Jurăminte hipocratice pentru toți

Cinci reguli de sănătate marca Hipocrate, care au trecut cu brio testul timpului
 

Jurământul lui Hipocrate reușește să rămână și credo-ul medicinei moderne. Nici în zilele noastre nu există doctor proaspăt ieșit de pe băncile facultății care să nu își ia angajamentul că “se va feri să facă orice rău și nedreptate”, probabil moștenirea cea mai faimoasă a lui Hipocrate. Însă multe dintre pildele medicului din Grecia antică sunt de urmat de către toată lumea- nu numai de cei care practică medicina. “Hipocrate a fost un vizionar, a descoperit cele mai importante modalități în care putem să rămânem sănătoși. Toate învățămintele lui au fost verificate și confirmate de știința modernă,” declară doctorul David Katz, membru fondator și director al Centrului de cercetare a prevenției bolilor din cadrul Universității Yale și autorul cărții Rezistența la boală: adevărul despre lucrurile care aduc sănătatea.

Iată cinci reguli de sănătate marca Hipocrate, care au trecut cu brio testul timpului (adică aproape 2000 de ani).

1. Mersul pe jos este cel mai bun medicament al omului.

“Hipocrate făcea primele teste clinice când analiza oamenii și le compara obiceiurile de sănătate,” povestește Brian Clement, doctor în medicină, codirector al Institutului de Sănătate Hipocrate, un centru nonprofit din West Palm Beach, Florida. El a observat că “trupul omenesc devine flasc și lipsit de energie… ca rezultat al unui stil de viață sedentar,” ceea ce atrage după sine nenumărate afecțiuni de sănătate. Cei care mergeau mai mult pe jos rămâneau mai mult timp sănătoși. Nu e de mirare că de foarte multe ori prescripția lui era mersul pe jos.

ÎN INTERPRETARE MODERNĂ: Zeci de studii dovedesc că 30 de minute pe zi de mers pe jos scade riscul de diabet, boli cardiace, osteoporoză și anumite tipuri de cancer. Un studiu recent al Institutului Național împotriva Cancerului din America, efectuat pe mai mult de 650.000 de persoane, a arătat că cei care merg pe jos într-un pas alert, timp de 150 de minute pe săptămână, câștigă în medie 3,4 ani în plus speranță de viață. “Nici un medicament nu îți poate oferi asemenea beneficii,” spune Brian Clement.

2. Află ce fel de persoană are o anumită boală, nu ce fel de boală are o anumită persoană.

Înainte de a diagnostica și a decide un tratament, Hipocrate examina foarte meticulor urina, scaunul, puroiul și transpirația pacienților lui. Dar în afară de asta, era atent la personalitatea lor, mediul, relațiile din viața lor și dieta. Chiar și expresia lor facială. “Credea cu tărie că e imposibil să înțelegi boala fără să înțelegi în totalitate bolnavul care suferă de boala respectivă,” spune doctorul David H. Newman, directorul cercetărilor clinice de la Departamentul medicinei de urgență din cadrul Școlii de medicină de la Mount Sinai și autor al cărții În umbra lui Hipocrate: secrete din Casa Medicinei.

ÎN INTERPRETARE MODERNĂ: Mulți dintre pacienții doctorului David Katz vin la acesta pentru a se trata de obezitate. Printre primele lucruri pe care el îi întreabă, este dacă au vreo relație toxică în viața lor, un job stresant sau un somn prost. “Acești pacienți nu au cum să slăbească până nu își rezolvă aceste aspecte din viața lor,” declară el. “Mai întâi trebuie să afli ce pune în mișcare o problemă, apoi să inversezi procesul. Când tratezi persoana pe de-a întregul, pierderea în greutate –odată cu alte probleme medicale- devine atât de ușor de rezolvat.”

3. Transformă mâncarea în medicament.

Hipocrates a observat că “persoanele care din constituție sunt foarte grase, sunt mai predispuse la moarte prematură în comparație cu persoanele slabe.” A realizat și faptul că, atunci când oamenii au o dietă axată în principal pe plante proaspete, dezvoltă mai puține afecțiuni medicale. Principala lui formă de tratament era îmbunătățirea dietei pacientului.

ÎN INTERPRETARE MODERNĂ: Indiferent de stilul de hrană adoptat, dacă este bazat pe mâncare neprocesată, plante colorate și zahăr cât mai puțin, șansele tale de a fi mai sănătos și a duce o viață lungă sunt foarte mari, declară medical cardiolog Joel K. Kahn, editorialist Reader’s Digest și autorul Cartea holistică a inimii. Să luăm, de exemplu, o cercetare extrem de importantă: un studiu din 2013, executat pe mai mult de 7.000 de persoane și publicat în Jurnalul de medicină din New England, a aflat că cei care urmau o dietă în stil mediteranean aveau 30% mai puține șanse să sufere de un atac cerebral sau infarct miocardic decât cei care aveau o dietă slabă în grăsimi. Legătura dintre mâncare și sănătate este observată îndeaproape de epigenetică, studiul despre influența stilului de viață și a mediului asupra activării sau dezactivării diferitelor gene. Mâncarea procesată cu zahăr, grăsimile animale saturate, grăsimile trans și aditivii chimici pot activa gene care cauzează boli și care altfel ar fi rămas inactive. În plus le lipsesc nutrienții sănătoși care activează genele protectoare, declară dr. Joel Kahn.

4.  Moderație în toate.

OK, ce spune de fapt Hipocrate este că “Orice este în exces, se opune naturii.” A recunoscut că același remediu poate să vindece într-o anumită doză dar poate să îmbolnăvească într-o doză mai mare. El prescria, de exemplu, vinul ca parte dintr-o dietă sănătoasă și pentru a combate durerea la naștere. Dar Hipocrate a observant și că pacienții săi făceau gută dacă beau constant vin în exces. Când i-a convins să își tempereze obiceiurile, boala inflamatorie a dispărut.

ÎN INTERPRETARE MODERNĂ: “Tuturor ne place să ducem lucrurile bune la extreme,” spune dr. David Katz. “Exercițiul, apa, suplimentele și somnul, toate devin dăunătoare dacă exagerăm cu ele.” Până și napii într-o cantitate mare pot fi nocivi pentru că împiedică tiroida să absoarbă iodul de care are nevoie.

5. A nu face nimic este un remediu la fel de bun.

În zilele lui Hipocrate, mulți vraci își convingeau pacienții să se supună unor proceduri periculoase, inutile și costisitoare. “Dar Hipocrate credea că dacă un tratament medical nu avea dovezi clare că este eficient, nu trebuie folosit,” spune doctorul David Newman.

ÎN INTERPRETARE MODERNĂ: Într-o epocă a medicinei avansate, pentru doctori este mai greu ca niciodată să reziste să nu recomande teste, proceduri și tratamente variate- chiar dacă nu sunt cu adevărat necesare. “De multe ori le repet pacienților mei că cel mai bun instrument pe care îl avem la dispoziție este timpul,” explică dr. David Katz. “Atunci când nu știm ce să facem, e mai bine să nu facem ‘ceva’ doar de dragul de a lua măsuri. Doctorii se pripesc de multe ori să ceară teste și proceduri care pot face și mai mult rău.” Durerea de spate, de exemplu, se va rezolva de obicei de la sine în trei luni, cu remedii simple precum gheața, căldura, niște calmante obișnuite și câteva exerciții ușoare.

“Un pacient poate să vină și să spună “Uitați ce e, sufăr și trebuie să faceți ceva în privința asta,’ lucru care pune o presiune enormă pe doctori,” declară doctorul Richard J. Baron, președintele Fundației Consiliului American de Medicină Internă (CAMI), o organizație nonprofit înființată pentru a îmbunătăți profesionalismul medical. Rezultatul: tratamente nefolositoare cum ar fi prescrierea de antibiotice pentru o răceală clasică. “Cu siguranță nu va ajuta, chiar ar putea să declanșeze o reacție alergică, candida sau diareie, ca să nu pomenim de dezvoltarea unei rezistențe la antibiotice,” spune dr. Richard Baron.

De aceea este esențial ca pacienții și doctorii să coopereze în evitarea unor teste sau medicamente care nu-și au rostul. Dacă medicul  prescrie medicație la primele semne de creștere a colesterolului sau de hipertensiune, întrebați dacă nu vă puteți schimba mai întâi dieta sau dacă nu ar fi bine să încercați o rutină de exerciții, ne sfătuiește doctorul David Kahn.

Fundația CAMI a creat Campania intitulată Alegerea cea mai bună, în care zeci de cercuri medicale de specialitate – de la cardiologi la chirurgi și până la ginecologi- au creat o listă cu cinci proceduri și teste a căror eficiență doctorii și pacienții ar trebui să o pună la îndoială. Pentru mai multe detalii vizitați choosingwisely.org/doctor-patient-lists.

Vote it up
103
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza