De ce suntem tot mai putini?

Europa inregistreaza o criza a populatiei, in timp ce natura isi reintra in drepturi in vaste zone ale continentului.
 
<p>Nemtii au inceput sa se obisnuiasca de ceva timp cu un nou tip de imigrant. In 1995, un lup singuratic a trecut raul Neisse pe la frontiera germano-polona si, dupa trei ani, a fost urmat de o femela. In peisajele pustii din estul Saxoniei, lupii au dat de multe caprioare si de putini oameni. Dupa afirmatiile biologului Gesa Kluth, care se ocupa cu studiul vietii salbatice din regiune, din prima haita s-a desprins, dupa cinci ani, o alta, iar acum sunt doua familii de lupi in regiune.

Cu un secol in urma, oameni tot mai multi si mai dornici de noi teritorii ucideau si ultimele exemplare de lupi din Germania. Astazi, in aceasta zona, oamenii sunt cei "pe cale de disparitie". Satele se depopuleaza din cauza natalitatii scazute si a migratiei de la sat la oras. Hoyerswerda, un orasel german cu cea mai rapida scadere a populatiei, a pierdut in ultimii 15 ani 25.000 din cei 70.000 de locuitori.
22 dintre primele 25 de tari ale lumii cu cea mai scazuta natalitate se afla in Europa, ceea ce inseamna, potrivit raportului Departamentului pentru Populatie al ONU, ca acest continent va pierde 30 de milioane de locuitori pana in anul 2030, chiar daca ritmul imigrarii se pastreaza. Zonele rurale europene vor fi cel mai puternic afectate de fenomenul depopularii.
In conditiile in care italienii, spaniolii, nemtii si altii abia ajung la trei cincimi din necesarul de copii pentru pastrarea populatiei la nivelul numeric actual, iar locuitorii satelor sunt absorbiti de orase si suburbii, zonele rurale vor pierde aproape un sfert din populatie, dupa cum spun atat Natiunile Unite, cat si Uniunea Europeana. "Este ca o bomba cu tripla actiune", spune demograful Nuno da Costa, de la Universitatea din Lisabona. "Prea putini copii, prea multi batrani si prea multi tineri care parasesc satele."

Imaginea-stereotip a Europei de azi este un continent in care fiecare bucatica de pamant este lucrata si locuita de multa vreme. In viitor, continentul va arata mai degraba altfel. "Natura isi va reintra in drepturi in zone intinse", spune Reiner Klingholz, directorul Institutului de Studii Demografice si Dezvoltare din Berlin. Ursii au reaparut in Austria. In vaile Alpilor elvetieni, fermele s-au tot restrans, iar padurile au inceput sa se extinda pe mari suprafete.
In timp ce multe zone rurale din Europa se depopuleaza, altele renasc. Exista deja, in apropierea oraselor mari, localitati cu o dezvoltare spectaculoasa, datorita afluxului de locuitori iesiti la pensie si fara copii.
Sa comparam aceasta situatie cu cea din zonele mai putin prospere din centrul Spaniei, Scandinavia sau Europa de Est: sate care dispar, ferme abandonate si terenuri virgine. Ambele tipuri de regiuni vor trebui sa se confrunte cu imbatranirea accentuata a populatiei si cu nevoile ei de sanatate si servicii, spune Gunnar Malmerg, specialist in geografie demografica la Universitatea Umeå, din Suedia.
Un exemplu este satul grec Prastós, asezare straveche intr-o zona deluroasa din estul peninsulei Peloponez. Din cei 1.000 de locuitori, cei mai multi dintre ei agricultori, acum au mai ramas doar cativa, majoritatea de 60-70 de ani. Scoala este inchisa din 1988. Duminica nu mai bat clopotele. "Cei mai batrani vor muri aici", spune un fost locuitor, Petros Litrivis, in varsta de 60 de ani. Fara fermieri care sa se ocupe de pamant, ploaia a facut sa dispara solul candva fertil.
Ca in aproape toata Grecia, pamantul, plin de livezi si de pasuni timp de 2.000 de ani, este acum acoperit de tufe arse de soare, care deseori, vara, iau foc.

Sunt mii de sate ca Prastós in toata Europa, rezultat al unui secol sau chiar mai mult de emigrare, de industrializare si mecanizare a agriculturii. "Diferenta este insa ca niciodata rata natalitatii nu a fost asa de scazuta", spune specialistul in demografie Nuno da Costa. Daca, in trecut, cel putin unul dintre copiii familiei de fermieri ramanea in casa parinteasca, acum e mult mai probabil sa fie un singur baiat sau o fata intr-o familie, care prefera sa lucreze la oras. Rareori el mai vrea sa se intoarca. In Italia, mai mult de 40% din cei 1,9 milioane de fermieri au peste 65 de ani. Cand vor muri, multe dintre ferme se vor adauga celor peste sase milioane de hectare abandonate (o treime din terenul agricol al Italiei).
Presiunile economice tot mai mari vor amplifica aceasta tendinta. O treime din terenul agricol al Europei are o fertilitate scazuta, de la campiile inghetate din nord pana la dealurile mediteraneene arse de soare. Cele mai multe dintre aceste ferme supravietuiesc datorita subventiilor Uniunii Europene, fiind mai convenabila importarea produselor alimentare din afara. "Fara subventii, unele dintre cele mai pitoresti peisaje din Europa nu ar avea sanse de supravietuire", spune Jan-Erik Petersen, expert in agro-mediu la Agentia Europeana pentru Mediu din Copenhaga. In Alpii austrieci si elvetieni, caracterizati de secole prin livezi si pasuni montane, vaile abrupte sunt greu de lucrat, fiind subventionate cu 90% din costuri. In Italia si in Franta au fost reduse deja subventiile pentru agricultura montana. De atunci, satele din Alpii Meridionali s-au depopulat, iar padurile au reinceput sa creasca. Lipsite de subventii, intinderi mari de pamant din Bulgaria si Romania devin din nou salbatice.
Nu este chiar visul ecologistilor, cum ar putea parea. Tufisurile si padurile care cresc pe terenurile abandonate sunt bune pentru caprioare si lupi, dar noul mediu este mult mai sarac in specii decat cel din fermele traditionale, cu pasuni, iazuri si garduri vii. "Cand tufele ajung sa acopere totul, se pierde habitatul luncilor. Toate florile, ierburile, pasarile dispar", afirma Petersen, de la Agentia Europeana pentru Mediu. "O padure tanara nu poate avea atata diversitate mai devreme de 200 de ani."

Pentru guverne, provocarea este sa dezvolte politici de incetinire a declinului demografic sau sa atraga locuitori in aceste zone. In unele tari, precum Marea Britanie si Franta, o mare parte din zonele rurale renasc pe masura ce clasa mijlocie, tot mai instarita, repopuleaza satele si fermele.
Pentru sate ca Santo Stefano di Sessanio, din centrul Italiei, care la inceputul secolului XX avea 1.500 de locuitori, iar acum are o suta, majoritatea batrani, turismul ar putea sa fie solutia. Un investitor italiano-suedez a cumparat o zona din sat si a transformat cladirile medievale intr-un complex de cabane pentru turisti. In Toscana, un conte italian a transformat satul parasit Gargonza intr-un luxos sat de vacanta.
In jurul anului 2020, populatia va scadea atat de drastic in multe dintre tarile europene, incat pur si simplu nu vor mai fi atatia oameni cat sa dea o sansa de supravietuire fiecarei asezari. Nu stim cat timp vor mai reusi actualele politici guvernamentale sa amane inevitabilul. "Acum vorbim despre depopulari civilizate", spune Mats Johansson de la Institutul Regal de Tehnologie din Stockholm. "Ce mai putem face este sa ne asiguram ca batranii care raman sunt bine ingrijiti."

In Germania de Est, contribuabilii au cotizat cu peste 100 de milioane de euro pentru sate si nu s-a obtinut nici o incetinire a ritmului de declin. Zonele rurale sunt pline de colosi subventionati. In unele sate, sunt prea putini oameni pentru ca sistemul de canalizare sa functioneze la parametri normali, iar redimensionarea conductelor este costisitoare.
De nevoie, unele comunitati au devenit adevarate laboratoare de inovatii. In cantonul elvetian Graubünden, unde numarul de copii a scazut dramatic, autoritatile au reintrodus in anii '80 scolile cu o clasa. "Acum intram in urmatoarea faza", spune Dany Bazzell de la Departamentul scolar din Graubünden. "Sunt atat de putini copii, incat nici macar scolile cu o clasa nu vor supravietui." In nordul Suediei, Universitatea Umeå promoveaza studiul online, oferind stimulente materiale tinerilor care raman in satul lor in loc sa plece la un colegiu, in alt oras, de unde rareori se mai intorc.

Cea mai mare provocare este descoperirea unor metode noi pentru a mentine serviciile necesare numarului in continua crestere de oameni in varsta. Cand satul austriac Klaus, de la poalele Alpilor, a decis ca nu-si mai permite transportul in comun, comunitatea a dat in folosinta Dorfmobilul, un taxi care vine la comanda ca sa transporte mai ales persoane in varsta.
In centrul vast al Spaniei, una dintre zonele Europei cu cea mai rapida depopulare, multe sate sunt deja abandonate. In anul 2000, primarul Luis Bricio Manzanares, din Aguaviva, a inceput sa ofere bilete de avion si gazduire familiilor care doreau sa se stabileasca in oraselul prafuit, vechi de aproape 600 de ani. Aguaviva a atras 130 de imigranti, in majoritate argentinieni si romani, iar scoala are 54 de copii. "Imigratia este una dintre solutiile problemei", spune primarul, dar cei mai multi dintre imigrantii straini prefera in continuare orasele. In Europa, migratia este oricum o problema generalizata. Europa de Vest priveste estul Europei ca pe o sursa de emigrare, dar aceste tari au deja problemele lor cu natalitatea foarte scazuta. Europa de Vest are nevoie de 1,1 milioane de imigranti pe an peste nivelul actual pentru a mentine stabila forta de munca pana in 2015.  Din ce in ce mai mult, guvernele statelor europene, ingrijorate de situatia demografica, incurajeaza tinerii sa aiba mai multi copii. Franta, spre exemplu, a implementat o asemenea politica inca din anii '30, iar acum este printre putinele tari europene cu populatia in crestere. In pofida acestor masuri, pe un continent in continua imbatranire sunt foarte putini potentiali parinti.
In ceea ce priveste pamantul, exista tendinta ca multe zone mai putin fertile sa fie abandonate. Scaderea fara precedent a populatiei, amplificata de problemele economice ale fermelor, pune sub semnul intrebarii multe dintre acele Kulturlandschaften - peisaje modelate de om - pe masura ce cresc si presiunile de renuntare la subventiile prin care erau mentinute.
Multi europeni ezita sa lase natura sa-si urmeze cursul. Asta, bineinteles, daca nu sunt mari iubitori de lupi.</p>

Vote it up
137
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza