Mai bine decât credem

Error message

  • The file could not be created.
  • The file could not be created.
Un amplu sondaj Reader’s Digest arată că nu ar trebui să ne temem de bătrânețe  
 

Articole similare

„Fugiți!, răspunde la ecoul vocilor nepoților pensionara belgiană Nicole Marc, de 63 de ani, în casa ei din Châtelet.

„Cel mai bun sfat pe care-l pot da unei persoane în vârstă este să rămână activă. Eu și soțul meu ne menținem în formă și nu ne irosim viețile în fața televizorului. Mergem cu bicicleta, ieșim la dans, ne plimbăm și facem excursii la munte“, spune Nicole.

„Ne place să mergem și la serate dansante. Bucurați-vă de viață! Negativismul duce la depresie și la tot felul de alte probleme. E mai bine să fim optimiști“, mai adaugă Nicole.

Această opinie este reprezentativă pentru ceea ce gândesc oamenii de peste 60 de ani. Își doresc bunăstare, energie, să guste viața din plin și să iasă din clișeul că bătrânețea e sinonimă cu neputința, infirmitatea și inactivitatea.

Bineînțeles, există și excepții. În orașul rusesc Cheboksary, pe malul Volgăi, la 650 de kilometri est de Moscova, Natalya Trubnikova, o fostă cântăreață de operă, de 61 de ani, vorbește despre două dintre problemele cu care se confruntă persoanele în vârstă.

Prima ar fi senzația că societatea nu-i apreciază suficient: „Mă lovesc tot timpul de această realitate, mai ales în sistemul de sănătate. Este pur și simplu oribil“, subliniază Natalya.

Dumitru Panait, un inginer pensionar din Constanța, România, spune și el: „La magazin sau în autobuz, de exemplu, nimeni nu te ia în seamă. Este dureros. Te simți marginalizat“.

Banii sunt un alt motiv de îngrijorare pentru vârstnicii care depind de pensiile acordate de stat și de economiile personale.

Natalya spune deschis: „Normal că nu am suficienți bani, deși am muncit timp de 33 de ani. Dacă nu era soțul meu, care încă lucrează, aș fi fost nevoită să trăiesc din 5.400 de ruble (100 de euro) pe lună. Cine se poate descurca cu atât de puțin? Sunt bucuroasă că soțul meu muncește încă și că ne putem permite cele necesare: mâncare, haine, o casă“.

Deși viața ei nu e ușoară, Natalya se gândește și la cei din jur: „Iubesc copiii și sunt credincioasă, așa că încerc mereu să-i ajut pe ceilalți, chiar dacă am o sănătate șubredă. Din păcate, nu îi pot ajuta fizic sau cu bani, dar contează și să vorbim unii cu ceilalți. Ajutându-i pe alții, te ajuți pe tine însuți“.

 

Acestea sunt cuvintele a doi dintre cei aproape 8.000 de cititori Reader’s Digest, din zece țări europene, care au luat parte la Chestionarul global al îmbătrânirii pe care l-am realizat în iulie 2014. În cadrul sondajului, participanții au fost întrebați dacă sunt sau nu de acord cu o serie de afirmații legate de sănătate, de procesul de îmbătrânire și de felul în care sunt tratați de către ceilalți.

În condițiile în care tot mai mulți oameni trăiesc până la 70, 80 de ani sau chiar mai mult, viețile și aspirațiile celor ajunși la „vârsta a treia“ vor deveni o problemă socială și politică mai semnificativă decât în prezent. Răspunsurile la chestionarul nostru oferă o imagine surprinzătoare a vieții cetățenilor în vârstă, din mai multe țări europene.

 

CÂT DE BĂTRÂN ÎNSEAMNĂ BĂTRÂN?

Părerile despre definiția ideii de bătrân sunt diferite, în funcție de țara de proveniență. Pentru ruși, de exemplu, bătrân înseamnă 76 de ani, în cazul bărbaților, și 74, în cel al femeilor. Asta deși durata medie de viață pentru un rus este, conform Organizației Mondiale a Sănătății, de 63 de ani – ceea ce înseamnă că bărbații ruși mor, în mod surprinzător, cu 13 ani înainte de a fi percepuți ca fiind bătrâni.

La polul opus se află Ungaria, unde conform respondenților noștri, bătrânețea începe mai devreme decât oriunde altundeva în Europa, la 68 de ani, în cazul bărbaților și la 67, în cazul femeilor. În condițiile în care unguroaicele trăiesc în medie 79 de ani, înseamnă că se consideră bătrâne în ultimii 13 ani din viață. Interesant este că, toate națiunile cred că femeile, care conform statisticii trăiesc mai mult decât bărbații, îmbătrânesc mai devreme decât aceștia.

Dar ce înseamnă „bătrân“, la urma urmei?

Belgianca Nicole Marc e în acord cu mulți dintre respondenți atunci când susține că vârsta e mai mult o chestiune de atitudine, decât una de cifre: „Nu ar trebui să facem confuzie între a îmbătrâni și a fi bătrân. Ești bătrân în momentul în care îți pierzi pofta de a râde și de a te bucura de viață“.

Franțuzoaica Colette Routkovsky, o pensionară de 77 ani, care a fost administrator de spital la Saint-Barthélemy-d’Anjou, lângă orașul Angers, are cam aceeași părere: „Nu mă consider mai bătrână, mă consider, pur și simplu, mai înțeleaptă. A îmbătrâni e o stare de spirit. Există oameni care se simt bătrâni la 30 de ani, după cum există alții care încă se simt tineri la 80 de ani. Totul depinde de cât de deschis ești față de nou și cât de curios ești în privința vieții și a celor ce se petrec în jurul tău“.

Pe de altă parte, Maxim Bulle, directorul de PR al unei companii de expoziții din Moscova, ne oferă o definiție interesantă și practică: „Ești bătrân atunci când cei din jur nu te mai înțeleg, iar tu nu-i mai înțelegi pe ei. Când uiți lucruri, când nu le mai ții minte. Când nimeni nu mai are nevoie de tine și devii o povară pentru ceilalți“.

 

BUNĂSTAREA

Medicul Wolfgang Gebauer, de 70 de ani, din orășelul bavarez Essenbach, ar adăuga că o bună condiție fizică are un mare efect asupra percepției despre vârstă: „Proverbul «Ești atât de bătrân pe cât te simți» este adevărat – atâta timp cât ești sănătos“, spune el. „În momentul în care începi să suferi de diverse boli, acțiunile îți sunt limitate. Eu am avut diabet multă vreme, dar asta nu a constituit niciodată o problemă. Însă acum, că am și alte afecțiuni, sunt lucruri pe care nu le mai pot face ca înainte. Să merg pe munte, de exemplu, sau să călătoresc“.

Din fericire, majoritatea respondenților noștri constată că sunt surprinzător de puțin afectați de trecerea anilor. În întreaga Europă, mai mult de 65% dintre persoanele de peste 60 de ani au răspuns pozitiv la următoarea afirmație: „Am mai multă energie decât m-aș fi așteptat“.

Mai mult de 60% dintre persoanele de peste 60 de ani au afirmat: „Problemele mele de sănătate nu mă împiedică să fac ceea ce-mi doresc“, iar un procent similar a fost de acord cu afirmația: „A îmbătrâni a fost mai ușor decât aș fi crezut“.

Wolfgang Gebauer vorbește în numele multora când spune: „Procesul de îmbătrânire are beneficiile sale. În afară de problemele medicale, mă simt în largul meu. Mi-am îndeplinit îndatoririle în viață și acum m-am eliberat. Nu mai simt nicio presiune“.

„Ca medic, am lucrat duminicile, nopțile, am făcut serviciu în slujba comunității – ca să nu mai vorbesc despre responsabilitățile avute. O văd pe fiica mea îngrijorându-se pentru notele nepoților mei și cum învață alături de ei. Eu nu mai trebuie să-mi bat capul cu așa ceva. În plus, ca pensionar, îmi primesc banii, chiar dacă nu am chef să mă trezesc de dimineață“, adaugă el.

 

BANII

Deloc surprinzător, s-a constatat o oarecare legătură între prosperitatea unei țări și răspunsurile pozitive ale locuitorilor săi. Spre exemplu, aproape 70% dintre germani au fost de acord cu faptul că a îmbătrâni s-a dovedit a fi mult mai simplu decât se așteptau, dar numai 43% dintre ruși au spus același lucru.

Și nu este doar o întâmplare faptul că numai 18% dintre ruși au fost de acord cu o altă afirmație de-a noastră – „Am suficienți bani să fac tot ceea ce îmi doresc“ – pe când un procent aproape dublu dintre germani au răspuns pozitiv.

Pe de altă parte, francezii sunt, în ciuda dificultăților economice traversate de țara lor în acest moment, printre cei mai bogați din Europa. Cu toate acestea, numai 24% din ei afirmă că au suficienți bani. Dar asta reflectă mai mult așteptările lor ridicate, decât nivelul scăzut al veniturilor.

 

CALITATEA VIEȚII

Așadar, ce își doresc bătrânii să facă? Răspunsul e simplu: de toate.

Să-l luăm de exemplu pe slovenul Radovan Teslič, de 66 de ani, care locuiește la Ljubljana, împreună cu fiica lui, Petra, de 29 de ani. În toți acești ani, Radovan a lucrat pentru Comitetul Central al Partidului Comunist Sloven, ca manager de studio de film, analist financiar, investitor și consultant de afaceri.

Viața lui actuală este la fel de activă. Bucătar dedicat, înotător și excursionist pasionat – recent a vizitat Barcelona și Budapesta –, se ocupă și de livada sa de meri și pruni din Croația și este un iubitor de artă.

„Merg la cinema și abia aștept să înceapă Festivalul Internațional de Film de la Ljubljana, la care am cumpărat deja zece bilete. Mă duc și la teatru, în fiecare sezon, la Teatrul Municipal din Ljubljana. Îmi plac, de asemenea, concertele și expozițiile. Ieri am fost la vernisajul unei expoziții a pictorului Vida Pfeifer. Mai merg și la lansări de carte și la alte evenimente din librării“, spune el.

„Pe scurt, nu mă plictisesc niciodată și mi-e greu să-i înțeleg pe oamenii care se plâng de asta“, concluzionează Radovan, după ce a descris un program care l-ar putea epuiza și pe un bărbat mult mai tânăr.

 

RELAȚIILE

Radovan Teslič este la fel de energic și în viața personală pe cât este în cea culturală. De altfel, mai mult de două treimi dintre respondenții sloveni au fost de acord cu următoarea afirmație: „Știu că mă voi bucura de sex indiferent cât de în vârstă sunt“ –  cel mai mare procentaj dintre popoarele chestionate. Iar el nu face excepție.

„Mă încadrez în aceste două treimi. Suntem mai liniștiți acum, avem mai mult timp liber și nu mai există pericolul unor urmări nedorite, când faci dragoste“, spune slovenul.

„Din păcate, observ o mare diferență între bărbații și femeile generației noastre. În timp ce bărbații vor să facă dragoste la fel ca înainte, femeile pe care le cunosc cred că a face dragoste după 60 de ani e, într-un fel, indecent“, adaugă Radovan.

Alte națiuni sunt mai puțin norocoase. În pofida părerii că bătrânețea nu începe la 80 de ani și a afirmației:  „Am mai multă energie decât aș fi crezut“ – francezii, un popor care se presupune că e obsedat de l’amour – sunt foarte sceptici în ceea ce privește viitorul amoros. Numai 35% din ei cred că se vor bucura de sex indiferent de vârstă.

Întrebată fiind de ce francezii sunt atât de pesimiști, Colette Routkovsky se amuză și sugerează râzând: „Nu cred că francezii sunt pesimiști în ceea ce privește acest aspect, poate nu au la fel de multă imaginație ca cei din alte țări!“

 

FAMILIA

Subiectul în privința căruia au fost de acord toți cei intervievați pentru acest articol a fost rolul esențial pe care familia îl are în viețile lor.

„Familia este cea mai importantă pentru mine“, ne-a spus pensionarul Dumitru Panait. „O familie sănătoasă, fericită, îți oferă echilibrul și sprijinul de care ai nevoie în viață“.

„Petrec cât mai mult timp posibil în familie. O dată pe săptămână, de obicei în weekenduri, merg la plimbare cu nepoții. Când erau foarte mici, îi duceam la teatrul de păpuși.“

Un bunic iubitor care să-i ducă pe copii la teatrul de păpuși este o imagine tradițională, încântătoare, a vieții la senectute. Dar tehnologia schimbă în zilele noastre modul în care europenii în vârstă comunică cu membrii familiilor lor.

„Una dintre fetele mele locuiește departe, așa că ne vedem rar. Cu toate astea, vorbim pe Skype aproape zilnic“, povestește József Pál, un fost inginer constructor din Zalaegerszeg, Ungaria.

Din perspectiva unui bunic, viața de familie este mult mai puțin stresantă decât în perioada în care își creșteau propriii copii.

„Familia a rămas pe locul întâi“, spune slovena Savina Milič Gospodjinački, de 79 de ani, fost realizator radio din Ljubljana. „Dar nu-mi ocupă tot timpul. Îmi place libertatea mea și cred că și tinerii ar trebui să aibă parte de ea. Cu toate astea, sunt mereu gata să le fiu de ajutor, dacă este nevoie.“

Opiniile tuturor acestor oameni arată că, pentru ei, ultimele decade ale vieții sunt un prilej de reflecție și de mulțumire.

Dimensiunea satisfacției este rezumată perfect de către Mioara Mathekis, de 66 de ani, din Mamaia: „Dacă ai dus o viață în care au contat doar distracția și băutura, normal că nu vei fi fericit la bătrânețe. Însă, dacă educația și împlinirea spirituală au fost pe locul întâi, atunci nevoile materiale ajung pe locul doi. Dacă ai acordat importanță educației, bogăției sufletului, ajungi să te bucure o floare, un zâmbet, un animal de companie. Maturitatea aduce un echilibru între minte, suflet și tot ceea te ne înconjoară. Dar pentru asta, trebuie să accepți maturitatea“.

În ceea ce o privește, Mioara Mathekis e foarte mulțumită: „E o vorbă care mi se potrivește: «Caii destinului știu încotro să te ducă». Fiecare lucru pe care mi l-am propus l-am obținut, după puterile mele“.

 

Vote it up
278
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza