Lupta cu cancerul pulmonar

Depistarea timpurie şi tratamentele noi le dau speranţă miilor de bolnavi
 

Când s-a apucat de fumat, în jurul vârstei de 14 ani, Ion Badea nu s-a gândit nicio clipă că îşi pune viaţa în pericol. În primii ani după ce ţigările au devenit o modă, companiile de tutun au lansat campanii puternice, prin care încercau să discrediteze orice legătură între fumat şi cancerul pulmonar. Şi au reuşit. În momentul când dovezile erau deja de necontestat şi nu se mai putea nega legătura dintre cancer şi fumat, boala era deja instalată în milioane de plămâni.

În unele cazuri a rămas în stare latentă, câteodată decenii la rând. Dar chiar şi aşa, cel mai adesea ducea la deces.De-a lungul anilor, Ion Badea a tot încercat să renunţe la viciul său, cu atât mai mult cu cât făcea sport de performanţă. „Eram bun la gimnastică, dar faptul că fumam m-a împiedicat să am performanţe la nivelul la care mi-aş fi dorit“, povesteşte el. Mai târziu, cu toate că a ajuns profesor de educaţie fizică la Colegiul Naţional Mihai Bravu din Bucureşti, Ion Badea tot nu a reuşit să renunţe la ţigări. „Fumam cam zece pe zi“, îşi aminteşte.

După câţiva ani, pe la începutul lunii septembrie 1996, a primit teribilul diagnostic. În zilele noastre, groaza s-a instalat în minţile multor oameni, atât fumători, cât şi foşti fumători: o să păţesc şi eu acelaşi lucru?

La fiecare 16 minute un român moare de cancer pulmonar, arată statistici ale Societăţii Române de Pneumoftiziologie. Un amplu studiu de epidemiologie a cancerului – Global Burden of Cancer –, publicat în luna mai a anului trecut, a arătat că, în anul 2013, în România tipul de cancer cu cel mai mare număr de cazuri noi la ambele sexe a fost cancerul pulmonar – au fost depistate aproape 9.000 de cazuri. Acelaşi studiu avertizează că şi în ceea ce priveşte numărul de decese survenite în urma cancerului, în România cancerul pulmonar e cel care ucide cei mai mulţi oameni – aproape 8.800 de decese în anul 2013.

 

În Marea Britanie şi în Polonia, unde femeile au început să fumeze mai devreme decât în alte state europene, este posibil ca, în curând, cancerul pulmonar să devină principalul tip de cancer din cauza cărora mor femeile, mai răspândit chiar decât cancerul mamar.

Deşi fumatul este principala cauză care duce la cancer pulmonar – la 90% dintre bărbaţi şi 80% dintre femei –, expunerea la anumite pulberi, cum sunt azbestul, radonul sau la gazele de eşapament ale motoarelor diesel, poate creşte riscul de cancer. La fel şi mutaţiile genetice. Potrivit doctorului Rafael Rosell, de la Institutul Catalan de Oncologie din Barcelona, mutaţiile genetice sunt de obicei, responsabile pentru îmbolnăvire în cazul pacienţilor tineri. Tot genele determină care sunt cele mai bune tratamente pentru fiecare individ în parte.

Detectarea timpurie, înainte de metastază, duce de multe ori la supravie- ţuirea pe termen lung a pacienţilor. În ultimii ani, tot mai multe ţări au promovat detectarea timpurie, prin tomografii pentru pacienţii cu risc. Un important studiu, publicat în anul 2011, a demonstrat că detectarea timpurie prin astfel de metode a dus la reducerea cu 20% a deceselor cauzate de cancer pulmonar, datorită intervenţiei rapide cu un tratament.

 

Analizele preventive sunt extrem de importante, dat fiind că, de multe ori, pacienţii nu prezintă simptome sugestive la începutul bolii. Alţii pot prezenta simptome nespecifice, pe care nu le iau în seamă, ca tuse, pierdere în greutate sau dispnee. De obicei, simptomele serioase încep să fie vizibile în stadii mai avansate: dureri în piept, hemoptizie, deformarea şi umflarea degetelor, respiraţie şuierătoare. Ion Badea a avut un astfel de simptom. Ar fi putut să îl ignore, dar a preferat să meargă la doctor.

„În luna august a anulului 1996 eram la mare cu soţia. Într-o zi, m-am avântat destul de mult în larg. Din cauza efortului, la un moment dat am vomitat cu sânge. Deşi eram un bun înotător, am ajuns cu greu la mal“, îşi aminteşte fostul profesor.

După ce s-a întors în Bucureşti, la începutul lunii septembrie, Ion Badea s-a dus la medic. Au urmat o radiografie, apoi dr. Florin Mihălţan i-a făcut o radioscopie şi proba de spirometrie. Rezultatele nu erau bune.

La jumătatea lunii septembrie i-a fost extirpat tot lobul inferior al plămânului stâng. Apoi, la zece zile de la operaţie, Ion Badea a fost externat şi supus unui tratament de chimioterapie, la Spitalul Colţea. De atunci nu mai are cancer.

Pentru persoanele diagnosticate devreme, soluţia chirurgicală este cea mai indicată. Graţie operaţiei de ultimă generaţie, mai puţin invazivă şi asistată prin cameră video, chi-rurgii pot să îndepărteze ţesuturile printr-o incizie mai mică, reducând astfel timpul de vindecare şi suferin- ţele prin care trece pacientul.

Dar, dacă s-a ajuns la metastază, adică la extinderea cancerului către alte organe ale corpului, e posibil ca operaţia să nu fie cea mai bună soluţie.

Din fericire, în zilele noastre există mai multe alte tratamente, care pot prelungi şi viaţa pacienţilor cu cancer în stadiu avansat.

„Modul în care ne gândim la cancerul pulmonar s-a schimbat foarte mult“, spune dr. Mina Gaga, directorul medical al Spitalului de Boli Pulmonare din Atena. „Când pacienţii au o stare destul de bună de sănătate, merită să încerci toate tipurile de tratamente, pentru că pacienţii ar putea avea o evoluţie favorabilă.“

Chimioterapia şi radioterapia pot încetini creşterea tumorii, o pot micşora sau pot chiar să ducă la moartea celulelor canceroase. Astfel de terapii sunt folosite imediat după operaţie, pentru a elimina orice celulă canceroasă pe care operaţia nu a extirpat-o, sau ca primul tip de tratament, în cazul în care cancerul este avansat şi operaţia nu reprezintă o opţiune. Chimioterapia personalizată poate fi de ajutor în cazul stadiilor avansate.

Asemenea celulelor normale, celulele canceroase au nevoie de substanţe de creştere: hormoni, proteine şi alte substanţe, care apar natural în corpul nostru. „Supunem ţesutul canceros unor analize genetice“, spune dr. Eric Haura, medic cercetător la Centrul de studiu al Cancerului Moffitt, din Florida.

Da­că reiese că un anumit tip de cancer este „hrănit“ în special de către anumite substanţe, se poate recurge la medicamente care să blocheze alimentarea ţesutului canceros. În cazul în care celulele canceroase au dezvoltat imunitate, se pot folosi medicamente noi, concepute în aşa fel încât să se comporte ca o versiune ultra-îmbunătăţită a propriului sistem imunitar. Cele mai folosite sunt avastinul (bevacizumab) şi erbituxul (cetuximabul). Fiecare dintre aceste două medicamente opreşte creşterea numărului de celule canceroase, blocându-le alimentarea cu substanţele hrănitoare de care au nevoie.

 

Una dintre cele mai promiţătoare descoperiri legate de cu cancerul pulmonar este vaccinul anti-cancer, CimaVax, care a fost elaborat în Cuba şi care urmează să fie testat mai întâi pe pacienţii din SUA, apoi pe cei din Europa. CimaVax produce un anticorp care se fixează pe EGF, o enzimă naturală, de creştere. O dată ce a pus stăpânire pe aceste enzime, le direcţionează către ficat, unde sunt eliminate înainte ca celulele canceroase să apuce să le folosească.

Fără EGF, „celulele canceroase nu se pot alimenta şi se opresc din creştere“, spune dr. Kelvin Lee, preşedintele Departamentului de Imunologie al Institutului Roswell Park, din New York. În cazurile în care CimaVax a fost testat pe pacienţi cu cancer în stadii avansate, la cei care au răspuns pozitiv rata de supravie- ţuire a crescut de la şase la 18 luni.

„Un alt lucru uimitor este că, la cinci ani după ce au început terapia, aproximativ 20% dintre pacienţii cărora li s-a făcut vaccinul sunt încă în viaţă“, spune dr. Lee. CimaVax nici nu are efecte adverse: „E doar o injecţie în braţ, o dată pe lună“.

Dr. Lee va testa vaccinul pe paci- enţii din SUA, de îndată ce Departamentul American pentru Alimentaţie şi Medicamente va aproba asta. Cel mai probabil, testarea va începe în acest an.

 

Cel mai important de reţinut e că poţi să îţi măreşti şansele de a nu face cancer pulmonar. Renunţă la fumat! La zece ani după ce ai renun- ţat, riscul de a muri de cancer pulmonar scade la jumătate. Şi, bineînţeles, şansele de vindecare cresc cu cât cancerul este descoperit mai devreme.

Ion Badea este dovada vie. Are aproape 74 de ani. Au trecut 20 de ani de când nu mai fumează şi tot atâţia de când a fost diagnosticat şi i s-a făcut operaţia. Duce o viaţă activă şi călătoreşte mult. „La trei ani după operaţie, mi-am cumpărat o rulotă şi în fiecare an stau la munte câte trei luni. Am reînvăţat să respir!“

 

 

Stadiile cancerului pulmonar

Stadiul I

Fază timpurie, când cancerul este restrâns la zona plămânilor, nu s-a extins.

Stadiul II

S-a extins, dar pe o suprafaţă redusă, de obicei, la ganglionii limfatici din apropiere si la membranele dintre plămâni sau din jurul inimii.

Stadiul III

Cancerul s-a extins şi mai mult către ganglionii limfatici, de aceeaşi parte a pieptului cu a plămânului afectat, dar şi în alte părţi ale corpului.

Stadiul IV

E posibil să se fi extins la ambii plămâni, în piept şi prin întreg corpul. E posibil să fi afectat oasele şi alte organe, ca ficatul sau creierul.

Vote it up
68
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza