Cum pot invata mai bine baietii

Specialistii propun o noua, desi nu chiar in premiera, abordare pedagogica: reinstituirea claselor pe criteriu de sex 
 
<p>Intr-o dimineata din luna iunie a anului trecut, profesorul canadian Wayne Forman si cativa elevi de clasa a opta stateau stransi in jurul unui computer din laboratorul de informatica. Urmareau o inregistrare cu doi elevi catarandu-se pe un versant abrupt. Imaginea era miscata, iar un poznas bruiase sonorul, fluierand dintr-o frunza. In rest, filmuletul era o reprezentare artistica veridica a scenei de inceput din Banner in the Sky, un roman despre un tanar de 16 ani care isi propune sa escaladeze unul dintre cele mai periculoase varfuri din Elvetia – Matterhorn, poreclit in carte „Citadela“.

Filmuletul cu pricina era o tema de scoala. In locul obisnuitului rezumat, Forman – profesor de literatura in orasul canadian Hamilton – a hotarat sa le dea elevilor proiecte de grup, care sa implice conceperea si realizarea  anumitor activitati. Josh Wood, un elev inalt si slab, a construit o impresionanta macheta din ipsos a faimosului varf elvetian, iar Sebastian Helmer, colegul sau pletos si ciufulit, a jucat in filmulet si a dat o mana de ajutor la montaj. Iata cum explica Forman aceasta abordare: „E important sa fii creativ, iar rodul muncii tale sa aiba valoare pentru tine.“

Profesorii cauta sa-i mobilizeze pe elevi si sa-i implice in activitatile din clasa, iar Forman, un tanar vesel de 33 de ani, se straduieste sa fie cat se poate de inovator in calitate de lider al unei clase de baieti. In ultimii sase ani, scoala C.B. Stirling – un gimnaziu de stat – le-a oferit elevilor posibilitatea ca, incepand din anul patru, sa poata opta pentru o clasa alcatuita numai din baieti. (Elevii au putut opta pentru o clasa formata doar din fete incepand din clasa a cincea.) Pentru clasele de baieti, Forman aplica o metoda pedagogica ce ofera elevilor libertatea de a explora diferite subiecte si de a se purta intr-un mod cat mai natural. Lectiile sale au un ritm alert si, deseori, presupun multa miscare, iar o buna parte dintre temele pe care le da elevilor au legatura cu preocuparea asidua a acestora pentru tehnologie. In aceste clase domneste o atmosfera de echipa, ceea ce le place foarte mult baietilor.

Josh Wood, care are 14 ani, pare sa fie genul de adolescent timid, insa e foarte elocvent atunci cand spune ca „nu trebuie sa-ti fie teama sa te ridici in picioare si sa raspunzi la intrebari.“ Helmer, care are casti in urechi si poarta un tricou foarte stramt, e mai expansiv: „Avem parte de mai multa libertate si mai multa activitate fizica. Nu vad cum ar putea cineva sa stea jos o zi intreaga.“
Scoala C.B. Stirling, care deserveste un cartier mixt din punct de vedere etnic si economic, este una dintre institutiile de invatamant canadiene in care prinde contur o noua abordare pedagogica. Scopul acesteia este sa diminueze cateva tendinte ingrijoratoare constatate in randul baietilor: scaderea numarului de absolventi de facultate de sex masculin, abilitati verbale mai slabe si rate de abandon scolar mai ridicate.

In Statele Unite, miscarea care sustine formarea unor clase alcatuite doar din baieti are cativa purtatori de cuvant proeminenti, precum Leonard Sax,  cunoscut psiholog de familie si scriitor american. Acesta sustine ca sistemul de educatie aduce deservicii atat fetelor, cat si baietilor, si ca parintii ar trebui sa aiba posibilitatea de a-si inscrie copiii in clase alcatuite pe criteriul sexului. Citand statistici recente, Sax spune: „Faptul ca a crescut simtitor numarul de fete care termina o facultate este o veste extraordinara. Dar intrebarea este: de ce nu reusesc baietii sa tina pasul cu ele?“ Sax conduce un grup national care sustine introducerea claselor alcatuite pe criteriul sexului si a fost invitat sa tina o prelegere invatatorilor din provinciile canadiene Alberta, Nova Scotia, Ontario si British Columbia. Potrivit lui Sax, numarul scolilor americane care pun la dispozitia parintilor astfel de clase a crescut, de la doar  cateva in 2002, la 560 in prezent. Totusi, criticii acestei abordari sunt ingrijorati de faptul ca, in incercaca, in incercarea lor de a reduce diferenta dintre ratele de reusita scolara ale celor doua sexe, acesti profesori bine intentionati ar putea obtine o uniformizare a baietilor.

„Despre care baieti este vorba?“, intreaba Wayne Martino, expert in educatia masculina si profesor la Universitatea Ontario de Vest, din Canada. Baietii sunt de multe feluri: puternici, sfiosi, obsedati de sport, perfectionisti, heterosexuali, gay, confuzi… Factori precum categoria sociala, educatia primita acasa, dinamica grupurilor si antipatia fata de homosexuali pot influenta succesul scolar in aceeasi masura ca si diferentele de gen. „Nu cred ca putem raporta comportamentul baietilor doar la factori sociali si biologici.“
Dar interesul pentru aceasta miscare pedagogica a sporit considerabil in Canada, pe masura ce succesul claselor alcatuite pe criteriul sexului de la scoala C.B. Stirling s-a raspandit in randul profesorilor reformatori. Printre ei se numara si Doug Trimble, directorul acestei scoli, un barbat robust si jovial, care iti strange mana cu putere cand te saluta si caruia ii place sa vorbeasca fara ocolisuri. Trimble este profesor si consilier de mai bine de 40 de ani si, privind in urma, isi da seama ca, pe cand era copil, avea probleme de invatare si ca a reusit sa termine scoala numai datorita sportului. In plus, si-a dorit dintotdeauna sa devina profesor: „Chiar cred ca exista oameni facuti pentru a preda. Tocmai de aceea am 62 de ani si inca sunt profesor.“

In 2003, dupa ce a urmarit un documentar de 60 de minute despre problemele pe care le au de infruntat baietii, Trimble a inceput sa faca cercetari. „Am gasit lucruri interesante si convingatoare in literatura de specialitate.“ Din propria lui experienta, stia ca fetele si baietii sunt egal inzestrati din punct de vedere intelectual, dar ca invata in mod diferit. Asa ca a propus consiliului de conducere o solutie hibrida: in anul  scolar 2003-2004, scoala avea sa ofere atat clase mixte, cat si clase pe criteriul sexului. „Strategic vorbind, impartirea pe sexe nu era un subiect foarte bine vazut. E nevoie de curaj pentru a face modificari in educatie“, ne explica el.
Trimble a hotarat sa-si sustina ideea intr-un mod concret. I-a convocat in sala de sport pe toti elevii de clasa a sasea din scoala si a impartit podeaua in doua zone: una pentru baieti si una pentru fete. Folosindu-se de cunostintele dobandite cu privire la stilurile specifice de invatare ale fetelor si baietilor, Trimble le-a pus elevilor prima din cele 12 intrebari pe care le pregatise: „Preferati sa invatati intr-o clasa linistita sau intr-o biblioteca unde e un pic de galagie?” 80% din fete au ales clasa linistita, in timp ce un procent egal din baietii prezenti in sala de sport au optat pentru biblioteca galagioasa.

Fiecare dintre urmatoarele intrebari ale directorului a pus in evidenta alte cateva deosebiri la fel de surprinzatoare. Cu toate ca-si concepuse chestionarul in asa fel incat sa reliefeze deosebirile dintre fete si baieti, chiar si el a fost surprins. „Nu i-am pregatit in niciun fel, ci pur si simplu le-am pus intrebarile. Nu-mi venea sa cred. Teoria pe care o sustineam era perfect validata.“
Dupa ce le-a explicat propunerea lui, Trimble a facut un sondaj in randul parintilor ai caror copii urmau sa treaca in clasa a saptea. Si a avut parte de inca o surpriza: 68% din parinti voiau sa-si inscrie copiii in clase alcatuite pe criteriul sexului. In urmatorii trei ani, s-a ajuns la un procent de 81%, 90% si, respectiv, 99%. „In prezent, problema noastra e ca avem o lista lunga de asteptare cu parinti care vor sa-si inscrie copiii in astfel de clase.“

Trimble si profesorii care predau in aceste clase pun in practica rezultatele cercetarilor cu privire la stilurile de invatare ale baietilor. Inainte sa se aseze in banci si sa deschida cartile, acestia invata multe lucruri realizand diferite activitati fizice, vorbindu-le colegilor, povestindu-si ideile si punandu-le in practica. De asemenea, au loc discutii deschise despre comportamentele acceptabile din punct de vedere social si se pune accentul pe texte care descriu activitati tipice baietilor. Se folosesc inclusiv textele de pe cartonasele cu fotbalisti, articole din reviste si povesti de aventuri.
Forman, care deseori isi incepe orele oferindu-le elevilor cotidianul The Hamilton Spectator si cerandu-le sa discute despre stirile din ziua respectiva, stie ca acestia se dau in vant dupa tehnica si prefera sa scrie la computer, nu cu pixul. „Este etapa de evolutie la care a ajuns societatea“, explica el. „De exemplu, elevii ma invata despre iPhone si aplicatiile concepute pentru el. Si cred ca, tocmai de aceea, la orele noastre domneste o atmosfera unica. Invatam unii de la altii.“
David Thorne, care a predat o vreme claselor de baieti de la scoala C.B. Stirling, a infiintat o mica liga de hochei cu mingea pentru clasele de baieti. Dupa ce se disputau meciurile, elevii trebuiau sa scrie articole despre ele, care erau publicate in revista clasei. Cei care nu-si predau articolele nu mai jucau in meciul urmator. Asadar, fiecare tema, ne-a lamurit Thorne zambind, era un fel de „bilet pentru meci“.

Specialistii in educatia baietilor sunt de acord ca, pentru ei, activitatea fizica este extrem de importanta. Multe scoli inca ii pedepsesc pe baieti pentru harjonelile lor si pentru bataile cu bulgari sau pentru ca nu pot sta linistiti in banca. De multe ori, nu-i mai lasa sa iasa in pauza sau fac presiuni asupra parintilor pentru a-i duce la un control, sa vada daca nu cumva au ADHD. Unii profesori mai luminati incearca sa gaseasca modalitati de a le canaliza energia. „Se stie ca baietii au nevoie sa se miste atunci cand invata“, spune Tina Jagdeo, care preda la Upper Canada College, o scoala privata pentru baieti din Toronto.

Jagdeo ne povesteste ca, anul trecut, un coleg i-a cerut un sfat cu privire la un grup de elevi neastamparati de clasa a cincea. Jagdeo a consultat un terapeut ocupational, iar acesta i-a sugerat ca elevii sa nu mai stea pe scaune, ci pe mingi mari de cauciuc. Leganandu-se usor si dand din picioare, baietilor le e mai usor sa se concentreze. Jagdeo le-a spus doar ca mingile de cauciuc ii ajuta sa-si formeze o pozitie corecta si sa-si imbunatateasca echilibrul si coordonarea. „Trebuie sa le aratam cum sa foloseasca miscarea ca sa invete mai bine. Si bineinteles, cei mai multi dintre ei au vrut sa incerce mingile.“

Dar dau oare aceste strategii rezultate? Trimble le impartaseste cu placere vizitatorilor rezultatele obtinute la C. B. Stirling: statisticile din 2004 pana in 2007 arata ca elevii din clasele alcatuite pe criteriul sexului se bucura mai mult cand vin la scoala, iau note mai mari si chiulesc mai putin decat cei din clase mixte. Iar, in intervalul mentionat, peste 80% din elevi si parintii lor au cerut inscrierea in astfel de clase.
Exista si alte studii cu privire la rezultatele acestei abordari. De exemplu, in urma unei cercetari de patru ani realizat la Universitatea Stetson din Deland, Statele Unite, cercetatorii au descoperit ca 85% din studentii inscrisi in grupele alcatuite exclusiv din baieti au obtinut note „bune“ – adica cel putin nota 3 din 5 – la Testul de Evaluare, prin comparatie cu doar 55% din studentii de sex masculin din grupele mixte.

Totusi, ar fi o greseala sa se presupuna ca rezultatele pozitive dintr-o singura scoala ar putea transa dezbaterea cu privire la oportunitatea claselor alcatuite pe criteriul sexului sau sa risipeasca stereotipurile cu privire la diferentele de gen. Intr-un amplu studiu cu privire la literatura de specialitate, efectuat in 19 scoli primare si secundare din patru state australiene, expertul Wayne Martino, de la Universitatea Ontario de Vest, a ajuns la concluzia ca nu exista „nicio dovada concludenta“ ca elevii din clasele de baieti au rezultate scolare mai bune. In schimb, a observat ca anumite clase alcatuite pe criteriul sexului par sa fi scazut calitatea programei scolare, ceea a facut ca anumiti elevi sa simta ca sunt slab pregatiti pentru liceu. „In sine, aceasta strategie de segregare pe criteriul sexual nu poate fi considerata ca fiind singurul factor ce a contribuit la ameliorarea rezultatelor scolare“, sustine Martino. „Diferenta a fost facuta de corpul profesoral de calitate.“

Sebastian Helmer, elev la scoala C.B. Stirling, sustine acelasi punct de vedere. El spune ca intr-o alta clasa de baieti in care a fost inscris, profesorul nu era in stare sa tina intreg colectivul in frau. „Eram niste baieti foarte neastamparati“, recunoaste el cu un zambet in coltul gurii. „Ce mai, n-a fost un an reusit.“ Dar, adauga Helmer, profesorul Wayne Forman se pricepe mai bine sa struneasca o clasa de baieti.
Si totusi, Forman, care isi trateaza clasa ca pe o echipa de sport, marturiseste ca i-a fost foarte greu in primele luni. „Cu baietii trebuie sa fii consecvent, spune el. Trebuie sa le arati ca sunt raspunzatori de faptele lor si, in cele din urma, ajung sa respecte acest principiu “

Dupa ce una dintre clasele lui Forman se linisteste si ia loc pe scaune, cativa elevi isi aduc aminte niste teme memorabile, cum ar fi folosirea unui soft pentru a concepe un ziar sau compunerea coloanei sonore pentru filmul Marginalii, bazat pe romanul lui S. E. Hinton, pe care Forman li-l citise in clasa cu voce tare.
In ceea ce-l priveste pe Forman, acesta isi aminteste de una dintre obisnuitele sale sedinte de „laude si critici“, cum le numeste el. In timp ce-si mananca sandvisurile si isi beau ceaiul, elevii vorbesc pe rand despre ce a mers bine si ce nu – fie la scoala, fie in alt domeniu al vietii lor. Astfel de discutii, ne explica Forman, „ii obliga sa-si deschida sufletul“. Si sa reflecteze la ce li se intampla. Iar cadrul in care au loc aceste sedinte ii asigura ca nu au de ce sa se teama daca isi exprima sentimentele.

Apoi, un alt elev – un baiat subtirel pe nume Andrew – vrea sa-si spuna punctul de vedere despre clasele de acest tip. Ii place faptul ca se pune accent pe sport si pe activitatile fizice, dar recunoaste ca inca mai au loc batai intre colegi, lucru pe care incearca sa-l ignore. Totusi, daca ar fi pus sa aleaga din nou, ar alege tot o astfel de clasa, iar motivele lui tin mai degraba de prietenie, decat de calitatea educatiei: „Ai mai multe sanse sa socializezi si sa-ti faci prieteni. Si e mai usor.“
„Acest beneficiu social“, spune directorul Trimble, „face ca investitia sa merite“. Daca indepartezi „distragerea“ pe care o reprezinta sexul opus – pe care el o numeste „elefantul din camera“ –, o parte din cruzimea adolescentilor dispare. E mai putin probabil ca baietii sa chinuiasca un elev pe care il considera slab, daca nu e prin preajma nicio fata pe care s-o impresioneze. Iar energia care s-ar fi consumat in aceste etalari adolescentine de putere e canalizata spre performanta scolara.
Cu alte cuvinte, clasele alcatuite pe criteriul sexului pot fi cu adevarat favorabile invatarii. „In plus“, spune Timber, „aici toata lumea are un prieten.“

Cum vad lucrurile specialistii romani
„Parintii si profesorii au observat in mod constant diferente intre stilul de invatare, comportamentul, interesele, preocuparile fetelor si cele ale baietilor“, scrie psihologul Bogdana Bursuc, unul dintre coordonatorii ghidului „Diferente de gen in cresterea si educarea copiilor“. Publicat in 2004 si derulat de Centrul Parteneriat pentru Egalitate, ghidul prezinta diferentele dintre baieti si fete, evidentiate de studii de cercetare, si ofera sugestii de valorizare a potentialului individual al acestora.

De asemenea, rezultatele din acest an la Evaluarea Nationala pentru clasa a VIII-a si la bacalaureat arata tendinta clara a cresterii performantelor fetelor, in comparatie cu baietii. Astfel, statisticile realizate, de exemplu, de Inspectoratul scolar Alba au scos in evidenta ca, din 50 de note de zece obtinute la limba romana, la Evaluarea Nationala, 45 au fost luate de fete si 5 de baieti. Iar din cele 27 de note maxime de la Matematica, 20 au fost ale fetelor si 7 ale baietilor.

In ceea ce priveste rezultatele la bacalaureat, bloggerul Mircea Popescu (Trilema) a demonstrat prin intermediul catorva grafice faptul ca fetele au fost mai performante. Asta nu inseamna, totusi, ca fetele sau baietii sunt mai inteligenti unii decat altii, dar „scoala si parintii trebuie sa creeze si sa ofere contexte de invata-re diferentia-te pentru fete si baieti“, se arata in acest ghid. Iata cate-va observatii:
• baietii au abilitati mate-matice si vizualo-spatiale mai bune decat ale fetelor; fetele au abilitati verbale superioare
• fetele vad mai bine in camere intunecate, insa baietii au abilitati vizuale superioare in lumina puternica.
• fetele au abilitati senzoriale si de memorie superioare; baietii au abilitati spatiale si de rationament abstract mult mai bune.
• baietii au abilitati atentio-nale mai reduse si comportament mai impulsiv; de aceea atunci cand invata au nevoie de miscare si spatiu.

Concluzia expertilor romani, care au realizat ghidul, este ca „diferentele in abilitatile cognitive si motorii intre baieti si fete marcheaza nevoi de invatare diferite“. Cu toate astea, in Romania nu s-a mai pus problema existentei scolilor separate de baieti si fete. „Ultimele dintre ele au «disparut» prin anii ’70, cand s-au transformat in scoli mixte si nici nu s-a mai adus in discutie o astfel de structura separata pe gen“, spune Marina Dohi, jurnalist specializat in invatamant. </p>

<p>(P) Ai nevoie de bani? 10 ron/zi pentru 15.000 lei credit. Aplica </p>

Vote it up
201
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza