Inima veche, radacini noi

Evadat din mijlocul razboiului balcanic, Drago Pecenica a reusit sa-si gaseasca pacea intr-un mod unic
 

<p>

Norii intunecati ameninta cu rafale de ploaie tomnatice. In ciuda lor, Drago Pecenica cutreiera campurile umede. Drago, un pictor bosniac in varsta de 50 de ani, care poarta o basca si barba incaruntita in forma de cioc, se opreste sa respire aerul umed si proaspat. Isi trece mana cu blandete peste scoarta brazdata a unei salcii noduroase, despicata in doua. „Imi aminteste de scindarea din viata mea“, spune ganditor.

La inceputul anilor ’90, vechiul Sarajevo, cu amestecul sau de culturi, era plin de neastampar. Orasul reprezenta un refugiu pentru tinerii artisti bosniaci ca Drago. „Am devenit profesor de desen si, dupa ce m-am casatorit, m-am mutat la Novi Travnik, la 70 de km spre nord-vest.“

Dar cand razboiul din Balcani a ajuns in Bosnia, sarbul Drago si sotia sa croata, Steffi, s-au vazut siliti sa aleaga o tabara intr-un conflict pe care nu si l-au dorit niciodata. „Cand fiica mea avea cinci ani, am fugit din tara“, isi aminteste Drago. In drum spre granita, un soldat croat i-a cerut pasaportul. „A vazut ca eram sarb si a vrut sa ma impuste. Apoi s-a aplecat spre fetita noastra ca sa o vada mai bine. Ea a zambit si l-a prins de deget.“ Soldatul s-a uitat la Drago si le-a facut semn ca pot sa treaca.

S-au refugiat in indepartata Olanda. „Cum pierdusem totul, nu mai eram altceva decat niste numere intr-o tabara de refugiati. Ma simteam umilit.“

Dupa ce Drago a primit azil, si-a gasit de lucru intr-o biblioteca si s-a stabilit cu familia in orasul Nijkerk. Dar starea lui nu s-a imbunatatit. „Aveam un talent pe care nu-l foloseam“, spune el. Apoi, intr-o dimineata de primavara, in timp ce pedala spre serviciu, Drago a observat ceata ce plutea peste pajisti. „Soarele care se ridica pe cer lumina campiile si roiuri de pasari se invarteau deasupra, intr-o lumina portocalie.“ A privit cum nevasta unui fermier intindea rufele, care erau umflate de vant. „Peisajul a prins viata in fata mea. Momentul acela m-a captivat. Pana si acele salcii noduroase au inceput sa insemne ceva mai mult. Formau ramuri noi, ca niste artificii, luptandu-se pentru viata. Mi-am spus atunci ca asa se va intampla si cu mine.“

Drago si-a sters praful de pe blocul de desen si a inceput sa astearna peisajul din jurul sau. Cand s-a simtit suficient de increzator, si-a adunat lucrarile si i-a facut o vizita lui Reinder Homan, un renumit gravor  olandez. „Unde expuneti?“, l-a intrebat Homan, plin de entuziasm.

Artistului nu-i venea sa creada ca desenele lui Drago nu fusesera niciodata aratate publicului.
Cu sustinerea lui Homan, lucrarile au fost expuse in galeriile locale, iar faima lui Drago s-a raspandit repede. In prezent, el este unul dintre cei mai cunoscuti pictori realisti ai Olandei.
„Drago nu poate fi imitat“, spune Rein Pol, pictor la randul sau, in timpul unei expozitii pline de vizitatori a artistului bosniac. „Uita-te la asta!“, arata el cu degetul. O pictura enorma infatiseaza un arbore batran. „Fiecare ramura are propria personalitate. Poti sa faci o plimbare pe ea, ca si cum ai fi o gargarita.“

Lui Drago ii place sa stea mai mult singur, preferand compania salciilor noduroase. „Am facut pace cu peisajul asta si cu destinul meu“, spune el. „Am prins noi radacini.“

Carte de vizita Drago Pecenica
Nascut: 10 octombrie 1962, Rogatica (Bosnia & Hertegovina)
Locuieste in: Nijkerk, Olanda
Profesie: pictor realist
Tel: Sa deschida, intr-o zi, un muzeu in Bosnia, unde sa expuna arta realista olandeza.

</p>

Vote it up
185
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza