„Nu ne pregătim pentru ceva mai grav decât ceea ce s-a întâmplat până acum”
– Domnule Diaconu, care este scopul programului „Moldova Pregătită”? La ce trebuie să se aștepte Republica Moldova?
– Serghei Diaconu: Programul „Moldova Pregătită” este inițiativa pe care dorim să o lansăm în luna noiembrie, având o durată de trei ani. Acesta a fost creat în urma evaluării riscurilor întâmpinate în anii anteriori.
Observăm o creștere a riscurilor și crizelor la nivel mondial, dar acest lucru nu înseamnă că ne pregătim pentru o situație mai gravă decât cele anterioare.
Programul se va axa pe compensarea lipsei de informații și pregătire pentru cetățeni, familii, comunități, sectorul privat și instituțiile statului. Statul își va continua misiunea de a oferi servicii populației, concentrându-se în perioadele de criză pe menținerea guvernării și a serviciilor esențiale pentru cetățeni.
Trebuie să realizăm că, în fața multiplelor crize, situația devine din ce în ce mai complexă. În ultimii ani, am avut criza refugiaților, crizele pandemice, criza energetică, care persistă, și criza hidrologică.
Aceste crize se suprapun și devin din ce în ce mai interconectate. Toate națiunile își intensifică nivelul de alertă și pregătire pentru a răspunde mai eficient oricărui risc.
Statul își va îmbunătăți capacitățile de reacție, iar noi dorim să implicăm cetățenii și comunitățile în acest demers, pentru ca, la finalul programului, să fim mai bine pregătiți pentru orice tip de criză, fie că este vorba despre una cibernetică, energetică, pandemică sau o inundație.
Intenția noastră este să fim mai bine pregătiți și mai rezilienți, știind exact ce avem de făcut. Fiecare individ trebuie să fie conștient de cum să acționeze pentru sine, pentru familia sa și pentru cei din jur. Comunitățile trebuie să fie mai bine instruite.
La nivel local, este crucial ca oamenii să colaboreze și să știe cum să reacționeze împreună. De asemenea, toate serviciile trebuie să fie pregătite și să cunoască exact pașii de urmat.
Programul va include un ghid, sugestii pentru un rucsac de urgență și notificări prin aplicația EVO.
– Cum va fi implementat programul? Ați menționat importanța celor 72 de ore în cazul unei crize. Ce măsuri vor lua autoritățile?
– Pe de o parte, vom produce materiale informative și educaționale. Sigur, vom crea un ghid detaliat și modern, despre care discutăm în prezent și cu societatea.
Dorim să implicăm nu doar statul, ci și fiecare cetățean în acest proces, începând cu elaborarea ghidului și continuând cu implementarea acestuia și reacția în timpul crizelor. De aceea, organizăm consultări publice.
Ghidul va conține informații esențiale pentru diverse tipuri de crize, care pot apărea nu doar în cazuri de dezastre naturale, ci și în situații de criză energetică, sănătate publică, pandemii sau atacuri cibernetice.
Vom clarifica ce trebuie să știe și să facă fiecare persoană, fiecare familie, comunitatea și instituțiile statului. Cetățenii vor afla ce materiale trebuie să aibă pregătite, inclusiv conținutul rucsacului de urgență. De asemenea, vom detalia cum să ne găsim unii pe alții, cum să comunicăm, ce rol are fiecare și cum să ne împărțim responsabilitățile.
Ghidul va explica acțiunile necesare de la momentul emiterii unei avertizări până la finalizarea acesteia sau a crizei. Cetățenii trebuie să înțeleagă cum interacționează cu autoritățile: ce acțiuni vor întreprinde acestea, când și ce trebuie să facă oamenii în diferite etape.
Materialul va conține atât o componentă educațională, cât și una practică, pentru a ne ajuta să fim mai liniștiți, știind ce avem de făcut. Vom clarifica ce trebuie să includă rucsacul de urgență, pașii de urmat, unde să mergem, cu cine să contactăm și la ce număr să apelăm.
De asemenea, vom explica ce vor face autoritățile, inclusiv în ceea ce privește oferirea primului ajutor și sprijinirea persoanelor cu dizabilități sau vârstnicilor. Vor fi abordate aspecte legate de infrastructura critică, clinici, spitale, școli și grădinițe. Cetățenii trebuie să fie informați despre măsurile luate pentru protecția lor și despre cum va interveni statul.
Cetățenii trebuie să fie conștienți de acțiunile autorităților și de momentul intervenției acestora pentru a asigura protecția și siguranța. Asta este esența ghidului.
În al doilea rând, vom prezenta rucsacul de urgență și vom detalia ce trebuie să conțină.
În al treilea rând, vom integra un modul informațional în aplicația EVO. Sistemul MD-Alert va fi implementat ulterior, dar dezvoltarea acestuia necesită timp. Totuși, intenționăm să lansăm modulul în EVO începând cu luna noiembrie.
În prezent, aplicația are peste 130.000 de utilizatori și sperăm ca numărul să ajungă la 200.000-300.000, pe măsură ce oamenii află despre această oportunitate. Începând din noiembrie, utilizatorii vor primi prin EVO notificări despre potențiale crize și instrucțiuni pentru acțiuni corespunzătoare. Notificările vor fi corelate cu ghidul comportamental pe care îl vom lansa.
– Ați menționat un sistem de alertare care va fi implementat anul viitor. Ce tipuri de alerte va transmite și în ce stadiu se află dezvoltarea acestui sistem?
– Sistemul pe care îl vom activa din noiembrie, prin EVO, va avea din păcate funcționalități limitate, deoarece acestea depind de capacitatea aplicației.
Cu toate acestea, este un progres: o parte a populației va putea primi notificări și informații despre situații de criză. Conceptul MD-Alert este unul regăsit și în alte țări.
Unele țări l-au implementat mai devreme, altele îl implementează acum. Polonia, de exemplu, își propune să îl introducă începând de anul viitor, la fel ca și noi. Este un sistem care permite oricărui cetățean cu telefon mobil să primească o alertă. Nu este necesar ca telefonul să fie conectat la servicii 4G sau 5G, nici măcar să fie un smartphone cu acces la internet. Este suficient un telefon mobil, inclusiv unul mai vechi, cu butoane.
Prin așa-numitul sistem cell broadcast, telefonul va începe să vibreze și să emită sunete, iar pe ecran va apărea o notificare despre o potențială criză. Mesajul va descrie situația și locația acesteia.
Totuși, sistemul are și limitări. Printr-o astfel de notificare pot fi transmise doar instrucțiuni generale. Pentru informații detaliate, cetățenii vor trebui să acceseze EVO sau site-ul Centrului Național de Management al Crizelor, unde vor putea găsi pașii de urmat. De aceea, ghidul comportamental pe care dorim să-l aibă fiecare familie acasă va fi esențial.
Acesta va conține instrucțiuni detaliate, pași, instrumente și mecanisme de acțiune pentru situații de urgență, inclusiv crize energetice. Sistemul MD-Alert este în curs de dezvoltare. Se lucrează intens la implementarea lui și se încearcă accelerarea procesului. Inițial, era planificat pentru sfârșitul anului 2027, dar se depun eforturi pentru a grăbi implementarea. Vom vedea dacă vom reuși, deoarece este un sistem complex. Centrul va fi instituția responsabilă cu transmiterea acestor notificări către populație.
„Modificăm în totalitate infrastructura de reziliență și securitate a Republicii Moldova”
– Cum va decurge colaborarea cu autoritățile locale? Există o evaluare a pregătirii lor pentru a contribui la reducerea efectelor unei eventuale crize?
– Trebuie să realizăm că transformăm complet infrastructura de reziliență și securitate a Republicii Moldova. De anul trecut, de când a fost adoptată legea referitoare la managementul situațiilor de criză, trecem de la un sistem care reacționează la un model axat pe prevenție și pregătire.
Acest lucru implică toată societatea: cetățenii, sectorul privat, autoritățile locale și cele centrale.
Un mecanism atât de complex, în care fiecare actor este implicat în gestionarea crizelor, asigură o eficiență mai mare și crește șansele ca impactul crizei asupra populației să fie minim.
Vom oferi asistență autorităților locale și avem deja un dialog deschis cu acestea. Ele sunt invitate la consultări pentru a contribui la elaborarea ghidului comportamental și a modului de aplicare a acestuia în fiecare localitate sau raion.
De asemenea, vom oferi instruiri specializate, care vor începe în noiembrie și vor continua pe parcursul anului viitor. Aceste instruiri vor explica cum trebuie autoritățile locale să se implice în gestionarea crizelor. În prezent, autoritățile locale au multe obligații pe care trebuie să le respecte.
Din păcate, acest lucru nu se întâmplă întotdeauna. Un exemplu simplu este legat de adăposturi. Conform legislației, autoritățile locale și deținătorii acestor spații au obligația de a le întreține și pregăti pentru eventuale crize. Acest lucru se întâmplă rar.
Am auzit adesea reprezentanți ai autorităților locale afirmând că responsabilitatea pentru adăposturi revine autorităților centrale. Aceasta este o afirmație greșită. Legislația și hotărârile de Guvern stabilesc clar rolul autorităților locale, care sunt cele care gestionează aceste spații.
Intenționăm să clarificăm rolurile și să asigurăm o colaborare mai bună între autoritățile locale și cele centrale. Scopul este să nu ne mai pasăm responsabilitățile, ci să știm exact cine răspunde, cum și când trebuie să intervină.
– În cazul în care internetul și rețelele de telefonie mobilă sunt afectate, ce soluții alternative avem? Putem face față unor crize de acest tip cu resursele și specialiștii disponibili?</strong
Sursa articol: https://hotnews.ro/interviu-cum-se-pregateste-republica-moldova-pentru-situatii-de-criza-analizam-si-ce-am-vazut-in-ucraina-vrem-ca-fiecare-cetatean-sa-se-simta-parte-a-acestui-proces-2376960
Sursa foto: Robert So / Pexels
