Descoperiri de ultimă oră în medicină

Progrese recente înregistrate de cercetările din domeniul sănătății
 

Ajutor pentru nou-născuții prematur, un test rapid pentru depistarea bolilor grave și alte progrese recente înregistrate de cercetările din domeniul sănătății.

 

 

Primul antibiotic nou din ultimii 30 de ani

În ianuarie 2015, o echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Bonn a anunţat descoperirea unui antibiotic ce are capacitatea de a combate o serie de infecţii grave, precum pneumonia sau tuberculoza, dar şi infecţii ale sângelui şi ţesuturilor moi. Studiile efectuate în Germania au arătat că medicamentul, Teixobactin, nu va conduce probabil la dezvoltarea temutei rezistenţe la antibiotice, una dintre cele mai serioase piedici în obţinerea unor remedii împotriva bolilor infecţioase. Teixobactinul s-a dovedit foarte eficient în tratarea tuberculozei, boală aflată în plină recru­descenţă în numeroase ţări, mai ales în Europa de Est. România deţine locul şase în Europa, cu 15.000 de noi cazuri în fiecare an. Noul antibiotic va primi aprobarea, în Europa şi Statele Unite, în următorii cinci ani.

 

Amânarea tăierii cordonului ombilical, o şansă la viaţă

Printre numeroasele complicaţii cu care se pot confrunta bebeluşii născuţi prematur, cea mai des întâlnită este hemoragia intracraniană, principala cauză de mortalitate la micuţii veniţi pe lume înainte de termen. O echipă de la Institutul american de Cercetare Baylor, condusă de dr. Arpitha Chiruvolu, a descoperit că, prin simpla amânare cu 45 de secunde a tăierii cordonului ombilical, acest risc scade `n mod semnificativ.

„Cel mai important avantaj este reducerea riscului de hemoragie cere­brală cu aproape 50%“, a afirmat dr. Chiruvolu.

 

Test rapid pentru maladii fatale

Haideţi să ne imaginăm că am fi capabili să depistăm cu maximă rapiditate o serie de boli mortale, extrem de contagioase, cum ar fi Ebola, febra Dengue sau febra galbenă – iar asta chiar la faţa locului, de pildă în regiuni izolate ori subdezvoltate. Asta ar conduce la câştigarea de timp preţios pentru începerea tratamentului.

Un asemenea test, sub forma unor benzi care îşi schimbă culoarea, a fost dezvoltat de către cercetătorii de la Institutul Tehnologic Massachusetts, în colaborare cu Agenţia Americană pentru Alimente şi Medicamente. Aceste benzi, care funcţionează după un principiu similar celui al testelor de sarcină, alertează atât pacientul – care, astfel, poate căuta de îndată ajutor de specialitate –, cât şi autorităţile medicale asupra posibilei existenţe a unei anumite infecţii virale letale.

Ceea ce nu înseamnă că noile benzi vor înlocui procedurile de testare mai precise, întreprinse în laborator.

„Este vorba despre o tehnică de diagnosticare complementară, desti­nată unor zone care nu dispun de apă curentă şi electricitate“, explică dr. Kimberly Hamad-Schi­fferli, unul dintre coordonatorii echipei de cercetători. „Scopul nostru constă în a duce acest nou procedeu pe teren, pentru a-l pune, în mod nemijlocit, la dispoziţia oamenilor care au nevoie de el.“

 

Transplant de uter

De curând, o nouă speranţă s-a înfiripat în sufletul femeilor al căror uter nu-şi mai putea îndeplini atribuţiile fireşti, din cauza malformaţiilor congenitale sau a tratamentelor pentru cancer. În septembrie 2014, o femeie a dat naştere unui bebeluş perfect sănătos după un transplant de uter. Suedeza Malin Stenberg, în vârstă de 37 de ani, se născuse fără uter. O prietenă de familie, de 61 de ani, a acceptat să-i doneze uterul ei, în vederea unui transplant. Echipa de medici care a efectuat intervenţia chirurgicală a fost condusă de dr. Mats Brännström, de la Universitatea din oraşul suedez Göteborg.

Până în prezent, sunt deja trei femei din această ţară pentru care naşterea unui copil a devenit posibilă, graţie unui transplant de uter.

 

Plămân portabil

În iulie 2013, specialiştii în transplant de la Spitalul Universitar din oraşul belgian Leuven au izbutit să menţină în stare de funcţionare plă­mânii prelevaţi de la un donator, în afara corpului, timp de 11 ore – ceea ce reprezintă un record în istoria medicinei.

Acest lucru este posibil graţie unui dispozitiv portabil, OSC-LUNG, care aprovizionează încontinuu plămânii donatorului cu oxigen proaspăt. Creat de Trans Medics, o companie americană, aparatul va revoluţiona tehnica transplantului de plămâni, datorită faptului că le va oferi chirurgilor un interval mai mare de timp în care pot conserva şi monitoriza plămânii de la donator, între locul prelevării şi cel al transplantului. Dispozitivul este deja comercializat în Europa şi Australia.

 

Ajutor pentru cei pe cale să-şi piardă vederea

Ocata Therapeutics a anunţat, în vara lui 2015, că a `nceput cea de-a doua fază a studiilor asupra unei terapii cu celule stem provenite de la embrioni umani. Cercetarea dezvoltată de compania americană ar putea ajuta la refacerea vederii slăbite în urma degeneres­cenţei maculare, boală progresivă fără leac, specifică vârstei a treia.

În forma cea mai răspândită a afecţiunii, un strat subţire de ţesut, care aprovizionează cu nutrienţi şi oxigen celulele receptoare ale ochiu­lui – conurile şi bastonaşele –, începe să se degradeze. În lipsa acestor substanţe hrănitoare, vederea este treptat afectată. Compania Ocata urmăreşte să transforme celulele stem în ţesut sănătos – celule epiteliale de pigment retinian – care poate fi injectat în ochi. În cadrul primelor două studii clinice, zece din 18 persoane au resimţit o îmbunătăţire a vederii, iar în cazul altor şapte, terapia a stopat deteriorarea văzului.

Pavăză pentru copii

În iulie 2015, Agenţia Europeană pentru Medicamente şi-a făcut publice recomandările în legătură cu aprobarea a ceea ce ar putea reprezenta primul vaccin din lume împotriva malariei la nou-născuţi şi copii mici.

Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, numărul deceselor cauzate de malarie, în anul 2013, a fost estimat la 627.000. În 77% din aceste cazuri a fost vorba despre copii cu vârste de până la cinci ani, majoritatea din Africa Subsahariană. Ultimele teste clinice pentru noul vaccin, denumit Mosquirix, au relevat că patru doze au redus numărul îmbolnăvirilor de malarie cu aproape 40%.

Descoperirea vaccinului îi este atribuită echipei formate din soţii Ruth şi Victor Nussenzweig, de la Departamentul de Microbiologie al NYU Langone, din SUA, ale căror cercetări din ultimii aproximativ 50 de ani dedicate eradicării malariei le-au adus o bine meritată recunoaş­tere mondială.

Filtrarea apei cu ajutorul unei... cărţi

Nu mai puţin de 358 de milioane de persoane din Africa Subsahariană sunt lipsite de acces la apă potabilă. Recent, cercetătorii au avut ideea creării unei cărţi despre siguranţa apei, ale cărei pagini pot fi utilizate şi ca filtru. În cadrul experimentelor efectuate în Africa de Sud, Haiti, Kenya şi Bangladesh, hârtia a îndepărtat cu succes peste 99% dintre bacterii. O singură pagină poate filtra peste 100 de litri de apă.

 

Vaccin împotriva cancerului pulmonar

Toate celulele, inclusiv cele canceroase, au nevoie pentru a prolifera de anumiţi „factori de creştere“, care apar pe cale naturală. Oameni de ştiinţă cubanezi au obţinut ceea ce testele clinice arată a fi un vaccin sigur şi eficient, denumit CimaVax, care inhibă producerea în organism a aşa-numi­tului factor de creştere epidermic (EGF), folosit de unele celule neoplazice.

Potrivit constatărilor dr. Kelvin Lee, de la Institutul Roswell Park din New York, bolnavii de cancer pulmonar metastazat cărora li s-a administrat CimaVax au trăit semnificativ mai mult decât cei care nu au făcut vaccinul. Tumorile nu au dispărut, dar au evoluat într-un ritm mai lent. „Există şi alte tipuri de cancer în care EGF este responsabil pentru expansiunea bolii. Iar aici se pot enumera cancerul de colon, cel mamar, tumorile la creier şi la gât, neoplasmul pancreatic şi cel de prostată“, spune dr. Lee, care `ncearcă să obţină aprobarea pentru a administra experimental vaccinul.

Vote it up
185
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza