... ești fotoreporter în zonă de conflict

CINE / CUM / ACUM / MARTIE
 

Prima oară când am fotografiat în zonă de conflict a fost chiar la Revoluția din 1989, la București, când am ieșit în stradă, ca mulți alții. De atunci am fotografiat conflicte din toată lumea, dar îmi amintesc mai ales de prima mea misiune. Era în fosta Iugoslavie. Conduceam zilnic 300 km până în apropierea orașului Osijek (în Croația de azi), unde erau lupte între sârbi și croați. Acolo, la un moment dat, am fost sub foc direct timp de două ore. Abia am scăpat, târându-mă. Am pierdut un obiectiv foto atunci... A doua zi, când m-am apropiat de un soldat mort împreună cu niște doctori, aceștia au început să strige. Nu înțelegeam nimic. Mă tot împingeau, dar eu fotografiam întruna, până când unul a strigat: „Granata! Granata!“. Soldatul murise cu o grenadă neexplodată în mână. M-am aruncat în primul șanț de la marginea străzii. Sincer, mi-a fost frică. Cred că oricui îi este frică în astfel de momente. Dar ești și plin de adrenalină, iar inima îți bate mai repede. Cred că atunci puteam depăși ușor recordul la 100 de metri viteză, chiar și așa, încărcat cum eram cu tot echipamentul foto.

Vote it up
Votează
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza