Loviti de fulger

Cand fulgerul loveste, nu esti in siguranta nici macar in casa. Iata povestea unei familii a carei case a trecut printr-o furtuna teribila.
 

<p>Albert Eschlboeck, in varsta de 46 de ani, se afla acasa, la ferma sa de 20 de hectare din Canada. Se uita uimit pe fereastra: cerul devenise brusc verde-inchis. Mai vazuse asa ceva in urma cu 20 de ani, cand orasul vecin a fost devastat de o tornada uriasa, care a ucis cativa oameni. Tata a trei adolescenti, Albert s-a gandit ca vine o noua tornada. Pentru ca, impreuna cu sotia sa, Darlene, administra un internat din Ontario, s-a dus sa verifice daca cei mici erau in siguranta.

Albert se repezi in cele noua dormitoare si ii aduna pe toti, cu mic, cu mare, in sufrageria de la parter. Casa era construita pe un versant al dealului si camera avea un singur perete exterior, deci parea cel mai bun adapost. Fiul sau de 17 ani, Josh, l-a ajutat sa-i aseze pe cinci dintre cei mai mici copii pe canapeaua moale, de piele, din fata televizorului. Curand, pustii au fost captivati de o emisiune pentru copii, in timp ce cainii motaiau pe covor.

Albert ii face semn fiului sau sa il urmeze in foaier, o camera in stil rustic, cu jacuzzi imbracat in lemn si trofee de cerb pe pereti, marturii ale partidelor de vanatoare. Vroia sa-i arate lui Josh cerul verde, un fenomen neobisnuit care semnala apropierea unei tornade sau a unei furtuni extrem de puternice. Cateva secunde mai tarziu, au vazut un fulger brazdand norii, urmat imediat de bubuitul unui tunet.
- Mama, cred ca furtuna e chiar deasupra noastra!, exclama Josh.

Cand ploaia torentiala a inceput sa cada pe pavajul din fata casei ca o perdea metalica, Josh, inalt si atletic, era fericit ca nu se afla in acel moment pe santier, la slujba de vara pe care tocmai si-o luase.

Darlene era prea ocupata ca sa sesizeze schimbarea de rau augur a vremii. Statea intr-o camera cu prietena ei, Arista Rose. Cele doua mame, in varsta de 43 si 44 de ani, se intalnisera cu numai cateva luni in urma, dar se imprietenisera repede datorita pasiunii lor comune: buldogul englez. Arista, crescatoare profesionista, petrecea cateva ore pe zi facand antrenamente cu cainii ei de rasa, dichisindu-i si hranindu-i. Avea si cateva exemplare premiate la concursuri. Darlene avea zece buldogi. Ii placea mult aceasta rasa.

Arista, femeie divortata, cu o fetita, era foarte bine dispusa in acea dupa-amiaza de august a anului 2005. Avea un iubit nou, un fermier caruia ii placeau cainii la fel de mult ca si ei. Darlene, cititoare inraita de romane siropoase, voia sa stie toate amanuntele acestei povesti de dragoste. Arista avea si alte noutati: ii fatasera doua catele si pusese pozele puilor pe pagina ei de internet. Femeile stateau in fata computerului, iar Arista accesa fiecare fotografie, explicand trasaturile specifice ale fiecarui pui. Darlene tinea in brate un bebelus, fetita unei bune prietene.

Brusc, sub computer avu loc o explozie albastra. Monitorul se stinse si un curcubeu de scantei umplu camera. Arista isi aminteste: "Parca erau artificiile de Craciun. Culorile se roteau in fata mea. Am fost lovita in mana si in genunchi atat de tare, incat m-am lipit de spatarul scaunului. Toti muschii imi tremurau si m-am pomenit in picioare, sarind prin camera ca o marioneta. Durerea era foarte puternica. Eram convinsa ca imi va plesni capul".

Si Darlene a simtit un soc violent. I se parea ca din Arista tasneste curent electric, iar ea se afla la numai cativa centimetri distanta. "Am vazut scantei galbene si albastre si mi-am dat imediat seama ca am fost trasnite. Bratul imi ardea de parca as fi atins gardul electric de la tarcul de vite", spune Darlene. Mana dreapta i se inclesta si tot corpul i se cutremura, o singura data. Apoi simti curentul iesindu-i prin varful degetelor. Bebelusul care dormea in bratele ei incepu sa planga. Oare fetita de numai 21 de zile patise ceva sau era doar inspaimantata? Cu bratul complet amortit, incapabila sa-l mai miste, Darlene incepu sa strige dupa ajutor.

La inceput, Albert si Josh n-au au-zit-o. Ei vazusera fulgerul coborand ca o vapaie din cer si lovind zona cu flori aflata la trei metri de usa de la intrare. Foaierul a fost inundat de o stralucire azurie. Nu mai vazusera niciodata ceva atat de orbitor. Apoi au fost asurziti de un sir de tunete. Josh spune: "Ultima bubuitura a cutremurat toata casa. Eram uimiti cat de aproape lovise fulgerul. Simteam aerul incarcat de electricitate si, pentru o fractiune de secunda, corpul mi-a intepenit. Apoi, brusc, totul a revenit la normal".
- Oho! Ai simtit?, striga Josh.
- Grozav!, ii raspunse Albert.

Odata socul trecut, parea distractiv. Chiar si cand au auzit-o pe Darlene strigand: "Ne-a lovit!", ei credeau ca glumeste. Cum era posibil ca fulgerul sa cada in dreptul usii de la intrare si sa-i electrocuteze pe cei aflati in casa, la cateva camere distanta? Parea imposibil. Josh nu intelegea de ce mama lui iesise din camera tipand sa vina cineva ca sa ia copilul. A ramas cu gura cascata cand a vazut-o pe Arista.

Josh povesteste: "Parca era din desenele animate. Avea parul maciuca si topaia de parca i-ar fi luat foc picioarele. Si-a dat ochii pe spate, iar tata abia a avut timp s-o prinda inainte de a se prabusi". Convulsiile Aristei erau atat de violente, incat pantofii i-au zburat din picioare si s-a lovit cu capul de perete. Albert i-a pus imediat in jur pernele de pe canapea si apoi s-a asezat langa ea, gata sa o resusciteze la nevoie.

Cand Darlene si-a revenit, a sunat la Urgente cu mana nevatamata. In acel infern, abia o auzea pe operatoare. Cainii latrau, iar Helena Napal, o prietena a copiilor in varsta de 11 ani, tipa ca a fost lovita de fulger in bucatarie, in timp ce isi punea un pahar cu apa. Ceilalti copii se stransesera in jurul Aristei, plangand in hohote, uitandu-se cum crizele acesteia se agravau. Cel mai tare plangea fiica ei de noua ani, Sylvana: "Ah, nu! O sa moara! Mami, mami! Te rog, revino-ti!"

In timp ce se auzea sirena Salvarii, spasmele Aristei au incetat. Deschise ochii si incerca sa spuna ceva, dar nu reusi decat sa se balbaie. Un fulger produce o caldura de aproape 28.000 de grade Celsius (de cinci ori mai fierbinte decat suprafata Soarelui). Lumea are impresia ca cei care sunt loviti de fulger sunt parjoliti. Dr. Mary Ann Cooper, specialist in leziuni produse de fulger, de la Universitatea Illinois din Chicago, spune: "Numai o treime din victime au arsuri, deoarece contactul cu pielea dureaza cateva milisecunde".

Caldura foarte puternica poate avea urmari neasteptate. "Exista marturii despre pantofi de piele legati cu sireturi care au explodat in picioare datorita evaporarii instantanee a sudorii. Se poate sa ne sara si plombele, din cauza disparitiei totale a umiditatii bucale", adauga dr. Cooper. Alte complicatii mai sunt spargerea timpanelor, orbirea sau problemele de vedere, leziuni ale creierului sau nervilor, convulsii, atac de cord si chiar moarte (aceasta in mai putin de 10% din cazuri).

Arista nu avea arsuri sau rani vizibile, dar, inainte sa vina Salvarea, a mai facut o criza. Au dus-o la spitalul din Mount Forest, localitatea invecinata. Aici au fost examinate si Darlene, Helena si bebelusul. Copiii erau bine, iar Darlene nu avea decat o arsura minora. Darlene a intrebat ingrijorata daca Arista isi va reveni. "Doctorul de la Urgenta a spus ca s-ar putea sa nu se faca bine si credeam ca va muri. Mi se parea prea inspaimantator, asa ca am refuzat sa cred", spune Darlene.

Arista estimeaza ca a avut 21 de crize intr-o ora. Starile de inconstienta alternau cu cele de constienta. Cand deschidea ochii, vedea numai doctori in jur. Jumatate din corp era rece ca gheata, iar incaperea parea sa se rastoarne cu ea. A zarit mii de punctulete aurii, apoi totul s-a intunecat. Au transferat-o la un centru de tratament neurologic.

A stat trei zile la reanimare, unde i-au fost administrate medicamente intravenoase. Intre timp, Darlene a avut grija de Sylvana, iar de caini s-a ocupat o vecina. Arista a fost externata pe 7 august, dar mai avea mult pana la recuperarea completa. "Se misca de parca abia se trezise din somn. Nu se putea discuta cu ea, pentru ca intreba intruna: «Cum?». Ochii i se miscau repede in orbite si nu putea sa-si fixeze privirea asupra unui obiect. Eram atat de ingrijorata!", spune Darlene.

Dupa o saptamana de recuperare, Arista avea inca teribile dureri de cap, probleme de memorie si o sensibilitate puternica la lumina: "Ma simteam ciudat. Parca as fi fost o baterie cu voltajul dat la maximum. Simteam socuri puternice la atingerea cu orice fiinta. Cand puneam mana pe telecomanda, canalele TV incepeau sa se schimbe fara sa apas pe vreun buton, de parca rasfoiam o carte. Parca eram magnetizata. Computerul se bloca imediat ce atingeam tastatura", spune ea.

Dr. Cooper cunoaste cazuri de pacienti loviti de fulger care au avut simptome similare: "Unii spun ca blocheaza computerele sau strica mecanismele de deschidere a garajului dupa ce au fost nimeriti de fulger. Altii spun ca nu pot purta ceas, deoarece bateria o ia razna. Exista foarte putine studii despre efectele fulgerului asupra organismului uman. Nu pot combate astfel de relatari. Totusi, nu exista un fundament stiintific care sa le sustina".

Unii supravietuitori au afirmat ca fulgerul i-a vindecat de orbire sau de alte boli. Dupa o confruntare cu moartea, majoritatea pretuiesc mai mult viata. Simptomele ciudate ale Aristei au durat doar o luna. Starea generala este buna, dar o supara inca durerile de cap, iar de curand a mai avut o criza usoara. Crescatoarea de buldogi a invatat o lectie de neuitat in acea dupa-amiaza caniculara de august: "Desi imi era frica de furtuna, credeam ca sunt in siguranta in casa. Acum sunt foarte precauta. De cate ori aud tunete, stau departe de computer, telefon si aparate elctrocasnice. Se spune ca fulgerul nu loveste de doua ori in acelasi loc, dar prefer sa nu fortez mana norocului!"</p>

Vote it up
162
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza