Cum sa ai o minte mai buna

Descoperirile din stiinta dezvaluie cum poti deveni mai destept la orice varsta – iar cele mai bune metode de a-ti stimula creierul sunt surprinzatoare
 

<p>

Exercitii pentru o memorie mai buna. Gimnastica aerobica, pentru pastrarea materiei cenusii. Meditatia ca metoda de imbunatatire a conexiunii intre ratiune si simtire.

Toate suna grozav, dar e si ceva frustrant in cresterea numarului de studiile care încearcă sa identifice cai de a-ti mari performantele creierului: ele nu merg suficient de departe. Desigur, exercitiile pentru imbunatatirea memoriei sunt mai bune pentru creier decat, sa spunem, privitul la televizor, dar cele mai multe dintre ele au ca rezultat doar un acces mai eficient la cunostintele pe care le ai deja stocate in scoarta ta cerebrala.Daca informatia nu se afla acolo, niciun munte de exercitiu nu iti va arata cum functioneaza sistemul bancar, cat de importante sunt Domnisoarele din Avignon ale lui Picasso ori de ce ti s-a blocat computerul. Ca sa nu mai vorbim despre informatiile care ti-ar imbunatati semnificativ viata de zi cu zi. Cu totii vrem sa intelegem mai profund, sa facem salturi creative mai mari, sa retinem ceea ce citim, sa vedem conexiuni care sunt invizibile pentru altii – nu doar pentru a profita din plin de ceea ce avem intre urechi, ci mai ales pentru a lua decizii mai intelepte in viata.

De aceea, atunci cand am facut sapaturi printre cele mai noi cercetari in neurobiologie si stiinte cognitive, o descoperire recenta ne-a atras atentia in mod deosebit: anume ca IQ-ul, des-pre care se credea ca ramane neschimbat dupa prima copilarie, poate, de fapt, sa fie marit. Si nu doar cu un neglijabil punct sau doua. Potrivit unui studiu revolutionar, publicat toamna trecuta in revista Nature, IQ-ul poate creste cu pana la 21 de puncte in decurs de patru ani – dar si sa scada cu pana la 18.

Cum poti sa-ti maresti IQ-ul

IQ-ul – masurat printr-o serie de teste de memorie, de aptitudini spatiale si de identificare si recunoastere a unor tipare – cuprinde o gama larga de abilitati cognitive, de la cele verbale la cele analitice si multe altele. Douazeci de puncte este „o diferenta imensa“, spune specialistul in stiinte cognitive Cathy Price, de la University College Londra, care a condus studiul. „Daca o persoana evolueaza de la un IQ de 110 la un IQ de 130, trece de la medie la dotat. Iar daca ajunge de la 104 la 84, trece de la incadrarea medie la sub medie“. Studiul a cuprins persoane cu varste intre 12 si 20 de ani, dar, date fiind ultimele descoperiri privind capacitatea creierului de a se modifica – numita neuroplasticitate – se aplica chiar si la  persoane de 60-70 de ani, Price fiind de parere ca rezultatele sunt valabile  pentru oricine. „Supozitia mea e ca performanta la un test de IQ se poate schimba semnificativ si la maturitate. Acelasi grad de plasticitate observat la tinerii adulti poate fi prezent pe tot parcursul vietii“, spune ea.

In cercetarea lor, Price si colegii ei au studiat cum se raporteaza modificarile de IQ la schimbarile ce au loc in creier. La 39% dintre subiectii care au inregistrat schimbari semnificative in IQ-ul verbal, printr-o scanare imagistica a creierului s-a observat o corespondenta in schimbarea densitatii si volumului materiei cenusii (numarul neuronilor) in regiunea din emisfera cerebrala stanga, responsabila cu cititul si vorbitul. Pentru 21% dintre subiectii al caror IQ non-verbal (orice rezolvare a unei probleme care nu este in relatie cu limbajul, ca gandirea spatiala) a crescut sau a scazut, s-a  intamplat la fel si cu densitatea materiei cenusii in cerebelul anterior, asociat cu miscarea mainilor.

Chiar daca multi dintre noi cred ca abilitatile motorii si abilitatile cognitive sunt ca uleiul si apa, mai multe studii au aratat ca rafi-narea capacitatilor senzoriale si motorii poate conduce la imbunatatirea celor cognitive. Nimeni nu stie exact de ce, dar e posibil ca cele doua sisteme cerebrale sa fie mai interconectate decat credem. Asadar, invata sa tricotezi sau asculta muzica clasica si e posibil sa-ti maresti IQ-ul.

Importanta memoriei de scurta durata

Desi antrenarea memoriei de scurta durata – practic, un fel de ciorna a creierului – a fost multa vreme considerata doar una dintre componentele IQ total, cercetari recente arata ca aceasta ar putea fi de fapt parghia care poate mari inteligenta per total. Una dintre cele mai mari surprize in studiul inteligentei a fost descoperirea ca memoria pe termen scurt poate fi fundamentul inteligentei intr-o masura mult mai mare decat isi putea imagina cineva.

O echipa de cercetatori a dat o sarcina dificila unor voluntari adulti, privind memoria de scurta durata: subiectii au auzit simultan o serie de litere si au vazut o serie de ecrane de computer, care aveau un patrat albastru in locuri diferite.

Apoi li s-a cerut sa identifice cand a fost spusa litera sau sa potriveasca pe e-crane patratele cu locul unde erau mai devreme. Cu cat isi solicitau mai mult memoria pe termen scurt, cu atat se observa imbunatatirea evidenta a activitatii intelectului, inteligenta fluida – abilitatea de a gandi si a rezolva probleme independent de cunostintele existente. (Partea din test privind rationamentele s-a bazat pe asa-numitele matrici progresive: sa vezi trei configuratii geometrice si sa alegi, dintre mai multe optiuni, care dintre ele continua sirul logic sau respecta tiparul). In luna iunie anul trecut, echipa de la Universitatea Michigan a obtinut aceleasi rezultate la copii de varsta scolara, ceea ce demonstreaza ca antrenarea memoriei mareste performanta la testele de inteligenta si poate fi calea cea mai sigura spre un IQ cat mai ridicat.

„Exista controverse in privinta faptului ca exersarea creierului poate creste capacitatea intelectuala“, spune specialistul in neurologie Eric Kandel, de la Universitatea Columbia, care a primit in 2000 premiul Nobel in medicina pentru descoperirile sale privind baza celulara si moleculara a memoriei. „Dar daca iti pui cu adevarat la treaba memoria, de exemplu invatand poezii pe de rost, e foarte probabil sa se imbunatateasca functia cognitiva a creierului.“

Neuroimagistica ofera indicii despre modul in care exercitiile de memorie pot imbunatati inteligenta. In timpul antrenarii memoriei, scanarea creierului arata ca anumite regiuni (cortexul lateral prefrontal, cortexul parietal inferior, cel anterior cingular si ganglionii bazali) devin mult mai active – indicand faptul ca aceste regiuni sunt implicate in procesul de memorare. Interesant este ca in aceleasi regiuni se formeaza si rationamentele si gandurile. „Sunt optimist, desi cu rezerve, ca ceea ce vedem in aceste cercetari sunt efectele reale ale antrenarii memoriei“, spune psihologul Jason Chein, de la universitatea americana Temple. In lucrarea sa, el a aratat ca adultii care au participat la o serie de teste complexe pentru antrenarea memoriei timp de patru saptamani au inregistrat, de asemenea, imbunatatiri semnificative in procesul de intelegere a lecturii.

Cheia pentru a obtine aceste beneficii sta in „antrenamentul intensiv“, spune Kandel. Nu este vorba despre un remediu rapid, cum ar fi recomandarea de a manca afine ori a bea suc de rodii. In schimb, inteligenta survine cand ai  mai multe sinapse (legaturi intre neuroni). Crearea de noi neuroni (neurogeneza) si sinapse face posibil procesul de invatare.

Esti atent, devii mai destept

Un alt element cerebral pe care il poti antrena pentru IQ-ul tau este atentia. Specialistii in neurostiinte spun ca atentia este cheia fara de care nu este posibila invatarea. Numai daca esti atent la prezentarile facute la inceputul unei petreceri iti vei putea aminti ulterior numele invitatilor.

Stimulentele farmaceutice, precum Ritalin sau Adderall, pot ajuta anumite persoane sa-si aminteasca. Ambele cresc nivelul de dopamina, substanta neurochimica ce produce motivatia si nevoia de recompensa, ceea ce te face sa-ti concentrezi atentia asupra acelei sarcini pe care o ai de indeplinit. La fel, s-a constatat ca jocurile de actiune si cele complexe, de strategie, imbunatatesc deopotriva memoria si atentia distributiva. „O alta cale catre acelasi rezultat este pasiunea. Daca nu te intereseaza ce citesti, vezi ori auzi, nu o sa retii nimic“, adauga Cathy Price.

Obiceiuri-cheie pentru intelect

Imbunatatirea capacitatilor creierului tau presupune un efort intens, dar... vestea buna este ca exista alte cai pentru a ajunge la rezultatul dorit.

Aerobic Mersul pe jos timp de 45 de minute pe zi, de trei ori pe saptamana, stimuleaza productia de FCND (factori cerebrali neurotrofici derivati), care alimenteaza crearea de noi neuroni si sinapse ce stau la baza invatarii.

Cercetatorii condusi de Arthur Kramer, de la Universitatea din Illinois, si Kirk Erickson, de la Universitatea din Pittsburgh, au demonstrat ca exercitiile fizice maresc materia cenusie in regiunea hipocampusului care proceseaza cunostintele noi. Este vorba, in special, de imbunatatirea conexiunilor dintre partile care formeaza memoria complexa. E posibil ca acest lucru sa nu duca la cresterea IQ-ului, dar sa „umplerea“ scoartei cerebrale cu mai multa informatie te va ajuta in mod sigur.

Somnul

Intr-un studiu din 2010, profesorul in psihologie Matthew Walker si colegii lui de la Universitatea California, din Berkeley, au descoperit ca un pui de somn la pranz nu doar  reface energia intelectului, dar  ii creste si capacitatea. Studentii care au dormit 90 de minute la ora doua dupa-amiaza, dupa ce si-au solicitat hipocampusul memorand numele a circa 120 de fete noi, au putut sa faca asocierile nume-chip mai bine dupa somn decat inainte de a dormi si mai bine decat cei care nu au dormit la pranz. „La persoanele care au ramas treze s-a observat o diminuare a capacitatii de memorare. Dar un pui de somn a refacut acea capacitate la un nivel chiar mai ridicat decat inainte de somn“, spune Walker.

Electrozii care inregistreaza activitatea creierului (EEG) arata cum se intampla asta. Numarul de impulsuri electrice pe care oamenii le experimenteaza in timpul unei reprize de somn – niste unde specifice numite fusuri de somn – au indicat cat de mult se poate imbunatati abilitatea de invatare la trezire. Fusurile de somn arata activitatea ce ajuta la mutarea informatiei din hipocampus in cortexul cerebral, pentru o stocare permanenta. Este ca si cum ai transfera informatii de pe un stick USB pe un hard-disk, ceea ce „consolideaza pe termen lung informatia pe care ai incarcat-o si iti lasa un USB (hipocampus) cu o capacitate reinnoita de a absorbi noi informatii“, explica Walker.  Cu cat mutam mai eficient informatia din hipocampus (locul initial de stocare) in cortex (locul de stocare pe termen lung), cu atat avem acces la ea cu mai multa usurinta.

Pauzele

Publicatia PLoS One relateaza un experiment de la Universitatea Tohoku, din Japonia. Folosind rezonanta magnetica nucleara (RMN), cercetatorii au masurat fluxul sanguin cerebral la 63 de voluntari, carora le-au cerut sa-si goleasca mintea de orice gand. Cei la care s-a inregistrat un flux sanguin crescut in zona de materie alba a creierului (care conecteaza neuronii intre ei) au avut si cele mai mari punctaje cand li s-a cerut sa vina rapid cu idei noi. Creativitatea rezulta din abilitatea de a vedea conexiuni care altora le scapa, ceea ce se intampla dupa ce ii dai creierului o pauza. Atunci, paradoxal, creste ritmul de activitate in materia alba.

Cafeina

Un espresso poate sa-ti ascuta mintea, conform unui studiu din publicatia Nature Neuroscience, care arata ca aceasta substanta intareste conexiunile creierului. Cobaii care au primit o doza de cafeina comparabila cu aceea din doua cani de cafea au inregistrat o activitate electrica mai puternica intre neuroni in regiunea hipocampusului numita CA2, decat ar fi avut-o de obicei.

O a doua limba

Cand creierul care gandeste fluent in doua limbi alege, sa spunem, engleza si franceza, circuitele corticale ce tin de ambele devin active. Cortexul prefrontal trebuie atunci sa aleaga intre doua cuvinte – man ori homme? Antrenarea cortexului prefrontal din bilingvism se transfera si la alte functii, imbunatatind IQ-ul prin perfectionarea abilitatilor de a rezolva probleme si de atentie distributiva.

Anumite alimente si condimente

In timp ce o dieta sanatoasa este deja asociata cu un risc scazut de a face Alzheimer, diabet si atac cerebral, boli care afecteaza sanatatea creierului, nu exista inca suficiente dovezi care sa demonstreze ca anumite vitamine ori alimente bogate in antioxidanti ar spori inteligenta.
Dar mai multe cercetari efectuate la scara mica au arătat ca turmericul si sucul de rodii ar putea imbunatati memoria sau alte aspecte ale functiei cognitive.

6 cai de a deveni  instantaneu mai destept

1. Ia lectii de karate sau de dans

Sau joaca tenis. „Cauta o activitate care iti mareste pulsul si cere multa coordonare“, spune medicul John J. Ratey, autor al unei lucrari referitoare la exercitii pentru creier. Chiar si persoanele care stau mult in casa trebuie sa fie capabile sa gaseasca un sport care sa le stimuleze mintea, apeland la jocuri interactive ca Microsoft Kinect sau Nintendo Wii Fit.

2. Descarca aplicatia TED

Cele mai stralucite minti ale lumii se aduna anual la conferintele TED (Tehnology, Entertainment, Design), pentru a explora idei si concepte revolutionare precum harta creierului si inteligenta prenatala. Noi nu putem participa, dar putem descarca aplicatia TED pentru iOS ori Android.

3. Construieste un palat al memoriei

Un truc pentru a-ti reaminti rapid: asociaza lucrul pe care vrei sa ti-l amintesti cu o imagine vie. E posibil sa nu ai rabdare sa-ti construiesti „un palat al memoriei“, dar cel putin iti vei putea face o idee despre acest concept citind cartea lui, Moonwalking with Einstein: The Art and Science of Remembering
Everything
(in traducere: Explorand cu Einstein: arta si stiinta de a-ti aminti totul), de Joshua Foer.

4. Scrie de mana

Scanarea creierului arata ca scrisul de mana implica mai multe sectiuni ale
creierului decat tastarea. In plus, e mai usor sa iti amintesti ceva, odata ce ai scris pe hartie.

5. Intarzie recompensele

Cercetatorii au descoperit ca acei copii care sunt in stare sa reziste ispitei unei bomboane cand le este oferita,  inregistreaza peste ani scoruri SAT (examene care se dau pentru colegii sau universitati din SUA sau Canada) mai mari decat elevii care au mancat bomboana. Copiii cu cele mai mari realizari nu sunt neaparat inzestrati in mod natural cu rabdare. Dar ei si-au controlat atentia, concentrandu-se pe altceva, cum ar fi cantatul unei melodii.

6. Scrie recenzii pe internet

Oricine poate deveni critic pe internet – si ar fi folositor sa fii si tu. Cand iti place sau nu ceva, scrie-ti parerea pe Facebook sau pe site-uri. Faptul ca iti scrii opinia te va ajuta sa-ti intelegi mai bine gandurile.

</p>

Vote it up
283
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza