Dileme despre sănătate

Mai puţini carbohidraţi sau mai puţine grăsimi? Zahăr sau îndulcitori? Care sunt cele mai bune alegeri?
 

Ce e mai sănătos să pui în cafea: zahăr sau îndulcitori artificiali?

Câştigător: Zahărul.

Nu mai sta pe gânduri şi alege clasicul furnizor de dulce. Nu pentru că îndulcitorii artificiali ar fi dăunători (Agenţia Americană pentru Alimente şi Medicamente confirmă că sunt substanţe sigure pentru consum), ci pentru că premiza că ar trebui să mâncăm „mâncare adevărată“ în cantităţi moderate este cea mai convingătoare. Corpul tău ştie cum să procerseze zahărul, îl arde pentru energie şi, în cazul în care mănânci prea mult zahăr, surplusul e depozitat sub formă de grăsime. Pe de altă parte, studiile recente efectuate pe animale arată că îndulcitorii artificiali ar putea influenţa metabolismul şi reglarea nivelului glucozei în sânge, ceea ce e posibil să contribuie la creşterea în greutate şi la dezvoltarea intoleranţei la glucoză. (O posibilă excepţie: persoanele cu diabet, care sunt nevoite să îşi monitorizeze îndreaproape glicemia din sânge, ar trebui să facă alegerea cea mai potrivită pentru sănătatea lor împreună cu medicul.)

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă persoanelor adulte să limiteze cantitatea totală de zahăr consumată într-o zi la şase linguriţe. În cazul îndulcitorilor artificiali, limitele recomandate variază în jurul a două pliculeţe pe zi.

 

Ce e de preferat pentru antrenamente: banda de alergat sau bicicleta eliptică?

Câştigătoare: Banda de alergat.

Poţi să îţi accelerezi bătăile inimii şi astfel să arzi calorii cu ajutorul oricărui aparat cardio, dar de fiecare dată când pui piciorul pe banda de alergat, obţii un beneficiu în plus - acela de a-ţi fortifica sănătatea oaselor. Spre deosebire de bicicleta eliptică, celelalte exerciţii cardio, precum mersul pe jos, joggingul, săritul cu coarda şi antrenamentele cu greutăţi, ajută la menţinerea unei bune densităţi osoase.

 

Ce dietă este mai eficientă pentru pierderea în greutate: o dietă săracă în grăsimi sau una cu puţini carbohidraţi?

Câştigătoare: Dieta săracă în carbohidraţi.

Cercetătorii s-au contrazis pe această temă de zeci de ani, dar anul trecut un studiu finanţat de Institutele Naţionale de Sănătate a înclinat balanţa în favoarea regimurilor alimentare sărace în carbohidraţi.

La finalul celor 12 luni de studiu, persoanele care au mâncat mai puţini carbohidraţi au pierdut mai multe kilograme decât cei care au redus grăsimile din alimentaţia lor zilnică (cam cu 3,6 kilograme mai mult). Atenţie, însă, o dietă săracă în carbohidraţi nu înseamnă eliminarea totală a acestora.

De exemplu, cei din cadrul studiului îşi luau în jur de 30% din calorii de la carbohidraţi – circa 110 grame de carbohidraţi zilnic la o dietă de 1.500 de calorii pe zi. Ceea ce ar însemna echivalentul a 80 g de cereale de ovăz cu 50 g de afine şi o linguriţă de zahăr brun, un măr mic, 300 g de iaurt grecesc degresat cu 85 g de cereale bogate în fibre şi o bucată de pâine din grâu integral, plus multe legume şi proteine.

 

Ce încălţăminte este mai sănătoasă: sandale cu platformă sau balerini cu talpa joasă?

Câştigătoare: Sandalele cu platformă.

Spre deosebire de alte perechi de încălţăminte, ambele permit distribuirea egală a greutăţii, pentru că toată suprafaţa tălpii lor intră în contact cu solul (versus pantofii cu toc, de exemplu). Dar suportul pe care îl oferă sandalele cu platformă le transformă într-o alegere mai inspirată.

„Balerinii cu talpa foarte plată sunt cea mai neinspirată alegere pe care o poţi face pentru picioarele tale. Nu oferă niciun suport pentru bolta piciorului, aşa că glezna are tendinţa să vină înspre interior, ceea ce cauzează durere care se poate extinde la gambă şi chiar la genunchi“, spune medicul american Michele Summers.

 

De ce ai nevoie în caz de oboseală: de sport sau de o oră în plus de somn?

Câştigător: Sportul.

Atât somnul cât şi exerciţiile fizice sunt esenţiale pentru sănătatea ta, dar prelungirea unei nopţi de odihnă cu o oră în plus de somn nu este la fel de benefică ca puţină mişcare matinală.

O singură rundă de antrenament poate reduce simptomele depresiei şi poate scădea tensiunea arterială timp de câteva ore bune, chiar şi la persoanele cu hipertensiune, conform unor studii de ultimă oră. În plus, exerciţiile sunt un energizant natural pentru organism. O trecere în revistă a mai multor studii le-a arătat cercetătorilor americani de la Universitatea din Georgia că există o legătură puternică între activitatea fizică şi reducerea oboselii.

 

Ce este mai indicat pentru o digestie bună: iaurtul sau un supliment probiotic?

Câştigător: Iaurtul

„Mâncarea este cea mai bună sursă de nutrienţi“, spune dr. Gerard Mullin, director al Serviciilor de Nutriţie Integrative din cadrul Şcolii de Medicină Johns Hopkins, din Baltimore. Efectele sinergice ale componentelor din mâncare pot fi reproduse într-un supliment alimentar. Atunci când cauţi să cumperi alimente care conţin probiotice, precum varză murată, kefir, iaurt, alege-le pe cele care menţionează pe etichetă „culturi vii şi active“.

 

Ce produs combate mai bine germenii: săpunul sau dezinfectantul de mâini?

Câştigător: Săpunul.

Chiar dacă săpunul nu omoară microbii aşa cum o face alcoolul din unele dezinfectante pentru mâini, spălatul cu apă şi clăbuci curăţă mâinile mai bine decât orice altceva, susţin experţii în boli infecţioase din cadrul reţelei de Centre pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din Statele Unite. Multiple studii au descoperit că banala combinaţie dintre apa care curge de la robinet, clăbucii de săpun şi frecatul mâinilor timp de 20 de secunde îndepărtează cel mai mare număr de bacterii şi viruşi care cauzează anumite tipuri de boli. Contrar aparenţelor, nu e nevoie ca apa să fie caldă sau fierbinte – nu pare să cureţe mai mulţi germeni decât o face apa rece şi, în plus, ar putea chiar să usuce mâinile. Doar atunci când nu ai acces la săpun şi apă, e bine să apelezi la un dezinfectant pentru mâini, care să conţină cel puţin 60 la sută alcool.

 

Ce periuţă de dinţi este mai bună: cea electrică sau cea manuală?

Câştigătoare: Periuţa electrică.

Studiile au oscilat între un tip de periuţa sau altul, până când o analiză efectuată în 2014 pe 56 de studii a confirmat faptul că periuţele electrice îndepărtează cu 11 până la 21 la sută mai multă placă dentară decât cele manuale şi reduc simptome ale afecţiunilor gingivale. O altă calitate pe care o au unele periuţe electrice de dinţi? Cronometrul. „Pacienţii nu realizează cât de puţin timp petrec cu periajul dinţilor“, spune dr. Ricardo Vidal Gonzalez, de la Clinica Mayo. „Cei mai mulţi medici stomatologi sunt de acord cu faptul că un periaj corect durează cel puţin două minute, dar majoritatea oamenilor petrec mai puţin de un minut cu spălatul pe dinţi.“

Un periaj corect este unul dintre cele mai importante modalităţi de a menţine nu numai o igienă orală bună, ci şi sănătatea întregului organism, adaugă dr. Gonzales. „O infecţie a gurii poate afecta şi sistemul cardiovascular, mai ales în cazul personelor cu diabet.“

Vote it up
249
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza