi, care preda arta violoncelului in cadrul unor cursuri masterclass din Ungaria. „Dupa ce a terminat de cantat acel preludiu, la prima noastra intalnire, m-a uimit un lucru“, isi aminteste Razvan. „Nu-si pierduse niciun moment modestia. Iar caldura cu care incerca sa ma ridice profesional era una de parinte. Pe parcursul intregului curs, de fiecare data cand ii cantam simteam ca infloresc.“

In anul 2000, Razvan a obtinut licenta Academiei de Muzica Bucuresti, iar doi ani mai tarziu a castigat o bursa de studiu la Longy School of Music, din Statele Unite. Reintors in Romania in 2004, a infiintat, alaturi de alti doi tineri din noua generatie de muzicieni, Horia Mihail, la pian, si Alexandru Tomescu, la vioara, formatia Romanian Piano Trio. Cei trei au ales sa strabata tara si sa cante in locuri uitate de lume, in scoli si camine culturale. Atat de bine au fost primiti de public incat, in cinci ani, tinerii au sustinut nu mai putin de sase turnee nationale.

Anul trecut, Razvan a luat decizia sa se implice intr-un proiect solo, unic in Romania. Cum fusese marcat din copilarie de Bach, tanarul si-a propus sa-l aduca in sufletele oamenilor pe marele compozitor german. Si nu oricum. „Pentru fiecare violoncelist, Bach e un fel de Dumnezeu, pe care nu prea poti sa-l atingi“, spune el. „A compus sase suite complete pentru violoncel, ceea ce n-a mai facut pentru niciun alt instrument.“

Razvan a inceput sa repete zi de zi, ceas de ceas. In momentul in care s-a simtit pregatit, a plecat in tara, in turneul numit sugestiv Va place Bach?. A ales iar sa se abata prin localitati mici, unde nu poposesc artisti. Asa a ajuns si la Arcus, in Covasna, la Bistrita sau la Dumbraveni. Aici, in mica localitate sibiana, lumea se inghesuise, intr-o seara din martie 2012, chiar si pe scarile centrului cultural pentru a asista la efortul intens depus de artist timp de peste doua ore, pe fondul unor proiectii multimedia inedite pentru un concert de muzica clasica.

Cu un ultim acord, se ridica epuizat, in ropotele de aplauze ale zecilor de oameni din sala, care il ascultasera cu rasuflarea taiata. Razvan tocmai a terminat de interpretat la violoncel cele sase suite ale lui Bach. Este primul artist roman care reuseste asta intr-un singur concert.

Carte de vizita Razvan Suma
Varsta: 35
Familie: locuieste in Bucuresti, alaturi de sotia sa si doi copii
Profesie: solist al Societatii Romane de Radio, profesor asociat la Universitatea Bucuresti.
Proiect: Sa duca la bun sfarsit editia a doua a turneului Va place Bach?, care se desfasoara in lunile octombrie si noiembrie la Iasi, Botosani, Satu Mare Hunedoara,  Cluj-Napoca, Timisoara, Rm. Valcea, Craiova, Sibiu si Bucuresti

P.S. Violoncelistul Razvan Suma a pornit, pe 2 octombrie, in cea de-a doua editie a turneului national "Va place Bach?" - zece concerte in zece orase ale tarii, in care spectatorii vor avea ocazia sa asculte (la concertele din afara Bucurestiului) integrala suitelor pentru violoncel solo, partitura lui Bach fiind transpusa  intr-o "poveste" vizuala prin proiectiile multimedia realizate de Vadim Staver. Turneul se va incheia pe 7 noiembrie la Bucuresti, printr-un concert extraordinar cu Variatiunile Goldberg semnate de Bach, interpretate la trei instrumente cu coarde:  violoncel - Razvan Suma, vioara - Corinne Chapelle si viola - Razvan Popovici, doi invitati de talie internationala.

Iata programul turneului:

•    4 octombrie - Botosani - Teatrul Mihai Eminescu - ora 19:00
•    12 octombrie - Hunedoara - Castelul Corvinilor - ora 19:00
•    14 octombrie - Satu Mare - Filarmonica Satu Mare - ora 18:30
•    16 octombrie - Cluj Napoca - Casa Universitarilor - ora 19:00
•    18 octombrie - Timisoara - Sala Capitol - ora 19:00
•    20 octombrie - Ramnicu Valcea - Salina Ocnele Mari - ora 12:00 a.m.
•    24 octombrie - Craiova - Filarmonica Oltenia - ora 19:00
•    30 octombrie - Sibiu - Sala Thalia - ora 19:00
•    7 noiembrie - Bucuresti - SALA RADIO - ora 19:00
•    Biletele pot fi achizitionate de la salile de concerte din tara, iar in Bucuresti de la casa de bilete a Salii Radio, din oficiile Postei Romane semnalizate Bilete.ro sau on-line pe www.bilete.ro.
Mai multe informatii despre turneu gasiti pe www.razvansuma.com si pe pagina de Facebook "Va place Bach".

</p>

Vote it up
245
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza