Ei fac lumea mai buna

Printre personalitatile care au impresionat juriul ce acorda distinctia “Europeanul Anului” se numara si Raed Arafat
 

<p>

Sunt oameni care chiar au realizat ceva. Oameni care schimba ceva in societatea in care traiesc. <font color="#FF0000"><strong>Permiteti-ne sa vi-i prezentam pe&hellip; </strong></font><br />
<br />
<strong>Raed Arafat,</strong> deschizator de drumuri in medicina de urgenta<br />
<strong>Oksana Savchenko,</strong> campioana la Jocurile Paralimpice <br />
<strong>Mikko Hypp&ouml;nen,</strong> investigator de crime cibernetice<br />
<strong>Srdja Popovi&igrave;,</strong> activist politic <br />
<strong>Adele,</strong> cantareata si compozitor<br />
<strong>Felix Baumgartner,</strong> parasutistul care a batut recordurile<br />
<strong>Christine van Broeckhoven, </strong>cercetator in domeniul neurologiei<br />
<br />
<font color="#FF0000"><strong>Pionierul in medicina</strong><strong> &ndash; Raed Arafat<br />
<br />
</strong></font><em>El este reformatorul serviciului de asistenta medicala de urgenta din Romania</em><br />
&nbsp;<br />
&bdquo;Daca as fi fost casatorit, as fi divortat de mult!&ldquo;, spune, razand, dr. Raed Arafat. Nicio femeie nu ar fi putut sa rivalizeze cu marea iubire a vietii lui: coordonarea serviciului de asistenta medicala de urgenta din Romania.<br />
&bdquo;Nu vad asta ca pe un job. Este hobby-ul si pasiunea mea&ldquo;, spune medicul de 48 de ani. &bdquo;In weekend, daca vreau sa ma relaxez, ma duc si mai fac o garda ca medic la urgente.&ldquo; <br />
<br />
Palestinian din nastere, Arafat si-a descoperit pasiunea pentru medicina pe cand avea numai 14 ani si locuia pe malul de vest al Iordanului. &bdquo;Vecinul meu era chirurg la un spital din Nablus si mi-am petrecut vacantele acolo, uitandu-ma la operatii&ldquo;.<br />
<br />
La 17 ani, parintii l-au trimis sa studieze medicina in Romania. In 1990, dupa caderea regimului Ceausescu, cand ambulantele pe care le puteai chema pentru un bolnav se gaseau mai greu decat un taxi, Arafat a facut o calatorie in Germania. Acolo a cumparat o masina, un defibrilator si un kit de resuscitare si s-a intors in Romania, pentru a infiinta o echipa medicala speciala de urgenta.<br />
<br />
Arafat, care este acum cetatean roman, a fost subsecretar de stat in Ministerul Sanatatii timp de cinci ani, pana la demisia din 2012, pe care si-a depus-o in semn de protest fata de masurile propuse de stat pentru reformarea sistemului public de sanatate. A fost repus in functie dupa o serie de demonstratii publice de amploare in sprijinul lui, fiind numit, in noiembrie anul trecut, ministru al Sanatatii. A acceptat insa aceasta pozitie doar pana la alegerile parlamentare.&nbsp; <br />
<br />
Se descrie pe sine ca &bdquo;apolitic&ldquo; si spune ca a acceptat sa intre in guvern numai pentru a imbunatati sistemul la infiintarea caruia a ajutat, dar si pentru a combate incercarile oficialitatilor de a-l privatiza.<br />
<br />
Astazi, Serviciul Mobil de Urgenta pentru Resuscitare si Descarcerare (SMURD) are 170 de echipaje de urgenta, 12 centre de formare, patru elicoptere si un avion de interventie. &bdquo;Oamenii&nbsp; se uita la medicii de urgenta ca la niste modele de urmat, pentru ca ei muncesc sa salveze vieti. Un doctor nu trebuie sa intrebe niciodata daca un pacient are asigurare sau daca poate plati. Trebuie sa faci tot posibilul, fara sa te gandesti la asta ca la o afacere. Iar eu mai am multe de facut.&ldquo;<br />
<br />
<img width="217" height="217" src="http://img339.imageshack.us/img339/8315/foto2ytv.jpg" alt="" /><br />
<em>Foto&nbsp; &ndash; Getty</em><br />
<br />
<font color="#FF0000"><strong>Oksana Savchenko &ndash; campioana paralimpica</strong></font><br />
<br />
<em>Inotatoarea rusoaica medaliata cu aur lupta pentru schimbarea atitudinii publice fata de persoanele cu dizabilitati</em><br />
<br />
Oksana Savchenko are doar 22 de ani si a venit pe lume in indepartatul oras PetropavlovskKamchatsky, de pe coasta ruseasca a Pacificului. Nascuta cu glaucom congenital, si-a pierdut complet vederea la ochiul drept inca din frageda copilarie, iar cu stangul vede doar partial. Pe cand Oksana avea sase ani, mama ei a incurajat-o sa mearga la inot.<br />
<br />
In 2006, castiga prima medalie de aur la Campionatele Mondiale de inot pentru persoanele cu vedere partiala, care au avut loc, in 2006, la Durban, in Africa de Sud. Au urmat nu mai putin de opt titluri de campioana mondiala! La Beijing, a castigat trei medalii de aur la Jocurile Paralimpice si inca cinci la Londra.<br />
<br />
Dar ceea ce a facut-o, cu adevarat fericita dupa Jocurile de la Londra a fost felul in care a fost primita la intoarcerea acasa. &bdquo;Despre Paralimpicele de la Londra s-a scris foarte mult in presa rusa. Si oamenii au tinut sa ne felicite pentru realizarile noastre. Stereotipul ca persoanele cu dizabilitati nu sunt bune la nimic si sunt demne doar de mila paleste.&ldquo; <br />
&bdquo;Cred ca jocurile Paralampice au un rol important in schimbarea mentalitatii si atitudinii oamenilor. Castigand medalii, aratam lumii ca suntem capabili de asta!&ldquo;<br />
<br />
Oksana merge inca la universitate, unde studiaza pentru a deveni antrenoare. Dar, in viitor, iar placea sa intre in politica. &bdquo;Asta mi-ar permite cu adevarat sa schimb ceva, sa promovez sportul la nivel guvernamental. De exemplu, in orasul in care locuiesc e nevoie sa construim un complex sportiv pentru sportivii paralimpici. Daca m-as implica in politica, pentru asta as milita.&ldquo;<br />
<br />
<img width="217" height="217" src="http://img690.imageshack.us/img690/8247/foto3spo.jpg" alt="" /><br />
<em>Foto&nbsp; &ndash; Rex Features</em><br />
<br />
<font color="#FF0000"><strong>Mikko Hypp&ouml;nen &ndash; luptatorul pentru un internet mai sigur</strong></font><br />
<br />
<em>Investigator finlandez specializat in programe pentru internet de tip &bdquo;malware&ldquo;, create de infractori, teroristi sau agentii guvernamentale</em><br />
<br />
Lui Mikko Hypp&ouml;nen ii pare rau ca nu are posibilitatea sa ne arate exemple concrete ale muncii sale. &bdquo;Importanta a ceea ce fac eu tine de mediul virtual. Unul din prietenii mei e arhitect. El poate arata copiilor lui casele si podurile pe care le-a construit. Eu nu pot arata nimic&ldquo;, spune expertul in varsta de 43 de ani, seful departamentului de cercetare la compania FSecure, din Helsinki. In era internetului, diferenta dintre real si virtual tinde sa devina insignifianta. &bdquo;Internetul este doar o reflectie a lumii reale&ldquo;, spune el. &bdquo;Si, exact ca in lumea reala, internetul are si criminali.&ldquo; Hypp&ouml;nen si echipa lui se implica in urmarirea infractorilor online, care folosesc virusi ca sa fure bani. &bdquo;Multi infractori au devenit milionari&ldquo;, spune el.<br />
<br />
Echipa lui Hypp&ouml;nen a anihilat reteaua ce utiliza virusul Sobig F. si a fost prima care a avertizat despre pericolul virusului Sasser. Expertul a afirmat recent ca Stuxnet si Flame, virusi care au ca tinta instalatiile nucleare iraniene si colectarea de informatii cibernetice, ar fi putut fi creati numai de guvernul american. &bdquo;Stuxnet a schimbat regulile jocului&ldquo;, spune Hypp&ouml;nen. &bdquo;Intram intr-o cursa a inarmarii in care tarile incep sa stocheze arme, numai ca nu e vorba despre avioane si reactoare nucleare, ci despre arme cibernetice.&rdquo;<br />
<br />
<img width="217" height="217" src="http://img819.imageshack.us/img819/4937/foto4gor.jpg" alt="" /><br />
<em>Foto &ndash; Ela Zubrowska</em><br />
<br />
<font color="#FF0000"><strong>Srdja Popovic &ndash; activist</strong></font><br />
<br />
<em>Militantul politic sarb este consilier international pentru reforma prin nonviolenta</em><br />
&nbsp;<br />
Srdja Popovic ar putea pretinde ca este cel mai de succes revolutionar din lume, desi nu a folosit niciodata o arma si nici nu a detonat vreo bomba. <br />
Ca lider al Centrului pentru Actiune Aplicata, NonViolenta si Strategii (CANVAS), el a consiliat o serie de miscari reformatoare in toata lumea&nbsp; in Georgia, Ucraina, Zimbabwe, Venezuela, Iran si Maldive. <br />
<br />
Anul trecut, a calatorit 170.000 de kilometri, in efortul de a inspira activistii sa lupte pasnic pentru respectarea principiilor democratice.<br />
Originar din Belgrad, activistul in varsta de 39 de ani a capatat experienta la sfarsitul anilor '90 cand, impreuna cu un grup de prieteni studenti, a organizat o miscare care a ajutat la inlaturarea de la putere a presedintelui sarb Slobodan Miloevic. <br />
<br />
Manualul conceput de CANVAS, intitulat &bdquo;Confruntari nonviolente &ndash; 50 de puncte esentiale&ldquo; a fost tradus in 16 limbi. Este vorba de un ghid practic cu informatii de baza despre capacitatea puterii populare, pentru oricine cauta sa creeze si sa sustina o schimbare pe termen lung. &bdquo;Visez la o lume in care fiecare sa inteleaga si sa imbratiseze puterea confruntarii nonviolente si sa priceapa rolul ei in construirea unor societati stabile si democratice&ldquo;, spune Srdja.<br />
<br />
Inclus de celebra revisa <em>Wired</em> printre cei 50 de oameni capabili sa schimbe lumea, Srdja se arata optimist in ceea ce priveste viitorul. &bdquo;Suntem martorii unui progres major in respectarea drepturilor omului, alegeri libere si corecte, libertatea de exprimare si cooperare. Primavara Araba a dat putere poporului, intr-o parte a lumii unde nimeni nu se astepta. Daca facem o distinctie intre tarile &laquo;nefericite&raquo;, unde oamenii se tem de guvernele lor si cei &laquo;norocosi&raquo;, unde guvernele se tem si se simt raspunzatoare fata de oameni, lumea pare ca se misca in directia buna&ldquo;.<br />
<br />
<img width="217" height="217" src="http://img854.imageshack.us/img854/5898/foto5rv.jpg" alt="" /><br />
<em>Foto&nbsp; &ndash; Getty</em><br />
<br />
<font color="#FF0000"><strong>Adele &ndash; cantareata si compozitoare</strong></font><br />
<br />
<em>Nascuta la Londra, a devenit un adevarat fenomen al muzicii pop, reusind sa vanda, numai in Europa, peste zece milioane de exemplare din cel mai recent album al ei &ndash; 21</em><br />
<br />
&bdquo;Deschide radioul pe orice post, oriunde in lume si, probabil, o vei auzi pe Adele&ldquo;, a spus cantareata americana Pink. &bdquo;Mergi pe Marte si sunt aproape sigura ca, daca este viata pe planeta aceea, si ei o asculta pe Adele&ldquo;.<br />
Intr-un moment de profunda criza economica si tehnologica pentru industria muzicala, Adele Laurie Blue Adkins, in varsta de 24 de ani, a demonstrat ca inca mai exista public dispus sa plateasca pentru o voce vie, pentru o muzica incarcata de emotie.<br />
Adele nu este o vedeta fabricata, care se vinde datorita imaginii ei. &bdquo;Nu fac muzica pentru ochi, fac muzica pentru urechi&ldquo;, spune ea. Cantecele lui Adele sunt inspirate din viata ei.<br />
<br />
<img width="217" height="217" src="http://img195.imageshack.us/img195/7642/foto6kz.jpg" alt="" /><br />
<em>Foto &ndash; Redbull</em><br />
<br />
<font color="#FF0000"><strong>Felix Baumgartner &ndash; parasutist</strong></font><br />
<br />
<em>Acest austriac cutezator detine recordul mondial de inaltime pentru saritura cu parasuta</em><br />
<br />
Pe 14 octombrie 2012, opt milioane de oameni din intreaga lume au privit fascinati, in timp real, pe YouTube, cum Felix Baumgartner a doborat o serie de recorduri de-a dreptul incredibile. Mai intai, recordul de altitudine pentru un balon &bdquo;pilotat&ldquo; de om, apoi saltul cu parasuta de la 39.045 de metri.<br />
<br />
Si, in timp ce plonja spre pamant intr-un costum special, presurizat, Baumgartner a depasit si viteza sunetului, atingand o viteza de cadere de pana la 1.342 de kilometri/ora. Astfel, austriacul de 43 de ani a devenit prima persoana care a realizat asta fara sa fie ajutat de niciun fel de propulsie.&nbsp; El si-a desfacut parasuta dupa 4 minute si 19 secunde de cadere libera, aterizand in siguranta sase minute mai tarziu. <br />
<br />
Pe langa faptul ca a inspirat o noua generatie de aventurieri si exploratori, succesul sau are valoare stiintifica, fiind un experiment in timpul caruia rezistenta corpului uman a fost studiata pe masura ce facea fata unor solicitari nemaiintalnite. Informatiile obtinute contribuie la dezvoltarea unor masuri de siguranta pentru salvarea vietii astronautilor si pilotilor care se catapulteaza. <br />
<br />
Baumgartner spune: &bdquo;Am primit foarte multe mesaje de la oameni tineri, care imi multumesc pentru ce am facut. Ei spun ca nu avut ocazia sa asiste la o aselenizare, ca alte generatii, dar saltul meu a reprezentat pentru ei ceva similar.&ldquo;<br />
<br />
<img width="217" height="217" src="http://img850.imageshack.us/img850/9738/foto7wg.jpg" alt="" /><br />
<em>Foto &ndash; Reader&rsquo;s Digest</em><br />
<br />
<font color="#FF0000"><strong>Christine van Broeckhoven &ndash; cercetatoare Alzheimerului</strong></font><br />
<br />
<em>Omul de stiinta belgian a dovedit ca Alzheimerul este mai degraba o boala decat un efect al imbatranirii</em><br />
<br />
Christine van Broeckhoven, in varsta de 59 de ani, conduce un departament de 120 de oameni de stiinta si asistenti la Institutul Flamand pentru Biotehnologie de la Universitatea din Antwerp. A fost printre primii oameni de stiinta care au intreprins cercetari revolutionare ce au identificat amiloidele si proteinele ca factori majori in dezvoltarea dementei.<br />
<br />
In mai 2012, Fundatia Americana MetLife i-a recunoscut meritele si i-a conferit un premiu de 200.000 de dolari, pentru continuarea cercetarii. In opinia americanilor, contributia Christinei este semnificativa pentru intelegerea bolii Alzheimer. &bdquo;Devotamentul ei ne ajuta sa fim si mai aproape de descoperirea unui leac pentru aceasta boala&ldquo;, s-a spus.<br />
<br />
Acest lucru este mai stringent ca niciodata. In 2010, costurile pentru ingrijirea pacientilor cu Alzheimer din intreaga lume au fost estimate la 450 de miliarde de dolari, potrivit lui Van Broeckhoven. Iar acestea cresc rapid. <br />
&bdquo;Daca am fi avut un tratament medical care sa intarzie instalarea dementei cu cinci ani, numarul pacientilor ar scadea la aproape jumatate. De ce alte argumente mai aveti nevoie pentru a convinge politicienii si alegatorii?&ldquo;<br />
<br />
Van Broeckhoven estimeaza ca pacientii vor primi un amestec personalizat de tratamente, croite pe nevoile lor specifice. &bdquo;Cand ai o afectiune cerebrala, nu poti spune doar ca o sa mergi la doctor. Trebuie mai mult decat atat&ldquo;, avertizeaza ea.<br />
<br />
Solutia la care se va ajunge, crede Christine, va proveni din intelegerea complexitatii creierului uman si a multiplelor influente, cum ar fi genetica, stilul de viata si istoricul psihiatric al fiecarui pacient, care face ca fiecare individ sa fie atat de diferit de ceilalti. <br />
<br />
<strong>Spuneti si tu opinia</strong><br />
Scrie-ne si argumenteaza, in cel mult 150 de cuvinte, pe cine ai nominaliza tu drept un european care merita aprecierea noastra, a tuturor. Va asteptam mesajele la redactia@rd.com

</p>

Vote it up
137
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza