Descoperirile medicale ale anului 2011

Reader ’s Digest iti prezinta ultimele progrese din medicina mondiala, care ar putea salva viata multor oameni bolnavi
<p>De la corneea artificiala si imprimarea de piele noua  si pana la folosirea creierului de gandac pentru a combate microbii rezistenti la antibiotice, Reader’s Digest iti prezinta mai jos progresele medicinei mondiale in 2011.

Transplanturi mai multe si mai sanatoase
„A fost cea mai lunga zi din viata noastra“, spune Christina Foster, de 32 de ani, profesoara de limba engleza si de actorie din Canada. Christina sufera de fibroza chistica, o boala genetica asociata cu o sumedenie de neplaceri, cum ar fi acumularea unui mucus gros si lipicios pe plamani. Cand starea lor devine dramatica, cei care sufera de aceasta boala au adesea nevoie de transplant pulmonar.  In acea zi de iarna din 2009, Christina si sotul ei asteptau la Spitalul General din Toronto verdictul care-i anunta ei viata sau moartea.
De la cinci ani Christina a suferit de infectii pulmonare periculoase, care au obligat-o sa paraseasca orasul natal Sault Ste. Marie si sa se mute la Toronto pentru tratament. Cu toate eforturile doctorilor, starea ei se deteriora de la o zi la alta. Avea atat de putina energie, incat abia putea sa se plimbe prin parc sau sa-si ridice copilul de jos. Tusea constant, chiar si cand i se administra oxigen, si pierdea in greutate. „In decembrie 2009, mi s-a spus ca ar trebui sa ma gandesc la un transplant pulmonar. Ideea m-a inspaimantat“, spune ea.
Dintre toate organele pentru transplant, plamanii sunt cei mai perisabili. Pana de curand, doar 15% din plamanii donati rezistau pana la transplant si, din aceasta cauza, aproximativ 20% din pacienti mureau in asteptarea operatiei.

Christina a fost trecuta pe lista de asteptare in aprilie 2010 si s-a mutat la Toronto pentru a fi mai aproape de Spitalul General. In 10 august, la 12.30, a primit un apel prin care i s-a comunicat sa se prezinte urgent la spital pentru ca exista o pereche de plamani disponibila. Cu mintea ocupata de grijile unui transplant iminent, cuplul s-a grabit sa ajunga la spital. 
Au asteptat cu infrigurare o noapte intreaga pentru a afla daca plamanii donati erau buni. La 8.30 dimineata, asistentele i-au anuntat ca operatia se va face. Christina a fost transportata la sala de operatie.
In timp ce astepta, echipa medicala pregatea o tehnologie inedita inventata de dr. Shaf Keshavjee, directorul Programului de Transplant Pulmonar din Toronto. Inspirat de dorinta de a salva vieti, dr. Keshavjee a conceput un sistem prin care doctorii pot evalua si repara plamanii distrusi ai donatorilor. Sub conducerea lui, o echipa din Spitalul General din Toronto in colaborare cu Vitrolife, o companie suedeza, a proiectat Sistemul de Perfuzie Pulmonara XVIVO.
In general, organele se tin la rece dupa recoltare, dar cu sistemul XVIVO, plamanii se introduc intr-o camera transparenta de protectie si se mentin la temperatura normala a corpului (la 37 de grade Celsius). Tinuti la cald si pompati cu un lichid ce contine oxigen, nutrienti si proteine, plamanii pot rezista in afara corpului mult mai mult decat inainte (maximum 12 ore). In acest rastimp, chirurgii au timp sa descopere si sa rezolve probleme ce tin de structura lor. Cu sistemul XVIVO se pot folosi peste 30% din plamanii donati, dublu fata de inainte. In plus, pentru ca primesc acum plamani mai sanatosi, pacientii se vindeca mai repede dupa operatie.
In 2008, dr. Keshavjee a fost primul chirurg din lume care a reusit sa faca un transplant cu un plaman reparat cu XVIVO. Tehnologia se raspandeste acum. „Conceptul XVIVO are un impact mare in domeniu“, spune dr. Keshavjee. „Metoda revolutioneaza principiile transplantului de organe“.  Acum nu ne mai gandim doar la transplantul de organe, ci la transplantul de organe imbunatatite. S

La o zi dupa operatie, Christina s-a trezit la 11.00 ziua conectata la un sistem respirator artificial. Dar dupa-amiaza se simtea atat de bine ca a inceput sa respire singura. 
Dupa doua zile, statea in picioare si se plimba; la noua zile dupa operatie, a parasit spitalul. „Este un miracol. Nu-mi vine sa cred ca traiesc cu plamanii altcuiva. Este o minune“, spune ea.
S-au facut si alte progrese. In octombrie 2009, dr. Keshavjee si echipa lui au publicat un studiu in revista Science Translational Medicine, in care demonstrau ca sistemul XVIVO poate supune plamanii la terapie genica, reducand nevoia de medicamente imunosupresoare. Urmatorul pas consta in testele clinice.

Fara bureti uitati in... pacienti
Buretii chirurgicali sunt obiectele cel mai frecvent uitate in pacienti in timpul interventiilor chirurgicale. Un studiu realizat timp de patru ani, intre 2003 si 2006, pe 190.000 de pacienti, a aratat ca unul din 5.500 de pacienti s-a confruntat cu o astfel de experienta dureroasa si periculoasa. Acum exista o metoda care previne astfel de erori si asigura interventii mai sigure pentru pacienti.
In februarie 2010, compania Clear Count Medical Solutions din Pennsylvania, SUA, a primit aprobare de la Autoritatea pentru Alimente si Medicamente (FDA) pentru a utiliza dispozitive de identificare prin radiofrecventa (RFID). Incorporate in buretii chirurgicali si tampoanele de tifon, acestea sunt similare cu cele folosite la urmarirea coletelor si produselor din magazine. Personalul medical scaneaza eticheta fiecarui burete la introducerea acestuia in corpul pacientului, precum si la indepartarea din pacient. Daca raman coduri „orfane“, care nu se potrivesc cu nimic din ce s-a scos, un asistent cauta cu o bagheta electrica buretele lipsa in pacient, in asternut sau pe podea. 

Printeaza-ti o piele noua!
Imagineaza-ti ca poti folosi tehnologia obisnuita a unei imprimante pentru a vindeca arsurile, „printand“ celule epidermice! O echipa de la Institutul Wake Forest pentru Medicina Regenerativa din Winston-Salem, Northern Carolina (SUA), a folosit o „imprimanta biologica“. Aparatul include un laser care masoara rana pacientului. Apoi, un computer controleaza eliberarea de celule epidermice, care se pulverizeaza direct pe rana. „Imprimanta biologica“ a fost testata doar pe soareci, dar se pare ca arsurile se vindeca mai repede cu doua saptamani. Bioimprimarea inlocuieste grefele de piele, o procedura dureroasa prin care se recolteaza piele dintr-o parte a corpului pentru a fi aplicata in alta parte. Propriile celule epidermice ale subiectilor pot fi multiplicate in laborator pentru a alimenta „imprimanta“. Cu celulele cultivate in opt saptamani, poti acoperi intregul corp.

Cornee cultivata pe drojdie de bere
Vederea incetosata sau cu puncte este o cauza majora a orbirii. Oamenii asteapta intre doi si trei ani pentru transplant (in Romania chiar mai mult), din cauza lipsei de cornee disponibila. Din dorinta de a rezolva aceasta problema, May Griffith, profesor universitar la Universitatea Linköping din Suedia, Institutul de Cercetare al Spitalului Ottawa si Universitatea din Ottawa, s-a hotarat sa incerce sa fabrice o cornee artificiala.
„Am luat o bucata de colagen sintetic produs de celulele de drojdie, am tratat-o chimic si am modelat-o la dimensiunea si forma corneei umane naturale“, explica May. Corpul percepe colagenul ca fiind natural. „Am reusit sa stimulam celulele si nervii sa creasca la loc in acest material, care s-a transformat intr-o cornee «regenerata», ce seamana cu tesutul normal si sanatos al corneei“.
Intr-un test clinic realizat recent la Universitatea Linköping, sase din zece pacienti carora li s-a facut implantul se bucura de o ameliorare a vazului. Cu ajutorul lentilelor de contact rigide, toti pacientii pot vedea acum la fel de bine ca cei cu transplant de cornee naturala.
Stadiu: In continuare in teste clinice

Un virus  combate cancerul
Cand Maphors Weatherly,  in varsta de 79 ani, fost sergent-sef in Fortele Aeriene ale SUA, a inceput sa scuipe sange, in 21 decembrie 2009, si-a dat seama ca nu era un semn bun. Dar nu s-a gandit deloc la cancer. Singurul simptom pe care il avusese pana atunci era oboseala.Dupa ce a facut o vizita la Centrul Medical Militar Brooke din orasul sau, Universal City, Texas, Weatherly a aflat ca avea o tumoare canceroasa in plamanul drept. „Era mai mare decat un pumn“, spune el. Situatia s-a inrautatit: tumoarea a avansat de la stadiul 3 la stadiul 4 si apoi la stadiul de inoperabilitate.
Weatherly s-a hotarat sa mearga la Centrul de Terapie si Cercetare Oncologica al Centrului +tiintific pentru Sanatate din San Antonio, Texas, pentru a investiga modalitatile de tratament.
Acolo a auzit despre un test clinic condus de oncologul Alain Mita. Acesta imbina chimioterapia standard cu Reolysin, o formula care contine un virus uman natural numit reovirus. „Celulele normale pot scapa foarte repede de reovirus“, explica Dr. Mita, „dar unele celule canceroase nu reusesc sa elimine virusul. Din aceasta cauza, reovirusul le ucide“.
Dezvoltat de Oncolytics Biotech Inc. din Calgary, Reolysin este in curs de evaluare si supus la o serie de teste clinice pentru mai multe tipuri de cancer. Dr. Mita este primul doctor care il foloseste la cancerul pulmonar scuamos. Dupa estimarile dr. Mita, pacientii ca Weatherly traiesc cel mult un an. „Merita incercate noi tratamente destinate ameliorarii starii acestor pacienti“. Testul actual al lui Mita include 18-20 pacienti.
In cazul lui Weatherly, rezultatele noului tratament au fost spectaculoase. Dupa sase luni de chimioterapie si Reolsyn, tumoarea s-a redus cu 90%.
Acum, el nu mai urmeaza tratamente de chimioterapie si ia doar Reolsyn. Produce dureri si febra usoare, dar Weatherly simte ca i-a revenit energia.
+i in alte tari se testeaza Reolysin. In Marea Britanie, un test mic cu cinci pacienti care sufereau de cancer in stadiu avansat la creier si gat, fara sanse de supravietuire, a produs rezultate excelente la trei dintre ei. Al doilea test, mai mare, a produs rezultate incurajatoare si al treilea, cu aproape 200 de pacienti, este in curs de desfasurare.
Toate aceste descoperiri il fascineaza pe Matt Coffey, fost student al Universitatii din Calgary si Director operational al Oncolytics Biotech Inc.
Matt studiaza reovirusul din 1990 si a jucat un rol foarte important in descoperirea proprietatilor lui ucigase asupra cancerului la animale.
Stadiu: Supus in continuare testelor

Inima cu baterii
Troy Golden are 45 de ani si este asistent medical in Geary, Oklahoma. El sufera de o tulburare genetica a te- suturilor denumita sindromul Marfan, care ii distruge inima. In 2000, i-a fost inlocuita a cincea valva si a mai suferit cateva interventii reparatorii sase ani mai tarziu.
Dar, inima tot nu functiona bine. „Parca era intr-un permanent maraton“, spune sotia lui, Darla. Nici macar un defibrilator implantat in corp nu a dat rezultate. De Craciun, in 2009, defibrilatorul lui Troy a transmis un soc puternic. In urmatoarele zile a mai produs cel putin 30 de socuri. „Voltajul generat se propaga prin corp. Este extrem de dureros“, spune Darla.
Pana sa ajunga la spital, in 30 decembrie, inima lui Troy a cedat. Avea nevoie de un transplant. Nevoia de inimi este intotdeauna mai mare decat numarul acestora si pacientii asteapta de multe ori luni in sir.
Troy avea sanse si mai mici. Grupa sanguina 0 si ritmul cardiac ii reducea mult sansele de a gasi rapid o inima potrivita. Doctorii i-au propus in schimb o solutie temporara: o inima artificiala.

Inima complet artificiala SynCardia nu este un dispozitiv nou.  Pacientii care primesc inimi artificiale temporare raman blocati in spital cu lunile sau chiar cu anii, racordati la un aparat de 190 kg, asteptand transplantul.
Dar, anul trecut, in premiera, SynCardia a inceput un studiu clinic pentru a testa versiunea portabila. Denumit Freedom, acest aparat de 6 kg si de marimea unui prajitor de paine a fost creat ca sa le ofere pacientilor o viata la domiciliu cat de cat normala pana la transplant.
Don Isaacs, vicepresedintele companiei de tehnica medicala SynCardia, spune ca, dupa terminarea studiului actual pe 60 de pacienti, Autoritatea pentru Alimente si Medicamente din Statele Unite (FDA) va aproba sau va respinge aparatul Freedom.
Costul unei inimi si al aparatului respectiv se ridica la suma de 124.700 $.
Troy Golden a primit o inima artificiala la 15 septembrie 2010. Aparatul se conecteaza la o sursa electrica. Poate fi racordat la o priza in perete sau poate fi folosit cu baterii. De asemenea, in masina, aparatul se alimenteaza printr-un incarcator, ca orice telefon mobil.
„Ma simt mult mai bine decat inainte“, spune el. „Acum pot merge!“

Ar putea gandacii sa ne salveze viata?
Da, conform unei echipe de cercetatori de la Universitatea din Nottingham, Marea Britanie. Proprietatile antibiotice puternice ale creierului de gandac si lacusta pot ucide pana la 90% dintre bacteriile intruse care de multe ori le sunt fatale oamenilor, inclusiv stafilococul auriu rezistent la meticilina (SARM) si Escherichia coli patogenica. In plus, tesuturile din creierul acestor insecte au reusit sa distruga bacteriile fara a afecta celulele umane. Noile descoperiri care au fost prezentate in septembrie 2010 la conferinta Societatii de Microbiologie Generala din Nottingham ar putea fi folosite la producerea de noi tratamente impotriva infectiilor bacteriene rezistente la mai multe medicamente.
Stadiu: Disponibil publicului in 5-10 ani

Ce pot face celulele stem pentru inima ta
Pot imbunatati celulele stem  functiile inimii? O echipa de la Centrul de Cercetare al Spitalului Universitar din Montreal si Maisonneuve-Rosemont colaboreaza la doua studii in premiera in Canada. In unul din ele, 40 de pacienti care au suferit atacuri de cord sunt supusi unei proceduri de injectare in muschiul distrus, prin arterele inimii, a pro-pri-ilor celule stem extrase din maduva osoasa. Testele sunt in curs de derulare, dar rezultatele sunt promitatoare. „Pacientii s-au recuperat mai rapid decat ne asteptam“, spune dr. Denis-Claude Roy, cercetator colaborator al studiului. „Acesta este lucrul cel mai incurajator“. Al doilea studiu se concentreaza pe imbunatatirea rezultatelor recuperarii pacientilor cu bypass coronarian care au fost victime anterioare ale atacurilor de cord. Procedura implica injectarea propriilor celule stem in muschiul inimii. „Masuram functia inimii prin ceea ce denumim fractia de ejectie, insemnand capacitatea inimii de a pompa sange in tot corpul“, explica Mansour, cercetator in cadrul studiului. „Daca inima primeste 100 de cm cubi de sange, o fractie de ejectie de 60% este normala. Pacientii pe care ii tratam au o fractie de ejectie de 40% sau mai putin. Primul pacient si-a ameliorat conditia cu 15%, un rezultat impresionant“.
Stadiu: In teste clinice</p>

Vote it up
99
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza