Cum sa vorbesti corect

In lumea lui "decat" si "care este el", mai are vreo sansa gramatica limbii romane? Ghidul nostru de indreptare a celor mai frecvente greseli
 

<p>

Dureri la radacina

Tu scrii: el creaza
Dar corect e: el creeaza
De ce: Radacina acestui verb creeaza (vezi?) multe confuzii. Ca sa nu te plictisim cu analize morfologice, iti vom oferi un ajutor de nadeje, la care poti apela in clipele in care te intrebi cand vine cel de-al doilea e. Verbul a crea (aici are un singur e, da?) se conjuga la fel cu verbul a lucra, inlocuind radacina lucr cu cre. Deci, unde tu lucrezi, tu creezi, iar daca noi lucram (si nu exista e), noi cream.

Tu auzi: a fost investit in functia…
De fapt e: a fost investit in functia...
De ce: Cele doua verbe au o etimologie comuna, dar au evoluat diferit ca sens. A investi inseamna „a cheltui sau a plasa bani intr-un anumit scop, intr-o anumita afacere“, iar a investi reprezinta activitatea de a acorda cuiva in mod oficial un drept, o demnitate sau o functie.

Tu spui: oualele sunt moi.
Dar corect e: ouale sunt moi
De ce: Cand ne gandim la Paste, suntem atinsi, iarasi, mai mult ca sigur, de aceasta articulare prost inteleasa. Deci, s-o luam cu radacina cuvantului: ou. Daca vorbim de mai multe, o sa le zicem: oua. Iar pentru a le articula, adaugam articolul feminin –le la forma de nominativ plural: oaule. Daca sunt provenite de la gaini crescute la sol, asta nu mai e treaba gramaticii.

Tu spui: rata de promovabilitate
De fapt e: rata de promovare
De ce: Facem un apel, pe aceasta cale, catre toti prezentatorii de stiri din perioada in care se dau examenele de Bacalaureat sau Testele Nationale. Promovabilitatea inseamna „insusirea de a fi promovabil“, deci s-ar putea aplica la o pretestare, eventual, in niciun caz la examenul propriu-zis. Dupa Bacalaureat, rata devine una de promovare.

Tu zici: ascult muzica la maxim!
Dar corect e: ascult muzica la maximum
De ce: Atat la maximum, cat si la minimum sunt locutiuni adverbiale in acest caz, determinand un verb. Ca substantive, ele mai pot aparea si in alte formulari, cum ar fi „voi ajunge acolo in maximum 15 minute“ sau „iti trebuie un minimum de efort“. Atunci cand joaca rolul de adjectiv, aceste cuvinte pot fi folosite ca: „pret maxim“ sau „tarif minim“.

Gramatica ABC

Tu spui: ce mi-ar place sa urc!
Dar bine e: ce mi-ar placea sa urc!
De ce: Infinitivul verbului este a placea, in timp ce conditionalul-optativ se formeaza cu verbul auxiliar a avea, respectiv ar in acest caz, plus infinitivul verbului a placea – placea.

Tu spui: filmul care l-am vazut
Dar corect e: filmul pe care l-am vazut
De ce: Iarasi, una dintre cele mai frecvente greseli de exprimare, pe care o auzim atat de la sportivi si politicieni, cat si de la profesori. Pentru a explica, trebuie sa ne intoarcem putin la notiunile de baza ale gramaticii, pe care (eh, vezi?) le-am invatat in scoala. Pe care este complement direct, ca si filmul, aflandu-se in cazul acuzativ, de aceea este nevoie si de prepozitia pe. Daca ai fi spus „filmul care mi-a placut“, care ar fi jucat rolul de subiect, fiind nominativ, nemaiavand nevoie de pe.

Tu exclami: eu am decat trei lei!
Dar corect e: eu am numai trei lei!
De ce: Acest cuvant a devenit aproape monden. E atat de folosit de cei care vor sa se distreze pe seama limbajului de cartier, incat aproape ca l-au adoptat in vorbirea curenta. Si nici nu-si mai dau seama ca gresesc. De retinut insa regula initiala: ca adverbe, numai si doar se folosesc in formulari pozitive, iar decat in cele negative.

Confuzie & neintelegere

Tu zici: am doua alternative
Dar corect e: am doua variante
De ce: Este fara urma de indoiala: alternativa reprezinta „posibilitatea de a alege intre doua solutii, dar intre doua situatii care se exclud“. Daca spui „am doua alternative: sa merg la mare sau sa plec la munte“, o cam dai in bara cu exprimarea. Ar insemna, in consecinta, ca ai nu mai putin de patru variante. Corect ar fi sa spui, in acest context: „Alternativa pe care o analizez este urmatoarea: sa merg la mare sau sa merg la munte“. Daca e prea complicat, zi-le variante.

Tu spui: masina s-a stricat datorita gropilor
Dar corect e: masina s-a stricat din cauza gropilor
De ce: E drept ca, aproape la toate stirile de televiziune, auzi zi de zi astfel de expresii. Dar ce trebuie sa stii este ca datorita introduce, intotdeauna, un eveniment fericit, benefic, in timp ce din cauza reprezinta o formula generica, neutra, care poate fi folosita, de principiu, in toate situatiile, fericite sau nu.

Tu exclami: ce pret scump!
Dar corect e: ce pret mare!
De ce: Adevarul este ca ne-am obisnuit, in ultimii ani, sa exclamam astfel. Problema, dincolo de scumpetea in sine, este ca pretul nu se afla la vanzare, ci produsul in sine. Asa ca n-are cum sa fie scump, ci doar mare, mic sau, dupa caz, acceptabil.

Tu spui: ma doare apendicita
Dar corect e: ma doare apendicele
De ce: E adevarat ca apendicita, ca si amigdalita, sunt printre cei mai raspanditi termeni medicali de care „auzim“ si, Doamne Fereste!, suferim.Dar apendicita si amigdalita nu sunt, sub niciun chip, organe, ci boli. Asa ca, daca vrei sa pari inteligent, in ciuda durerii, fa referire strict la apendice sau amigdale.

Tu scrii: ameliorarea durerii
De fapt e: atenuarea durerii
De ce: Pai, simplu. Conform Dictionarului limbii romane, ameliorare inseamna „actiunea de a imbunatati“. Si doar nu vrei sa-ti imbunatatesti durerea. Ai putea insa sa te exprimi elegant si elevat, spunand „Mi s-a ameliorat starea de sanatate“.

Semnificatii prost intelese

Tu scrii: fortuit
De fapt e: obligat
De ce: Cuvantul nu se refera, nici pe de departe, la vreo obligatie, ci inseamna ceva „care are loc pe neasteptate, intamplator, inopinat sau accidental“. Neologismul face parte din familia lexicala a cuvantului latin fortuna, care la romani era considerata zeita norocului, de unde si sensul, pastrat ca atare.

Tu zici: salutar
Dar corect e: de salutat
De ce: Te-am putea intelege aici, cuvintele sunt asemanatoare, dar afla ca salutar provine din termenul latin salutaris, care inseamna „folositor sanatatii, vietii, salvator“. Daca nu reusesti sa-l tii minte, atunci cand vrei sa feliciti un gest, ramai in zona expresiilor simple si spune „iata un gest de salutat!“.

Dictionar de prescurtari WWW

● 10x– thanks – multumesc
● asl – age/sex/location – varsta/sex/loc
● brb – be right back – revin imediat
● lol – laughing out loud – rad cu voce tare
● omg – Oh, my God! – Dumnezeule!
● pls – please – te rog
● paw – parents are watching – se uita parintii
● cu – see you (later) – ne vedem mai tarziu
● btw – by the way – apropo
● dnd – do not disturb – nu deranjati
● g2g – got to go – trebuie sa plec
● idc – I don’t care – nu-mi pasa
● lma – la multi ani
● np – nicio problema

Politicieni si vorbe de duh

„…ii trimit sa se duca dracu' la munca sau sa citeasca cateva almanahe, sa puna mana pe carte...“
Marian Vanghelie

„PD-L v-a castiga Primaria Capitalei“
Adriean Videanu

„Poti sa ai si esecuri, poti sa ai si succesuri“
Elena Basescu

„Bugetul acesta este decat o baza pentru un program anticriza“
Mircea Geoana

„Ai termen 24 de ore sa aduci copii acasa“
Silviu Prigoana

</p>

Vote it up
153
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza