Lectii de la natura

Multe dintre cercetarile de ultima ora se inspira acum din mediul inconjurator pentru a depasi limitele creativitatii umane
 
<p>
Nu a fost nevoie ca fratii Wright sa caute prea mult o sursa de inspiratie pentru construirea avionului lor: au studiat pasarile. Iar sistemul de prindere pe care il numim „arici“ s-a nascut in momentul in care un inginer elvetian a fost nevoit sa isi curete scaietii de pe haine.
Copierea naturii pentru a gasi solutii in rezolvarea unor probleme de design nu este un lucru nou, dar, in ultimul deceniu, s-a mutat din zona obscura a publicatiilor stiintifice in aria publica de interes. Termenul „biomimetica“, popularizat de scriitorul american in domeniul stiintelor naturale Janine Benyus, face referire, la sfarsitul anilor ’90, la inovatiile inspirate din flora si fauna.

Sustinatorii biomimeticii spun ca, in 3,8 miliarde de ani de cercetari si dezvoltare, procesul de evolutie a rezolvat deja multe dintre problemele intalnite de oameni. „Deseori percepem natura ca pe ceva ce se poate exploata, dar biomimetica priveste natura ca pe un mentor“, spune Carl Hastrich, asistent universitar la Colegiul de Arta si Design din cadrul Universitatii din Toronto, una dintre scolile din America de Nord unde se preda biomimetica.

Iata sapte surse naturale de inspiratie pentru inventii adunate de pe intregul glob pamantesc, care promit sa transforme fiecare domeniu din societate.

Balena
Intr-o zi, in timp ce se plimba printr-un magazin de cadouri, biologul american Frank Fish, din Pennsylvania, a vazut o sculptura a unei balene cu cocoasa. A ramas perplex cand a descoperit protuberante pe partea din fata a aripii, pozitionare gresita, in teorie. Daca aceasta sculptura e corecta, s-a gandit Fish, atunci una din lectiile principale despre mecanica fluidelor e gresita.
Pana in acel moment, se credea ca o margine frontala neteda are capacitatea de a reduce rezistenta. Dar Fish a descoperit ca protuberantele de pe aripa balenei cu cocoasa, cunoscute sub denumirea de „tuberculi“, imbunatatesc avantul si performanta. 
Astazi, Corporatia Puterea Balenelor (WhalePower Corporation), cu sediul in Ontario, produce si comercializeaza elice de ventilator cu tuberculi, care pun cu 25% mai mult aer in miscare decat elicele de ventilator obisnuite si folosesc cu 20% mai putina electricitate. Aceasta este o imbunatatire semnificativa, daca tinem cont de faptul ca ventilatoarele se folosesc peste tot in lume pentru sistemele de ventilare, aer conditionat, serverele de computere si sistemele de energie eoliana.

Pescarusul albastru (foto)
Trenurile Shinkansen din Japonia isi transporta pasagerii cu viteze de pana la 300 de kilometri la ora. In timpul testelor, inginerii au descoperit ca, in clipa in care un tren intra intr-un tunel ingust cu viteza mare, undele presiunii atmosferice produc un boom sonic asurzitor, care zgaltaie ferestrele la 400 de metri distanta.  In incercarea de a rezolva problema, inginerul Eiji Nakatsu, pasionat de pasari, s-a intrebat daca exista vreo fiinta care face fata schimbarilor bruste de rezistenta ale aerului in fiecare zi. Asa a descoperit pescarusul albastru. El se arunca din aer – un mediu cu rezistenta scazuta, in apa – un mediu cu rezistenta crescuta, provocand o singura improscatura. Inginerii au reusit sa reduca zgomotul si sa faca economii de curent, modificand partea din fata a trenului dupa forma ciocului pescarusului albastru.

Rechinul
„Barba“ – depunerea alunecoasa de pe corpul navelor – este o adevarata pacoste si, de multe ori, este inlaturata cu ajutorul unor substante periculoase pe baza de cupru. La cererea Biroului de Cercetari Navale din Statele Unite, inginerul profesor Anthony Brennan a descoperit ca rechinii sunt unele dintre putinele animale marine care reusesc sa ramana curate. Motivul? Modelul microscopic in forma de dinti de pe pielea lor impiedica algele si crustaceele sa se depuna. Brennan s-a folosit de aceasta descoperire pentru a crea Sharklet, un model care reduce depunerile cu 85%, in comparatie cu suprafete netede. Cum Sharklet s-a dovedit eficient si pentru a impiedicarea inmultirii bacteriilor periculoase, producatorii lui au realizat si o acoperitoare speciala cu acest model, care se poate aplica in spitale, in zonele cu risc crescut de infectii, cum ar fi targile, panourile de comanda de langa paturi si masutele cu rotile.

Movilele de termite
Arhitectul Mick Pearce a fost angajat sa construiasca in orasul sau natal, Harare, din Zimbabwe, o cladire care sa pastreze o temperatura scazuta fara sa foloseasca aerul conditionat, ale carui operatiuni de instalare si intretinere erau prea costisitoare, fiind aduse din import. Ideea de movila de termite „a parut, la inceput, o gluma neserioasa“. Dar gluma a prins din motive chiar serioase: insectele isi racoresc casele folosind un sistem ingenios, capabil sa capteze briza la baza movilei. Asa ca proiectul lui Pearce foloseste ventilatoare care trag aerul proaspat din curtea interioara a cladirii si il duc mai departe prin spatiile sapate dedesubtul podelelor pana in birouri, cu ajutorul ventilatoarelor din podea. Costurile cu electricitatea sunt egale cu o zecime din costurile unei cladiri cu aer conditionat, iar structura lui Pearce foloseste cu 35% mai putina energie decat sase cladiri la un loc.

Lacustele
Neurobiologul Claire Rind, de la Universitatea Newcastle, din Marea Britanie, crede ca lacustele sunt vorbite de rau pe nedrept. Rind a descoperit ca, datorita sistemului nervos foarte evoluat, aceste devoratoare de recolte sunt capabile sa evite accidentele dintre ele cand migreaza in roiuri de milioane. Descoperirea ei i-a inspirat pe cercetatorii caroseriilor de la Volvo sa dezvolte o tehnologie de evitare a pietonilor. „Lacustele sunt rapide in reactii si au miscari sigure. Isi fac calculele intr-un mediu foarte zgomotos, asa cum este si intr-un oras“, spune Jonas Ekmark, responsabilul cu prevenirea si siguranta la Volvo. Scopul final? O masina care sa nu faca accidente.

Fluturele Morpho
In padurile tropicale din America Centrala si de Sud, fluturele Morpho este faimos pentru aripile sale albastre irizante. Daca faramitezi aceste aripi, obtii insa o pudra cenusie. Culoarea fluturelui este, de fapt, o iluzie optica numita „culoare organica“, rezultatul unei suprafete reflectorizante care interactioneaza cu undele de lumina, astfel incat numai anumite culori se reflecta inapoi. Cercetarile facute asupra fluturelui Morpho au avut ca rezultat aplicabilitati comerciale revolutionare: ecranele computerelor, tabletele si telefoanele inteligente care utilizeaza placi microscopice miscatoare, imbracamintea din fibre de poliester si nailon care „reflecta“ culorile curcubeului, fara a fi nevoie de vopseluri.

</p>
Vote it up
360
Ai votat deja!Voteaza