Maiestuoasa Micene

Pe o coama de deal din Peloponez se afla ramasitele unui sit considerat cea mai veche cetate greceasca
 
 
Unul dintre cele mai senzationale evenimente din istoria arheologiei a avut loc pe 6 decembrie 1876, cand aventurierul si arheologul amator german Heinrich Schliemann a scos la lumina primul dintre cele cinci morminte-galerie pline cu comori din situl denumit azi Cercul Funerar A de la Micene.

Excavarea mormintelor a scos la iveala 19 cadavre inconjurate de bijuterii de aur, arme de bronz incrustate cu aur si argint, armuri de aur si cupe de aur si argint. Cea mai mare splendoare gasita de Schliemann in Mormantul-galerie V a fost o superba masca de aur, despre care el a fost sigur ca era masca mortuara a lui Agamemnon. Conform poetului grec Homer, care si-a cantat epopeile in secolul VIII i.Cr., Agamemnon a fost rege al Aheei (identificata drept Micene) si conducatorul oastei grecesti impotriva Troiei. Schliemann i-a trimis imediat regelui Greciei un emotionant mesaj telegrafic: „Am vazut fata lui Agamemnon.“

Sapaturile lui Schliemann au scos la iveala o enorma cantitate de obiecte pretioase, bogat ornamentate. Descoperirile lui au aratat ca aristocratia miceniana era extrem de bogata, fapt care, impreuna cu arhitectura avansata a cetatii, a intarit convingerea larg raspandita ca epoca miceniana a fost una de exceptionale realizari.

Cetatea Micene a fost inima unei mari civilizatii care a durat circa 500 de ani, din 1600 pana in 1100 i.Cr. si a inlocuit cultura minoica din Creta ca forta dominanta in Marea Egee si dincolo de ea. S-a gasit ceramica de Micene in locuri indepartate precum sudul Italiei, Cipru, Egipt, Siria si Palestina, in timp ce sute de tablite de lut, incrustate cu o scriere denumita Linear B, consemneaza detaliile unei ierarhii sociale rigide si ale unui sistem economic complex, care au stat la baza bogatiei societatii.
Afirmatia lui Schliemann ca el a gasit mormantul lui Agamemnon s-a bazat probabil pe scrierile geografului din secolul II d.Cr., Pausanias, care a afirmat ca Agamemnon a fost ingropat in cetate si ca ucigasii sai, Clitemnestra si Egist, au fost ingropati in afara zidurilor in morminte-stup.

Mormintele-galerie ale Cercului Funerar A sunt intr-adevar situate in interiorul zidurilor cetatii Micene, sub agora, dar metode moderne le-au datat in jurul anului 1600 i.Cr. Din aceeasi perioada a fost datata si „masca lui Agamemnon“, care s-a dovedit a fi doar una dintre mastile de aur similare dezgropate ulterior, majoritatea fiind prea stilizate pentru a fi fost masti mortuare in sensul general acceptat. Mai important este faptul ca razboiul troian, daca a avut loc in realitate si nu doar in imaginatia lui Homer, s-a desfasurat in jurul anului 1200 i.Cr., la 400 de ani dupa ce cadavrele si comorile din mormintele-galerie de la Micene au fost ingropate.

Cetatea Micene a ocupat o puternica pozitie strategica, dominand campia Argosului si controland trecatorile pana in Corint, la nord. Zidurile masive din calcar, alcatuite din blocuri de forme neregulate, cu o grosime de 5 m, au fost denumite ciclopice, caci observatori ulteriori au cre­zut ca doar legendarii uriasi cu un singur ochi, ciclopii, ar fi putut sa le construiasca. La intrarea principala a cetatii se afla Poar­ta Leilor, construita in jurul anului 1260 i.Cr.
In partea de sus a pragului, care masoara 5 m lungime, 90 cm inaltime si 2,4 m adancime, sunt sculptati doi lei mari din piatra.

De la poarta, un drum duce la palatul regal, doua corpuri de cladiri legate prin coridoare de camere de depozitare. In interior, pardoselile din gips pictat si frescele rafi­nate de pe pereti, similare cu cele descoperite in palatele cretane, arata ca micenienii aveau probabil cunostinte de­spre arhitectura minoica. In jurul palatului erau ingramadite casele unor cetateni de rang inferior, asa-zisa Casa a Coloanelor, care avea trei niveluri. In afara cetatii se afla Cercul Funerar B, o serie de morminte-stup care nu sunt la fel de vechi ca galeriile Cercului Funerar A. Acestea constau din 35 de trasee circulare din pietre uriase, asezate unele peste celelalte, care se micsorau progresiv, ca un stup. Acest gen de morminte s-a construit timp de 200 de ani intre 1400 si 1200 i.Cr., de obicei in coasta unui deal.

La capatul unui pasaj lung se afla o intrare imensa spre mormant; dupa fiecare inmormantare, intrarea era zidita si pasajul era umplut cu pamant. Cele mai spectaculoase morminte-stup de la Micene sunt asa-numitul Tezaur al lui Atreu (tatal lui Agamemnon) si mormantul Clitemnestrei. Dar desi ele dateaza din perioada „corecta“, nu exista dovezi reale ca acestea sunt mormin­­tele lor. Aceste morminte au continut poate comori care sa rivalizeze cu cele din mormintele-galerie, dar jafurile comise de-a lungul secolelor si-au luat tributul, si din Tezaurul lui Atreu n-a mai ramas decat structura de baza.

Civilizatia miceniana s-a sfarsit brusc in jurul anului 1150 i.Cr., cand cetatea a fost fie distrusa, fie parasita: nimeni nu stie motivul. A fost ultima mare cultura greaca veche si odata cu prabusirea ei, tara a intrat in asa-numitul Ev Intunecat, perioada care se va sfarsi abia peste 600 de ani, odata cu inflorirea perioadei clasice.

Vote it up
360
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza