Cum sa ai o inima sanatoasa

Iti oferim un mini-ghid din care poti afla tot ce trebuie sa stii pentru sanatatea ta si a familiei tale
<p>Era luna octombrie a anului 2002 cand Angela Rizea a inceput sa simta ca ceva e in neregula cu ea. Avea dureri in zona pieptului si palpitatii. S-a gandit ca erau din cauza oboselii. In ultima vreme, muncea foarte mult, mai ales ca incepuse o activitate pe cont propriu. „Dorinta de a face totul foarte bine m-a dus la ore nesfarsite de munca fara a mai tine seama de odihna si hrana“, povesteste ea. Si-a sunat medicul, dar simptomele nu au ingrijorat pe nimeni.
Angela, care avea atunci 44 de ani si locuia in Ramnicu Valcea, si-a facut totusi niste analize. Medicul i-a prescris un tratament cu antibiotice. Dar se simtea rau in continuare. Cand urca scarile, avea senzatia ca se sufoca, iar durerile din zona pieptului nu dispareau. Cand a ajuns la cardiolog, acesta i-a facut o electrocardiograma, pe care se vedeau niste modificari. Angela facuse un infarct. A doua zi, a plecat spre capitala si a fost internata la sectia de cardiologie a Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni“, condusa de prof. dr. Crina Sinescu. „Ea a fost cea care m-a salvat“, spune Angela. La doua zile de la internare, dupa ce a facut o noua criza, s-a descoperit ca avea vasele de sange ingustate si ca trebuie sa i se monteze stent pentru a nu face un nou infarct. „Pentru aceasta procedura am fost transferata la Spitalul de Urgenta Floreasca“, isi aminteste Angela.
Din pacate, experienta Angelei Rizea nu este neobisnuita. Chiar daca in ultimii ani s-a pus accent pe faptul ca simptomele atacului de cord la femei pot fi mai subtile si mai greu de detectat, medicii continua totusi sa puna mai greu diagnosticul in cazul lor. „Nu numai simptomele bolii pot fi usor diferite la femei fata de barbati, dar si analizele uzuale, precum electrocardiograma, pot induce in eroare si pot intarzia diagnosticul“, spune prof. dr. Crina Sinescu.
Asta a fost una dintre cele mai importante stiri privind sanatatea inimii din ultimii ani: femeile au nevoie de multa atentie ca urmare a riscurilor specifice pe care le prezinta. Si barbatii, de asemenea. (Decesul neasteptat, in mai 2007, al lui Ralu Filip, presedintele Consiliului National al Audiovizualului, la numai 47 de ani, in urma unui infarct, i-a speriat pe multi.)
In mod surprinzator, chiar si copiii si adolescentii – sau, mai bine spus, parintii lor – trebuie sa fie atenti la stilul de viata si la riscuri. In cazul copiilor, cresterea in greutate exercita presiune asupra vaselor de sange si mareste probabilitatea aparitiei problemelor cardiovasculare in viitor.
Pe masura ce investigatiile au dezvaluit faptul ca femeile, barbatii si copiii au vulnerabilitati diferite, oamenii de stiinta au facut pasi importanti in formularea unor strategii de preventie specifice si in elaborarea celor mai potrivite instrumente de diagnosticare pentru fiecare din cele trei categorii.

Ce trebuiesa stie barbatii
„Ce caut eu aici?“, s-a intrebat Bogdan Marinita, dupa ce a fost internat la sectia de terapie intensiva a Institutului de cardiologie „C.C. Iliescu“, de pe Sos. Fundeni, din Bucuresti. Avea numai 30 de ani si nu fusese niciodata grav bolnav. E drept ca, in ultima perioada, fusese destul de stresat si fumase mult, dar analizele facute la serviciu cu o luna inainte nu indicasera nimic in neregula. Si, totusi, ajunsese in acest salon cu oameni slabiti de boli si mult mai in varsta.
Cu o zi inainte, Bogdan se trezise cu o durere in bratul stang. A crezut ca e din cauza pozitiei din somn. „Am incercat sa adorm din nou, dar din cauza durerii, care nu era foarte puternica, dar destul de sacaitoare, nu am reusit“, isi aminteste el. In cele din urma, a sunat la matusa lui, care era asistenta intr-un spital din Bucuresti. S-a dus acolo si i s-a facut o electrocardiograma (EKG), care a aratat ca ceva era in neregula.
Lucrurile s-au precipitat. Bogdan a fost luat cu salvarea si transferat la Fundeni. Acolo, medicii i-au spus ca a suferit un infarct. „Doctorul mi-a spus ca are doua vesti: una buna si alta proasta. Vestea buna era ca nu mi se descoperise nicio artera infundata, deci nu era nevoie de montarea unui stent, si vestea proasta era ca nu se stia sigur ce anume provocase infractul“, povesteste el. Conform Asociatiei Americane de Cardiologie (AHA), cel putin jumatate dintre cei care sfarsesc subit de o boala coronariana in fiecare an nu au niciun indiciu legat de boala.
Cu toate acestea, conceptia conform careia atacurile de cord se produc din senin este gresita. Rezultatele unui studiu american din 2004, la care au participat 29.000 de oameni, au indicat ca 90% din primele atacuri de cord pot fi atribuite bine-cunoscutelor probleme precum colesterolul ridicat sau diabetul. „Factorii majori de risc cardiovascular sunt colesterolul marit, diabetul, hipertensiunea arteriala, fumatul si obezitatea. In general, ei sunt total sau partial ignorati“, spune dr. Vlad Vintila, cardiolog la Spitalul Universitar din Bucuresti.
Acest lucru era adevarat si in cazul lui Bogdan. Avea aproape 96 de kilograme si manca toate prostiile: grasimi, paine alba, produse fast-food si dulciuri. In plus, fuma destul de mult, nu facea deloc miscare si avea si antecedente de boli de inima in familie.
Bogdan nu era constient de riscuri pentru ca nu fusese la doctor de ani de zile. „Barbatii tineri au tendinta de a evita controalele la medic in mult mai mare masura decat femeile. Ei vin la doctor doar atunci cand chiar le este rau“, spune dr. Emilian Dumitru, cardiolog la Spitalul de Urgenta Floreasca.
Bogdan era prea tanar pentru a fi victima unui atac de cord (de obicei, barbatii au probleme cu inima cu 10-15 ani mai devreme decat femeile, dar intra in zona de cod rosu de risc a atacurilor de cord abia de la 45 de ani). Dar kilogramele in plus si, mai ales, grasimea din jurul taliei sunt importanti factori de risc pentru barbati. Acestea sunt mai periculoase chiar decat la femei, care, de regula, se ingrasa in forma de para. „Grasimea de depozit din abdomen constituie un tesut periculos. Acesta produce substante care ataca foita subtire ce captuseste pe interior vasele de sange. Apar fisuri prin care se strecoara colesterolul si se dezvolta ateroscleroza sau se formeaza mici cheaguri care pot creste si astupa vasul de sange. Astfel, apare infarctul sau accidentul vascular cerebral“, explica prof. dr. Mircea Cinteza, de la Spitalul Universitar de Urgenta din Bucuresti. Astfel, barbatii cu o circumferinta a taliei de peste 101 cm sunt predispusi la deces prematur fata de cei cu o circumferinta de 86 cm sau mai putin, arata un studiu realizat recent pe 350.000 de persoane. La femei, pericolul de infarct sau accident vascular apare la o talie de peste 89 cm.
Si sforaitul reprezinta o problema. Acest „obicei“, intalnit in special la barbati, produce mai multe neplaceri decat insomnia sotiilor. De multe ori, sforaitul semnaleaza o stare periculoasa, numita „apnee in somn“. Oamenii care sufera de aceasta tulburare (doua treimi sunt barbati) nu respira timp de 10-30 de secunde sau mai mult in timpul somnului, in reprize care se repeta de pana la 400 de ori pe noapte. „Se produce o lipsa cronica si severa de oxigen in sange pe perioada noptii, ceea ce poate conduce la o tensiune arteriala crescuta“, spune dr. Cinteza. Problemele de tensiune au ca efect rigidizarea vaselor de sange.
Chiar daca au mai multe sanse sa se confrunte cu boli de inima, cel putin pana la varsta de 60-65 de ani, cand si femeile incep sa fie expuse acestui risc, barbatii au un avantaj. Schimbarea stilului de viata (adoptarea unei diete sanatoase, exercitiile fizice, evitarea tutunului, reducerea greutatii) este prima masura de aparare, chiar daca e nevoie si de medicamente. Expertii sustin ca, odata ce se hotarasc, barbatii pot pierde mai usor kilogramele in plus fata de femei, datorita metabolismului mai rapid.
„Viata mea s-a schimbat. Sunt foarte atent la ce mananc si nu mai fumez. Am renuntat la grasimi, iar de produsele fast-food nu ma mai ating“, spune Bogdan. Dar cel mai important este ca s-a apucat de sport.
In afara faptului ca merge foarte mult pe jos, din primavara si pana toamna tarziu, Bogdan se plimba mult si cu bicicleta. Participa chiar si la concursuri de mountain bike. „Cel mai mult am mers intr-o zi pe bicicleta 101 kilometri“, spune el. In plus, s-a apucat si de jogging. A reusit performanta de a alerga 18 kilometri fara intrerupere, iar visul lui e sa participe la un maraton. La trei ani de la infract, Bogdan se simte bine si arata mult mai bine. Si-a dat seama ca nu e atat de greu sa ai grija de tine. „Important e sa vrei“, spune el.

Ce trebuie sa stie femeile
Angela Rizea se afla deja intr-o stare destul de grava cand i s-a montat stentul. Munca stresanta si faptul ca fuma isi pusesera amprenta asupra starii de sanatate. Totusi, faptul ca, in adolescenta si in tinerete, Angela facuse sport de performanta a contat. „Timp de aproape opt ani, de la 12 la 20 de ani, am jucat handbal. Iar munca mea, aceea de a face masuratori topografice, m-a obligat tot timpul sa fac miscare. Cred ca asta a contat in faptul ca am reusit sa rezist destul de bine“, spune Angela.
Desi inima si-a pierdut din putere, Angela a luat imediat masuri ca sa-si revina. „Dupa acea intamplare am renuntat imediat la fumat, am inceput sa am grija ce mananc si sa fac miscare cat mai mult“, spune Angela. Chiar daca uneori se mai simte putin rau, ea continua sa aiba o viata activa. Povestea ei scoate in evidenta pericolele care le pandesc pe femei atunci cand vine vorba de inima lor. In primul rand, problema este ca ignora anumite probleme – si nu numai ele, ci si medicii. „Este adanc inradacinata prejudecata conform careia boala cardiaca ischemica este apanajul sexului masculin si, adesea, o femeie care se plange de dureri de inima nu e luata in seama“, spune dr. Sinescu. „E foarte important ca medicii sa acorde mare atentie riscului ca o femeie sa faca atac de cord, chiar daca ea e tanara“, adauga ea.
Pentru a inrautati lucrurile, testul standard (EKG-ul) pentru cei care acuza dureri in piept este mai putin concludent in cazul femeilor. Angiograma coronariana, prin injectarea unei substante de contrast in arterele inimii si radiografiere, reuseste sa detecteze blocajele. Se pare ca placa de aterom se acumuleaza compact la barbatii cu boli cardiace, in timp ce la femei se formeaza placa si cheaguri ce pot bloca arterele in mod difuz, fiind greu de detectat. In plus, uneori, arterele coronariene mai mici ale femeilor, mai exact ramificatiile din arborele arterial, nu se dilata la parametrii optimi, limitand fluxul de sange. Prin urmare, femeile cu angiograma curata ar trebui sa primeasca totusi tratament daca au simptome.
Femeile cu o sanatate buna, care vor sa se mentina, trebuie sa ia in considerare alte cateva aspecte importante. In primul rand, nu ar trebui sa fumeze. Acest obicei are efecte mai distructive asupra inimii la femei. Daca, in urma unui control de rutina, o femeie nu este sigura cu privire la nivelul sau de risc in ceea ce priveste sanatatea inimii, ar fi bine ca ea sa-i ceara medicului un test special denumit Indicele Glezna-Brat (ABI). „Aceasta e o metoda moderna de evidentiere a tulburarilor circulatorii periferice. Este indicata in special la bolnavii cu hipertensiune, pentru a evalua complicatiile vasculare, sau la bolnavii cu diabet“, spune conf. dr. Daniela Bartos, sef de Sectie la Spitalul de Urgenta Floreasca.
Este un examen simplu: doctorul masoara tensiunea la nivelul gleznei si bratului si compara rezultatele. Daca tensiunea este mai mica la glezna, inseamna ca sangele intampina obstacole din cauza vaselor de sange rigidizate sau infundate. Acest test merita facut pentru ca, uneori, factorii de risc conventionali nu reusesc sa semnaleze posibilele probleme de inima la femei. Astfel, adaugarea ABI pe lista testelor poate fi utila, dupa cum reiese dintr-un studiu efectuat recent. (ABI este util si pentru barbati, dar nu prezinta diferente atat de mari in cazul lor.)
Intr-un final, femeile care descopera riscuri de acest gen ar trebui sa ceara medicului un tratament cu statine. A fost nevoie de mult timp pentru a se lua aceasta decizie dificila in cazul femeilor. Asta deoarece aceste medicamente anticolesterol de succes, care au ajutat milioane de barbati sa-si reduca nivelul colesterolului rau (LDL) cu 30-50%, care impiedica depunerea placii pe artere si inlatura pericolul atacului de cord sau chiar al decesului, nu par sa fi dat rezultate foarte bune la femeile cu risc major.
Un studiu de mare anvergura cunoscut sub denumirea JUPITER este pe cale sa schimbe aceasta opinie. Studiul a implicat aproape 18.000 de voluntari din 26 de tari si a testat capacitatea statinei de a ajuta oamenii la care analizele de sange aratasera un nivel ridicat de inflamatie, in ciuda unei valori normale a colesterolului. Rezultatele au indicat ca scaderea nivelului unei proteine numite CRP sau proteina C reactiva, un marker al inflamatiilor, pare sa ofere protectie chiar si in situatia unui colesterol aflat la nivel normal, ajutand atat femeile, cat si barbatii. Intr-adevar, statina a injumatatit riscul bolilor cardiovasculare. Totusi, voluntarii au fost monitorizati doar doi ani si studiul nu poate garanta protectia pe termen lung. Astfel, e important de stiut ca o dieta sanatoasa si exercitiile fizice reduc colesterolul si CRP.

Ce trebuie sa stie parintii
In mai 2008, cazul unui copil de numai sapte ani din localitatea Tudora, Botosani, i-a socat pe multi. La varsta lui, avand doar 1,30 m inaltime, baiatul cantarea 100 de kilograme. Din cauza unei indigestii, mama a dus copilul la Spitalul Judetean Mavromati, unde l-a si abandonat. Medicii au aflat ca fusese mai mult crescut de bunici si de vecini si ca regimul lui alimentar zilnic era compus dintr-o paine si o jumatate de kilogram de grasimi.
Analizele medicale au aratat faptul ca baiatul nu suferea de nicio afectiune endocrinologica, asa ca a fost trecut pe un regim alimentar sanatos. El a fost transferat la Complexul de servicii pentru copii si adulti „Sfantul Spiridon“, din Botosani.
Dupa numai cateva luni, Gabriel ajunsese la 79 de kilograme, iar in iarna anului trecut era mai slab cu 50 de kilograme. Meniul lui este acum unul echilibrat, format in principal din legume, fructe, dar si carne, in cantitati mai mici si mai mult fiarta. „Este cu adevarat o bucurie pentru noi modul in care a evoluat“, declara Marius Pohoata, seful complexului, citat de Monitorul de Botosani.
Este posibil ca acest regim sa-i fi salvat viata lui Gabriel. Anul trecut, un studiu socant a demonstrat ca arterele tinerilor si copiilor obezi arata ca ale unui adult de 45 de ani. Copiii cu colesterol ridicat prezentau aceleasi schimbari dramatice.
„Obezitatea la adolescenti este extrem de periculoasa, iar la noi riscurile sunt foarte mari, tinand cont ca lipseste aproape cu desavarsire preocuparea pentru o educatie privind alimentatia sanatoasa. De asemenea, nu exista locuri amenajate unde tinerii sa faca sport, iar alimentele bio sunt foarte scumpe, astfel ca ei se hranesc cu produse de proasta calitate, bogate in E-uri si hormoni de crestere“, spune dr. Bartos.
Medicii pediatri americani sustin ca orice copil obez sau care prezinta factori de risc pe fondul antecedentelor familiale ar trebui sa faca un test de colesterol pana la zece ani si chiar spun ca ar trebui luata in calcul administrarea de statine pentru cei cu riscuri majore, daca alte strategii nu dau rezultate. Recomandarile au starnit controverse, dar Academia Americana de Pediatrie (AAP) insista ca nu promoveaza administrarea de medicamente pentru milioane de copii.
„Pur si simplu am vrut sa atragem atentia asupra cresterii obezitatii juvenile“, spune doctorul Frank Greer, care a contribuit la formularea recomandarilor. Totusi, schimbarea stilului de viata este cea mai buna strategie. Statinele trebuie administrate numai copiilor cu cel mai periculos cumul de factori de risc.
Parintii trebuie sa faca tot posibilul ca cei mici sa manance sanatos si sa ramana activi, chiar daca nu sunt supraponderali.

Cele mai bune exercitii
Expertii spun ca exercitiile fizice regulate sunt unele dintre cele mai
eficiente masuri pe care le poti lua, la fel de puternice ca statinele, pentru a preveni bolile cardiace. Femeile care fac exercitii cel putin trei ore pe saptamana Isi reduc riscul de atac de cord cu 30-40%, conform unui studiu In derulare.
Exercitiile aerobice care solicita inima scad colesterolul rau si maresc colesterolul bun, distrug trigliceridele, previn depunerea placii pe artere si elimina grasimea abdominala periculoasa. Nu este obligatoriu sa mergi la o sala de fitness. Cercetarile demonstreaza ca exercitiile fizice sunt la fel de eficiente si In activitatea de toate zilele, cum ar fi urcatul scarilor la birou sau un mers mai rapid cand iesi sa iei pranzul.

Dieta pentru o inima sanatoasa
Papilele gustative nu trebuie sa sufere de dragul inimii: studiile arata ca dieta mediteraneana, concentrata In grasimi mononesaturate (prezente In uleiul de masline, nuci si ciocolata neagra), este chiar mai benefica decat mancarea saraca In grasimi. Cat de mult bine Iti poti face? Un studiu care a cuprins 2.000 de varstnici din 11 tari a dezvaluit ca cei care mancau In stil mediteranean aveau cu aproape 30% mai putine riscuri de a dezvolta o boala cardiovasculara. >n plus, riscul de deces din cauza unei boli se reduce cu 26%.
Alimente vitale:
FOARTE MULTE cereale, fructe si legume, nuci, peste, pui si ulei de masline ca sursa de grasime.
FOARTE PUTINE cereale rafinate, carne rosie si bauturi care contin zahar.</p>

Vote it up
190
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza