De ce bunatatea ne face bine

I-am admirat mereu pe cei care fac binele. Cercetatorii au descoperit ca bunatatea nu te face doar mai fericit, ci si mai longeviv
 

<p>Atatea lucruri care ne fac viata grea - precum o zgarietura intamplatoare pe masina sau o usa trantita in fata - sunt cauzate de nepasarea celor din jur. Imagineaza-ti pentru un minut cum ar arata lumea daca toti ar fi un pic mai amabili. Cand incerci sa intri in trafic, cineva te lasa sa o faci. La supermarket, lasi o persoana mai grabita sa treaca inaintea ta la casa.

O noua teorie, numita "supravietuirea celui mai bun", spune ca, datorita amabilitatii, rasa umana a progresat ca specie. Profesorul Sam Bowles, de la Institutul Santa Fe, din Statele Unite, a analizat civilizatii stravechi si a descoperit ca amabilitatea a fost componenta-cheie care a ajutat la supravietuirea comunitatilor. "Grupurile cu mai multe persoane altruiste tind sa supravietuiasca", spune el. "Oamenii generosi contribuie la starea de bine a unui grup." Cu alte cuvinte, avem capacitatea innascuta de a-i ajuta pe altii, in special pe cei apropiati, si asta asigura supravietuirea unei comunitati.

Ofera si primeste

Cercetarile arata ca amabilitatea poate creste si nivelul nostru de fericire. Profesor Sonja Lyubomirsky, de la Universitatea din California - Statele Unite, le-a cerut participantilor la un studiu sa faca diverse gesturi de amabilitate la intamplare timp de zece saptamani. A observat ca starea de fericire a crescut in timpul studiului si nu numai: cei care au facut diverse gesturi amabile - au tinut usa deschisa pentru un strain, au spalat vasele colegului de camera - au spus ca sunt mai fericiti chiar si la o luna dupa incheierea studiului.

Nu are nicio importanta pentru starea noastra de spirit daca ajutam o persoana draga sau un necunoscut, dar rezultatele pot fi diferite.

"Un gest marunt si anonim te poate face sa te simti un om bun", spune profesorul Lyubomirsky. "Un gest mare indreptat catre cineva cunoscut poate avea consecinte sociale: poti sa-ti faci un prieten nou sau sa fii rasplatit generos." Daca ii platesti cafeaua unui necunoscut, asta are un ecou de scurta durata, dar, daca iti ajuti vecinul, asta poate duce la strangerea unei relatii.
Amabilitatea este buna pentru tine si din alte puncte de vedere. Profesorul Stephen Post, autorul cartii "De ce oamenilor buni li se intampla lucruri bune" ("Why Good Things Happen to Good People"), a adus dovezi ca un comportament amabil imbunatateste starea de sanatate.

Un studiu realizat pe 2.016 membri ai unei biserici a aratat ca cei care ii ajutau in mod regulat pe ceilalti aveau o stare mai buna de spirit si un procent mai scazut de depresie. Alte studii au scos la iveala ca cei amabili au un sistem imunitar mai bun si o probabilitate mai mica de a dezvolta boli cronice. "Exista o stransa legatura intre o stare de spirit buna, fericire si sanatatea oamenilor", spune Post.

Amabilitatea poate ajuta la temperarea emotiilor, ceea ce are un impact pozitiv asupra sanatatii. Daca reactiile noastre in diverse cazuri sunt exagerate din cauza stresului, ne sunt afectate sistemul cardiovascular si imunitatea. "Este greu sa fii furios, iritat sau temator atunci cand persoana din fata ta arata dragoste neconditionata unei alte persoane", spune Post.

Uneori poate fi foarte greu

Amabilitatea poate fi o calitate, dar asta nu inseamna ca este asa usor sa fii amabil. Valeriu-Stefanescu-Oancea, de 42 de ani, din Bucuresti, a experimentat acest lucru. Intr-o dimineata, dupa ce si-a lasat copilul la scoala, incerca sa iasa din parcare. Cand sa se inscrie in trafic, usa unui alt autoturism i s-a deschis dintr-odata in fata. A reusit sa opreasca la timp, ferind usa si omul neatent din spatele ei.

"Barbatul era foarte necajit. L-am intrebat ce a patit si mi-a povestit ca are probleme cu masina, care nu-i mai pornea cu niciun chip. Nu mai avea curent nici cat sa claxoneze", isi aminteste Valeriu. Priceput in ale mecanicii si avand si instrumentele necesare in masina, Valeriu i-a rezolvat problema in jumatate de ora. "Multumit de reusita, ma indreptam catre portiera masinii mele cand domnul cu pricina ma intampina direct, barbateste, cu mana la portmoneu: «Multumesc mult! Nu stiu ce ma faceam fara dumneavoastra! Cat va datorez?». Surprins, i-am raspuns: "Nu costa nimic. Faceti si dumneavoastra altcuiva un bine!", povesteste Valeriu, care s-a gandit mult la acea intamplare si la semnificatiile ei.

"Nu trebuie sa existe neaparat o similaritate intre binele facut si cel primit. Nici intre directia in care il faci sau de unde vine inapoi. Dar asta nu e oare un bun motiv sa intensificam generozitatea fata de semenii nostri aflati la necaz?", spune Valeriu.
Ca nu e intotdeuna usor sa fii bun a aflat si Diego Villaveces. El a hotarat sa inceapa sa faca diverse gesturi frumoase cu niste straini. A daruit invitatii la film, la masa sau carti gratuite unor straini pe strada, dar s-a lovit de cateva reactii ciudate. "Unii oameni sunt de-a dreptul derutati", spune el. "Cei mai multi se simt inconfortabil sa primeasca ceva de la un strain. Unii chiar iti dau inapoi ce le-ai daruit spunand ca nu au nevoie de amabilitatea ta."

Villaveces, in varsta de 38 de ani, care lucreaza in domeniul marketingului si locuieste in Sidney cu sotia si copiii, ofera un card fiecaruia dintre cei care beneficiaza de gesturile lui prin care le cere sa faca mai departe un gest frumos.

"M-am hotarat sa ofer ceva mai mult celor din jurul meu", spune el. "Amabilitatea poate crea un val semnificativ de schimbari in jurul tau."

El a creat site-ul pifaustralia.org pentru a urmari traseul cardurilor, dar recunoaste ca, deocamdata, reactiile sunt modeste. "Am crezut ca va fi mai usor sa-i fac pe oameni sa se implice, dar, pana la urma, si asta face parte din provocare si o accept."
Trebuie spus, asa cum a descoperit si Villaveces, ca exista un anumit nivel de cinism in ceea ce priveste amabilitatea. Eticheta de "persoana care face bine" este un compliment. Tuturor ne place ideea de a fi amabili, dar, pe de alta parte, nu cumva cei amabili termina intotdeauna pe ultimul loc? Sa reactionezi in permanenta cu sufletul pus pe tava este in perfecta opozitie cu conceptul "supravietuirii celui mai puternic" si al teoriei evolutiei, care spune ca oamenii alearga in general singuri in competitia pentru supravietuire.

In 1968, cercetatorii Bibb Latane si John Darley au descoperit un fenomen cunoscut sub numele de "efectul de spectator": cand cineva are nevoie de ajutor intr-un loc public, sansa de a primi ajutor este cu atat mai mica cu cat numarul de oameni care asista este mai mare. Cercetatorii cred ca asta se intampla deoarece fiecare paseaza responsabilitatea si se asteapta ca altcineva sa reactioneze. In orasele mari, oamenii nu se simt in siguranta cand interactioneaza cu strainii.

Factorul "ma simt bine"

Niciunul dintre cei enumerati mai sus nu poate spune de ce suntem buni si amabili atunci cand alegem sa fim asa. Medicii romani din Iasi au ramas surprinsi cand, in 2006, un batran de 62 de ani si-a scapat nepotul de 10 ani de chinul dializei, donandu-i un rinichi. Era o premiera, dat fiind atat varsta donatorului, cat si cea a primitorului. "Baiatul suferea de trei ani de insuficienta renala, avand nevoie lunar de sedinte de dializa. A fost un gest extrem de frumos din partea bunicului", a spus atunci Grigore Tinica, un doctor care a facut parte din echipa de transplant. Intr-adevar, asa a fost, dar batranul a facut acest gest si pentru ca era vorba de cineva foarte drag.

Un studiu realizat in 2005 la Universitatea Hebrew, din Israel, a aratat ca exista o legatura intre bunatate si gena care elibereaza dopamina, un neurotransmitator din creier responsabil cu starea de bine. Un studiu prezentat de Alan Luks in cartea sa Puterea tamaduitoare a faptelor bune (The Healing Power of Doing Good) arata ca cei care ajuta au senzatii fizice distincte atunci cand fac un bine.

Multi spun ca se simt mai plini de energie, mai calmi, mai buni si mai increzatori in propria persoana, un fenomen pe care el il numeste "euforia celui care ajuta".

Unii oameni de stiinta spun ca suntem altruisti doar pentru binele unui grup si pentru a obtine un plus de dopamina, ceea ce inseamna ca, de fapt, amabilitatea si bunatatea sunt egoiste.

"Probabil cel mai real altruism este cel indreptat spre propria persoana", spune Bill Von Hippel, profesor de psihologie la Universitatea din Queensland.

Da mai departe

"Cui ii pasa ca amabilitatea este in esenta egoista?", se intreaba autoarea Catherine Ryan Hyde. Cartea sa Da mai departe (Pay It Forward) spune povestea unui baiat care decide ca, pentru fiecare bine care i se face, la randul sau sa dea trei ori mai mult. Cartea s-a ecranizat si a declansat o miscare in viata reala bazata pe principiul "daruieste mai departe". Asta dovedeste cum bunatatea poate fi pur si simplu dezinteresata - oameni care ajuta oameni necunoscuti fara sa astepte vreo recompensa. Ryan Hyde spune ca nu conteaza ce-i face pe oameni sa daruiasca, conteaza doar ca au decis sa faca acest gest.

Daruieste dezinteresat

Amabilitatea se mai aseamana si intr-un alt mod cu fericirea: nu pot fi cumparate. Profesorul Sam Bowles spune ca economistii fac deseori greseala sa creada ca oamenii sunt in mod natural egoisti si ca, daca fac ceva bun, o fac pentru o recompensa financiara sau pentru a evita o sanctiune. Dar un articol al lui Bowles publicat in revista Science dovedeste contrariul.
El a relatat cazul a sase centre de ingrijire a copiilor care au introdus amenzi pentru a-i penaliza pe parintii care intarziau sa-si ia copiii. Dupa introducerea amenzilor, parintii au intarziat de doua ori mai mult. Un studiu similar arata ca femeile tind sa fie mai reticente la donarea de sange daca sunt platite pentru asta. Bowles crede ca resimtim ideea ca principiile noastre pot fi cumparate: preferam sa facem fapte bune de dragul gestului in sine.

Din lucruri mici

Un sinonim al cuvantului bunatate este termenul umanitate. Bunatatea este esentiala in definirea noastra ca oameni, o recunoastere a faptului ca vaslim in aceeasi barca. "Unul dintre motivele care face ca viata sa fie traita este ca, uneori, cei din jur sunt altruisti", spune Bowles.

Vestea buna este ca ne putem autoeduca sa devenim mai buni. "Oamenii ar trebui pur si simplu sa faca mai multe gesturi frumoase si sa o faca in mod regulat", spune profesorul Lyubomirsky. Bunatatea este pana la urma o chestiune de alegere, o atitudine care te insoteste tot timpul si poate crea o diferenta oricat de mica in viata altcuiva.

Cum sa fii amabil - ponturile lui Diego

- Cumpara ceva de la supermarket si da-i pachetul unei persoane fara adapost.
- Viziteaza un azil de batrani si petrece o ora cu cineva care nu are vizitatori.
- Ajuta pe cineva sa care o valiza grea, daca vezi ca ii este greu sa o duca.
- Cumpara cateva lozuri si da-le gratis cuiva care nu se asteapta.
- Ofera locul tau in tren sau in autobuz unei alte persoane, chiar daca persoana este mai tanara sau mai in forma.

Copiii si amabilitatea

Copiii mici arata o tendinta de a fi amabili chiar inainte de a putea vorbi, dupa cum arata un studiu publicat in revista Science, in 2006. Copiii de numai doi ani vor ridica un obiect scapat pe podea de un adult si-l vor inapoia, dar asta numai daca cei mici cred ca obiectul nu a fost scapat in mod intentionat.

Poti sa-ti inveti copiii sa fie amabili pornind de la cateva reguli de baza:
- Aminteste-i sa spuna "te rog" si "multumesc" si fii un exemplu in acest sens.
- Invata-l sa fie empatic, incurajandu-l sa inteleaga ce simt ceilalti.
- Recompenseaza-i amabilitatea laudandu-l.</p>

Vote it up
429
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza