Idei „proaste“ care au mers!

Patru planuri absurde care n-ar fi trebuit puse niciodată în aplicare, dar au fost... din fericire. 
 

Articole similare

Orașul care și-a plătit locuitorii să nu se omoare

Acum zece ani, orașul Richmond, din California, cu o populație de 104.000 de persoane, avea una dintre cele mai ridicate rate ale omuciderii din țară. S-au cheltuit milioane de dolari pe programe de prevenire a criminalității, dar nimic nu a dat rezultate. Administrația locală a declarat stare de urgență.

Dar orașul a adoptat un plan prin care membrii celor mai violente bande erau plătiți să urmeze o Hartă a Vieții, care să-i țină departe de pușcărie. Rata omorurilor a scăzut cu 77% din 2007, anul inițierii programului, până în 2014. În aceeași perioadă, numărul crimelor din restul țării a crescut.

Ideea a fost concepută de DeVone Boggan, de 49 de ani, directorul executiv al unei organizații care oferă consultanță și mentorat tinerilor, din orașul învecinat Oakland. După ce planul lui a fost aprobat de consiliul local, Boggan a creat Biroul pentru Siguranța Cartierelor.

Angajații biroului, majoritatea foști deținuți, folosesc datele poliției și informații obținute în stradă pentru a identifica membrii bandelor criminale cu cele mai mari șanse de a ucide sau de a fi uciși.

Până la 50 de infractori primesc indemnizații lunare în valoare de 300-1.000 de dolari, pentru a-și urma Harta Vieții. Personalul biroului îi ajută pe membrii bandelor să obțină permisul de conducere sau diploma echivalentă studiilor de liceu. De asemenea, îi înscriu la cursuri profesionale și în programe de gestionare a furiei. Cu cât se încadrează mai mult în limitele legii, cu atât sunt plătiți mai mult.

Raționamentul este simplu, a declarat criminalistul Barry Krisberg pentru Washington Post: „Dacă nu le poți stabiliza situația financiară, ei se vor întoarce la comerțul cu droguri, o afacere periculoasă“.

Desigur, și factori precum consolidarea clasei de mijloc și un nou șef al po­liției, pentru care poliția comunitară a constituit o prioritate, sunt menționați ca fiind implicați în scăderea cri­minalității. Toate aceste influențe au transformat imaginea orașului Richmond.

 

Spitalele ar trebui să-și recunoacă greșelile

Când un pacient consideră, în mod corect sau nu, că un medic sau un spital a făcut o greșeală, reacția imediată a medicului sau a spitalului este de obicei să-și nege vina. Un studiu realizat la universitatea Johns Hopkins a descoperit că numai 2% din spitalele americane își informează pacienții atunci când a fost comisă o greșeală. Dar acest lucru s-ar putea schimba. Statul american Oregon a adoptat o lege conform căreia scuzele unui medic nu pot fi folosite împotriva sa, iar Spitalul Universității din Michigan a lansat o inițiativă inovatoare.

Conform agenției U.S. News & World Report, „Spitalul Universității din Michigan a introdus modelul Divulgare, Scuze și Ofertă, în cadrul căruia pacienții care au fost victimele unei erori sunt informați rapid, li se cer scuze și li se oferă compensare. Ca urmare, costurile legale ale spitalului au scăzut cu circa 60%, iar cererile de despăgubire s-au redus cu 36%“.

În realitate, ce își doresc cei mai mulți pacienți și membrii familiilor acestora este să cunoască situația și să fie tratați corect.

Așa cum a declarat fostul avocat Richard Boothman pentru U.S. News & World Report, medicii pot liniști pacienții furioși spunându-le pur și simplu: „Puteam și trebuia să mă descurc mai bine – îmi pare rău“.

 

Rezervoare pline cu 96 de milioane de bile de plastic

ploaia a început în sfârșit, după cinci ani de secetă devastatoare, în California. Oamenii vor să se asigure că apa rămâne în rezervoare și nu se pierde prin evaporare. În acest scop, Departamentul pentru Apă și Electricitate din Los Angeles a turnat bile de plastic în rezervoare. Împiedicând razele soarelui să atingă apa, bilele vor reduce evaporarea cu 1,13 miliarde de litri pe an și vor „menține apa curată, fără praf și insecte, stăvilind creșterea algelor“, afirmă USA Today.

Bilele au o durată de viață de zece ani, diametrul de zece centimetri și sunt rea-lizate din material plastic fără BFA (bisfenol A). La prețul de 36 de cenți bucata, în total 34,5 milioane de dolari, bilele sunt mult mai ieftine decât alternativa Agenției pentru Protecția Mediului, acoperirea rezervorului cu un capac plutitor, care ar fi costat 300 de milioane de dolari.

Primarul din Los Angeles, Eric Gar­cetti, a declarat pentru huffingtonpost.com: „Este un exemplu autentic de gândire creativă, de care avem nevoie pentru a face față acestor provocări“.

 

Ai nevoie de un rinichi? Pune un anunț!

După ce i-a fost rău săptămâni la rând, americanca Christine Royles, o mamă singură care lucra la un restaurant, și-a luat liber pentru a merge la medic. Diagnosticul primit a fost devastator. Suferea de lupus și ANCA vasculitis, o boală autoimună care afectează vasele de sânge. Ambii rinichi aveau să cedeze, iar ea urma să aibă nevoie de un transplant. Femeia de 23 de ani a ajuns pe o listă de așteptare, împreună cu alți 100.000 de bolnavi.

Dar Christine, care era conectată la aparatul de dializă zece ore pe zi, nu mai avea răbdare. Cu un marker, a scris un anunț pe luneta mașinii ei: „Caut persoană care să doneze un rinichi“.

Josh Dall-Leighton era la cumpărături cu familia când a zărit anunțul. Conform publicației Portland Press Herald, bărbatul de 30 de ani, tată a trei copii, care lucra ca gardian la un penitenciar, i-a spus soției: „Trebuie să fac asta“. A sunat la numărul din anunț și s-a supus testelor necesare, care au arătat că era compatibil.

În iunie, anul trecut, medicii au înlăturat rinichii bolnavi ai lui Christine și i-au înlocuit cu unul dintre rinichii sănătoși ai lui Josh.

Soluția lui Christine a făcut un erou din Josh, chiar dacă el nu vede lucrurile așa. Acțiunile lui au fost pur practice, a declarat el pentru Press Herald: „Dacă soția mea ar avea nevoie de un rinichi, iar eu nu i l-aș putea oferi, vreau să sper că ar ajuta-o altcineva“.

 

Vote it up
311
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza