In mrejele cocainei

„Praful alb“ ne ameninta, din ce in ce mai mult, copiii! Citeste un reportaj tulburator despre acest flagel
<p>Lucrurile s-au schimbat mult la Aylesbury, un orasel linistit, situat la 65 de kilometri nord de Londra. Acum sase ani, centrul local pentru tratarea dependentilor de droguri, Addaction, numara doar doi consumatori de cocaina cu varsta sub 18 ani, care se tratau aici. Astazi, majoritatea tinerilor care sosesc aici iau cocaina. „Daca vrei, poti face rost de ea in cateva minute“, povesteste Laurie Yearley, fost inspector de politie, expert criminalist, care coordoneaza Serviciul pentru Tineri din Aylesbury. O diferenta esentiala este varsta la care incep sa ia droguri. Inainte, acest lucru se intampla la facultate. Acum, copiii sunt expusi inainte sa fie suficient de maturi ca sa faca fata situatiei.
Unii traficanti locali angajeaza baieti de 14-15 ani cu biciclete, ca sa faca livrari, platindu-i in cocaina. Altii atrag in capcana fete. Sue, care are acum 16 ani si nu mai e dependenta de cocaina, avea 14 cand i s-a oferit prima data. „Mi se parea ca e ceva «cool». Vazusem in filme oameni ce trageau cocaina“. Ii era la fel de usor sa o cumpere ca si cum ar fi comandat pizza.
Cand nu avea bani, oferea sex in schimbul cocainei. Mai tarziu, a lucrat ca „mesager“. La sfarsit de saptamana, un dealer ii dadea 20-30 de pungute cu cocaina si un telefon ieftin care avea in memorie numerele a 126 de clienti. Daca vindea cocaina de 600 de lire, primea trei grame si 100 de lire.
„Era o nebunie“, spune ea. Veneau si pusti de 12 ani sa cumpere. In luna iulie, Ancheta Nationala asupra Criminalitatii din Marea Britanie a confirmat utilizarea predilecta a cocainei in randul tinerilor de 16-24 de ani, mai bine de jumatate de milion de tineri consumand drogul in anul precedent.

Iar problema nu se intalneste doar in Marea Britanie. Cocaina este stimulentul preferat in randul multora dintre tinerii europeni cu varste intre 15 si 34 de ani, dupa cum raporteaza Observatorul European pentru Droguri si Toxicomanie (EMCDDA), agentia Uniunii Europene cu sediul la Lisabona. Este cel mai apreciat drog ilegal dupa canabis.
Acum doua decenii, cocaina, „drogul vedetelor“, consumat de staruri rock si de supermodele, era prea costisitoare si, pentru majoritatea tinerilor, imposibil de obtinut. Apoi, la sfarsitul anilor ’90, impunerea legilor de toleranta zero si cererea tot mai scazuta in Statele Unite, impreuna cu razboaiele sangeroase dintre bandele din Mexic, punct esential pentru trafic, au determinat cartelurile de droguri sa exploreze noi piete.
„Europa parea o varianta atragatoare“, explica Thomas Pietschmann, analist la Biroul ONU impotriva Drogurilor si a Criminalitatii (UNODC).
Pulberea fina, cu gust intepator – ce da dependenta la fel de repede ca heroina si e la fel de toxica – a ajuns sa fie disponibila si accesibila ca pret, o linie de cocaina costand adeseori mai putin decat o halba de bere. In mare parte a Europei, consumul de cocaina s-a dublat. In unele tari, in randul tinerilor, consumul a crescut de mai bine de trei ori. Chiar si in Olanda, unde investitiile mari in tratament si prevenire au stabilizat consumul in randul adultilor, a crescut numarul de consumatori tineri de cocaina. De fapt, cocaina „s-a banalizat“. Anchetatorii olandezi de la Institutul IVO pentru Cercetarea Dependentei din Rotterdam au raportat anul trecut ca, „in randul adolescentilor si tinerilor integrati social, nu mai reprezinta un drog extraordinar“.
Din fericire, Romania se numara printre tarile cu cea mai scazuta prevalenta pe parcursul intregii vieti la consumul de cocaina, potrivit EMCDDA, cu un procent de 0,7% de consumatori in categoria de varsta 15-34 de ani, cei mai multi fiind in Bucuresti.
Trendul este insa in crestere. Biroul ONU impotriva Drogurilor si a Criminalitatii (UNODC), cu sediul la Viena, a emis avertismente repetate referitoare la faptul ca Europa se confrunta, la ora actuala, cu „o pandemie de cocaina“ si ca multe guverne refuza sa accepte aceasta realitate.

Desi consumul de cocaina in Romania este mic, tara noastra nu duce lipsa de exemple celebre. In 2002, intr-un bar din Bucuresti, politistii au descoperit un pliculet de cocaina in apropierea zonei unde se aflau, potrivit relatarilor presei, mai multe vedete, printre care Ion Alexandru Tiriac, fiul fostului mare tenismen Ion Tiriac, Raluca Sandu, fiica presedintelui Federatiei Romane de Fotbal, si Walter Zenga, fostul mare portar italian. Un mare scandal a izbucnit atunci, 13 persoane fiind audiate, din care sapte trimise in judecata. Doi ani mai tarziu, in Anglia exploda o mare bomba mediatica: tanarul fotbalist roman Adrian Mutu, unul dintre jucatorii-vedeta ai echipei londoneze Chelsea, a fost depistat pozitiv la un control antidoping, ziarele britanice sustinand ca e vorba de cocaina. Acum, cariera lui Adrian Mutu este amenintata, Tribunalul de Arbitraj Sportiv obligandu-l la plata unor despagubiri-record de 17 milioane de euro catre clubul Chelsea. Ce inseamna un singur moment de ratacire…

Multi tineri consuma cocaina pentru a prelungi noptile petrecute in baruri si cluburi si pentru a bea mai mult alcool, explica profesorul universitar Mark Bellis, director al Centrului pentru Sanatate Publica de la Universitatea John Moores din Liverpool.
„Incepe sa te controleze fara sa-ti dai seama“, explica Bellis. Consumul recreational devine consum problematic. Si reprezinta si un pericol grav pentru sanatate. Pe langa afectiunile psihologice, in principal psihoza si paranoia, drogul poate impune un efort urias inimii, provocand crize, convulsii, accidente vasculare si stop cardiac. Unitatile de urgenta ale spitalelor din Anglia estimeaza ca 40% din tinerii ce vin la spital acuzand dureri toracice ajung acolo din cauza cocainei.
Toata cocaina vanduta pe strada este amestecata cu alte substante. Potrivit Agentiei impotriva Crimei Organizate Grave (SOCA) din Londra, cocaina de pe strada este pura doar in proportie de 20%. Restul reprezinta un amestec pestrit de prafuri albe ieftine, ce maresc masa substantei, mimeaza gustul amar sau senzatia data de cocaina si cresc profiturile dealerilor. In plus, cocaina amestecata cu alcool formeaza un cocaetilen, substanta ce otraveste ficatul si afecteaza sistemul cardiovascular. De asemenea, declanseaza un comportament agresiv.
„Te face sa te simti invincibil. Copiii firavi ajung sa creada ca pot face fata unui grup de bodyguarzi“, sustine Bellis. Nu se mai gandesc la viitorul lor.
Si nici politia nu ii sperie. „Pentru politisti, nivelul consumatorilor de pe strada nu e important. Ei urmaresc captura de 25 de kilograme“, explica Yearley, de la Addaction. Dar aceasta politica nu le transmite niciun mesaj tinerilor.
Jenny* (n.r. numele real este protejat), o adolescenta de 16 ani ce consuma cocaina de la 12 ani, intruchipeaza perfect atitudinea delasatoare a tinerilor dependenti.
– Daca m-ar prinde, as scapa doar cu o admonestare, spune ea.

Problemele Spaniei cu cocaina sunt la fel de grave ca si cele ale Marii Britanii si dureaza de mai multa vreme. „Spania detine recordul mondial la capturi de cocaina“, afirma Carmen Moya Garcia, epidemiolog care coordoneaza Strategia Nationala Antidrog a Spaniei. Insa acest lucru ne face sa ne intrebam cata cocaina a ramas necapturata. Raspunsul este evident: cantitati uriase.
Puritatea cocainei de pe strazile din Spania este intre 25-50%, mai mare decat oriunde in Europa, la acelasi pret mediu de 60 de euro gramul. Pentru multi tineri spanioli ce se bucurau de o crestere economica nemaivazuta in ultimii ani, tentatia cocainei – drogul de fiesta – era irezistibila.
„S-a raspandit de la masele elitiste in randul tinerilor“, explica Sergi Canal, specialist in tratarea si prevenirea dependentei de droguri in cadrul organizatiei caritabile Proyecto Hombre. „Spania a constientizat faptul ca are o problema cu cocaina abia prin anul 2003“, afirma Garcia.
La momentul acela, raul deja fusese facut: numarul pacientilor tratati pentru dependenta de cocaina il depasea pe cel al dependentilor de heroina si un nou flagel facea ravagii. Anul trecut, opt la suta din spanioli consumau cocaina, mai mult decat dublu fata de numarul de consumatori existent cu zece ani inainte, potrivit afirmatiilor lui Carmen Moya Garcia. Asemenea tuturor celor 27 de state din Uniunea Europeana, politica Spaniei este indrumata de acordurile incheiate la Bruxelles de Grupul Orizontal de Lucru Privind Drogurile, o comisie a Uniunii Europene. Elementele esentiale ale planului actual pentru 2005-2012 sunt prevenirea si reducerea riscurilor si a efectelor daunatoare.
La Barcelona, Asociatia pentru Sanatate si Dezvoltare (ABD) ofera un serviciu de testare a drogurilor pentru „reducerea riscurilor“. In mai putin de cinci minute, consumatorii pot afla, de pilda, daca praful lor alb este cocaina si cu ce substante este amestecata aceasta. La petrecerile din cluburi si la festiva-lurile de muzica, laboratorul mobil al ABD testeaza intre 100 si 2.000 de mostre de droguri intr-o noapte. Scopul lor teoretic este sa se apropie de consumatori si sa-i informeze.
Fara indoiala, politicile antidrog din Europa nu reusesc sa tina in frau problema tot mai grava. Raportul de anul acesta al UNODC, emis in iunie, observa o „stabilizare“ a consumului de cocaina in Europa, dar o pune pe seama unei oferte reduse, nu al vreunei actiuni eficiente la nivelul Europei.
Costa, reprezentantul UNODC, isi doreste masuri mai drastice impotriva crimei organizate, mai ales un efort mai sustinut de a combate spalarea banilor. In plus, si-ar dori o atitudine mai responsabila din partea celebritatilor influente ce fac parada de consumul de cocaina. „Acum, europenii inteleg ca nu trebuie sa cumpere diamante insangerate“, spune el. „Dar nimeni nu face filme despre cocaina insangerata“, afirma pe un ton critic.
Suedia este singura tara europeana despre care expertii cred ca procedeaza cum trebuie. Dupa ce a cochetat cu liberalizarea politicii drogurilor in anii ’60, Suedia a luat masuri drastice si si-a stabilit obiectivul de a deveni o
societate fara droguri, investind masiv atat in prevenire, cat si in tratare.
Indiferent de guvernul aflat la putere, politica a ramas aceeasi: producerea, traficul si abuzul de droguri nu trebuie tolerate. Sfaturile pentru cei mai putin norocosi? „Orice invat are si dezvat“, afirma Harry Shapiro, purtatorul de cuvant al DrugScope, un centru renumit din Londra pentru cercetarea consumului de droguri. Dar recuperarea poate dura foarte mult.Cu toate acestea, este posibila.
Ruud Hansen, un tanar de 29 de ani din Volendam, un sat de pescari de la nord de Amsterdam, a incercat prima data cocaina la varsta de 14 ani. Toate sentimentele sale de nesiguranta au disparut.
„Asta e de mine!“, a exclamat Ruud.
In anul 2004, dupa un deceniu de abuz de cocaina, Ruud isi petrecea mare parte din timp in apartamentul sau, in spatele unor ferestre cu draperii groase, fumand si prizand cocaina si mancand rareori. Prizand cocaina aproape non-stop timp de trei luni, a suferit un atac de cord si a avut trei tentative de sinucidere prin supradoza.
Ruud s-a internat la Castle Craig, un centru de tratament pentru dependenta situat langa Edinburgh, Scotia. In prezent, nu a mai consumat cocaina de doi ani si este account manager la o companie IT de top. In timpul liber, viziteaza scolile din Olanda si ii ajuta pe copii sa inteleaga realitatile crunte ale dependentei.
Nemultumita de clinicile olandeze ce pareau sa se ocupe mai ales de consumul de droguri in siguranta, mama lui, Gary Kok, s-a hotarat sa infiinteze Moedige Moeders (Mame Curajoase), ce cuprinde un grup de 20 de femei ce si-au unit fortele ca sa-si ofere sprijin reciproc si sa-si ajute copiii. „Grupurile Mame Curajoase i-au facut pe oameni sa constientizeze problema“, povesteste Ruud. „Subiectul nu mai este tabu. Cea mai importanta victorie este acceptarea problemei. Inainte, aceasta nu exista.“

Semne caracteristice
› Schimbari bruste de dispozitie
› Incep sa lipseasca bani din casa
› Persoana in cauza slabeste
› Pielea incepe sa-i arate mai rau – cocaina elimina vitaminele
si mineralele
› Mananca mai putin sau doarme mai mult
› Se simte deprimat
dupa consumul din weekend

Ce e de facut:
› Pastreaza-ti calmul. Furia si nelinistea stau in calea comunicarii
› Nu-l provoca cu limbaj emotiv
sau cu insulte
› Pune-i intrebari care incurajeaza
o discutie deschisa
› Asculta-i parerea despre droguri, chiar daca nu esti de acord
› Fii sincer – nu exagera sau minimiza riscurile drogurilor
› Incurajeaza-l sa se gandeasca la posibile solutii pentru problema sa</p>

Vote it up
203
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza