Cum se va alege noul papa

Papa Benedict se retrage pe 28 februarie. Reader’s Digest va propune, de azi, un serial dedicat acestui eveniment
 

<p>

Papa Benedict al XVI-lea si-a anuntat retragerea, incepand cu 28 februarie, si a invocat ca motiv varsta sa, intr-un discurs pronuntat in latina intr-un consistoriu la Vatican, a declarat, pentru AFP, purtatorul de cuvant al Sfantului Scaun.

"Papa a anuntat ca va renunta la ministeriat la 20,00 (19,00 GMT), 28 februarie. Va incepe atunci perioada de 'sede vacante' (loc vacant)", a precizat parintele Federico Lombardi, intr-un anunt fara precedent in istoria moderna a Bisericii Catolice.

Editorii Reader’s Digest va propun, incepand de azi, un serial de articole dedicate acestui eveniment. Primul episod este destinat modului in care va fi ales noul papa.

Cum se alege un papa
 
Desi a avut loc de mai mult de 260 de ori intr-o perioada de aproape 2 000 de ani, alegerea unui papa ramane ingropata in mister. Iata la ce sa te astepti atunci cand cardinalii se aduna sa numeasca un nou pontif:
 
Inainte de votare
Procesul incepe atunci cand decanul Colegiului Cardinalilor isi convoaca membrii la Roma sa participe la un conclav pentru a alege un nou papa. Spre deosebire de alegerile politice, nimeni nu este nominalizat si nici nu se face campanie pentru a deveni papa. Desi e posibil ca in spatele scenei sa existe jocuri politice subtile in saptamanile de dinaintea inceperii conclavului, oricare dintre cardinali poate fi ales pontif.
 
Odata ce toti membrii Colegiului Cardinalilor ajung la Roma, incep intalnirile ce preceda conclavul, numite Congregatii Generale. In cadrul acestor intalniri se revizuiesc regulile conclavului si au loc discutii referitoare la aspecte ce tin de biserica. Unii au murmurat nemultumiti ca acestea sunt marcate mai mult de discursuri lungi decat de schimburi de idei care le-ar putea influenta alegerea.
 
Conclavul: Izolarea hotaratoare
Cand toti cardinalii si asistentii autorizati sunt gata pentru procesul de votare, Colegiul Cardinalilor convoaca conclavul in Capela Sixtina. Numai cardinalii cu varsta mai mica de 80 de ani pot vota. In prezent sunt 117 cardinali eligibili pentru vot, dar doi dintre ei implinesc 80 de ani in martie, ceea ce i-ar face neeligibili. Usile capelei sunt sigilate cu panglici si ceara. Cei care se afla inauntru depun un juramant pentru pastrarea secretului; violarea acestui juramant ar duce la excomunicarea din cadrul bisericii.
 
Comunicarea cu lumea exterioara este intrerupta. Cardinalilor si asistentilor acestora nu le sunt permise telefoane mobile, ziare si nici transmiterea mesajelor dinspre sau inspre exterior. Ca o precautie de inalta tehnologie, capela este cercetata sa nu existe dispozitive de ascultare.
 
Pana de curand, electorii dormeau pe paturi de campanie in Palatul Apostolic (resedinta papei) pana cand un nou papa era ales. Dar in anii '90 Papa Ioan Paul al II-lea a infiintat in apropiere un centru numit Casa Sf. Marta unde acum electorii dorm si mananca. Ei pot face naveta de la Capela Sixtina cu un minibus sau pe jos. Sunt supravegheati cu atentie pentru a preveni contactul cu lumea exterioara.
 
Votul: Majoritate de doua treimi = Pontif nou
Cu "Judecata de apoi" a lui Michelangelo pe fundal, cardinalii stau insiruiti de-a lungul zidului capelei. Fiecare primeste cate un buletin de vot si scrie numele candidatului din randul celorlalti cardinali. Fiecare votant merge catre altar, pune votul pe un platou, apoi il rastoarna intr-un potir ce contine toate buletinele. Mai intai sunt numarate voturile pentru a vedea daca numarul de buletine de vot se potrivesc cu numarul de electori. Apoi, trei cardinali, selectati aleatoriu pentru fiecare zi de alegeri, citesc numele de pe buletinele de vot.  
 
Pentru a deveni papa, un candidat trebuie sa primeasca cel putin doua treimi din voturile cardinalilor prezenti. Voturile pe care candidatii si le atribuie lor insisi nu conteaza in majoritatea de doua treimi. Daca nimeni nu intruneste suficiente voturi dupa primul tur, se voteaza din nou. Exista maxim patru scrutine pe zi: de doua ori dimineata si de doua ori dupa-amiaza. Dupa 30 de runde de votari esuate, cardinalii pot opta sa desemneze un papa pe baza majoritatii simple de voturi din partea celor prezenti.
 
Desi ceea ce se intampla in conclav este secret, impresia e ca exista foarte putine dezbateri sau discutii. Votul se face in tacere, iar cardinalii spun ca isi petrec timpul in rugaciune. Un cardinal care a participat la trei conclave se pare ca a spus "Daca ati putea urmari ce se intampla inauntru, v-ati plictisi cumplit."
 
Anuntul: Poveste despre doua culori
Dupa fiecare scrutin, voturile sunt arse intr-un cuptor special conectat la un cos de fum de 20 de metri care este vizibil din Piata Sf. Petru. Din 1878, Colegiul Cardinalilor a folosit fumul din cos pentru a-si anunta decizia. Daca scrutinul nu reuseste sa numeasca un pontif, fumul este negru. Cardinalii foloseau paie ude pentru a intuneca fumul, insa acest lucru a produs uneori confuzie, pentru ca  fumul nu era suficient de negru. Acum, fumul este innegrit cu ajutorul substantelor chimice.
 
Odata ce o persoana intruneste un numar suficient de voturi, decanul Colegiului Cardinalilor il intreaba pe castigator daca accepta alegerea. In cazul in care o face, cardinalul isi anunta numele pe care il va purta ca suveran pontif. Cardinalii depun un juramant de supunere, iar noul papa este imbracat pe loc cu vesmintele papale. Voturile sunt iarasi arse, dar nu se adauga nimic pentru a colora fumul, astfel incat acesta iese alb, anuntand astfel decizia intregii lumi.
 
Decanul Colegiului Cardinalilor se duce apoi pe balconul care da spre Piata Sf. Petru si anunta: “Habemus papam,” ceea ce inseamna "Avem papa."

</p>

Vote it up
165
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza