Cum îți protejezi banii

În ce e mai bine să investim? Depozite, acțiuni, imobile...
 

Acum câțiva ani, dobânzile pentru economiile bancare reprezentau un venit suplimentar pentru pensionarul Vasile Dănilă, din București. La fiecare început de an se putea baza pe o sumă suplimentară care ajungea la valoarea unei pensii lunare. Astăzi, lucrurile s-au schimbat mult, câștigurile din dobânzi fiind aproape insignifiante.

La nivelul pieții, dobânzile la depozitele de retail pe termen scurt au scăzut spre 3%, iar băncile mari oferă chiar spre 2% pe an, după reducerea dobânzii-cheie de către Banca Națională a României (BNR) în ultimul an, arată o analiză a publicației de profil, Ziarul Financiar (ZF). 

“Dobânzile la depozite sunt foarte mici. Dacă scazi comisioanele și impozitul nu rămâi cu aproape nimic”, spune și Lucia Pena, farmacistă în Cluj.

Cu toate acestea, conform datelor Băncii Centrale Europene, România și Bulgaria au cele mai ridicate rate de dobândă la depozite la nivel European. De exemplu, rata medie la un depozit în România în luna iulie a anului trecut era de 3,08%, în timp ce în Germania aceasta era de numai 0,53%.

Dar, pentru clienții băncilor persoane fizice asta nu prea are relevanță. Un sondaj realizat anul trecut de către Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar (FGDB) a relevant faptul că mai mult de jumătate dintre acești clienți ar alege alte metode de economisire și investire decât băncile dacă ar dispune de mai multă informație în această privință. Aproape 80% din respondenți au spus că băncile oferă dobânzi pre amici la depozite, iar 84% consideră că instituțiile de credit percep comisioane prea mari. În plus, aproape 70% din respondenți consideră că trebuie să ai sume mari ca să merite să le depui la bancă.

Ori, aproape jumătate dintre români se declară nemulțumiți de nivelul economiilor lunare. Un studiu recent realizat de Erste Group arată că un român economisește 41 de euro lunar, de peste patru ori mai puțin decât un austriac (188 euro) și la jumătate comparative cu un slovac sau un ceh (96 euro).

Dar aproape o cincime dintre slovaci, cehi și români și-au făcut planuri de investiții pe termen lung pentru a evita reducerea valorii economiilor lor, iar o treime dintre români și croați au o atitudine pozitivă față de titluri, acțiuni, fonduri sau obligațiuni, potrivit barometrului Erste.

Dobânzi scăzute sau bule speculative – cum ar trebui să reacționeze investitorii la această situație nu prea clară? “Depinde de apetitul de risc al fiecăruia și de sumele de care dispune”, spune analistul economic Cristian Dogaru. El consideră că atunci când sumele sunt apreciabile diversificarea este cea mai înțeleaptă strategie, după modelul: o treime cash (sau depozite), o treime afaceri (sau acțiuni la bursa), o treime imobiliare.

“Când sumele sunt modeste  (5-10.000 de euro) depozitul bancar nu ar trebui să sperie pe nimeni. Dobânzile sunt mici, dar și sumele, iar principalul scop al deținerii acestor bani este de obicei asigurarea unui fond de rezervă pentru zile negre și nu profitul”, spune Dogaru.

La sume medii (peste 10.000 euro dar sub 100.000), pentru 2015, analistul spune că el consideră că cea mai bună “rețetă” este cu 70% din sumă în depozite bancare – jumătate din aceștia în lei și jumătate în euro – iar 30% pe acțiunile companiilor de energie.

Unii experți mai recomandă ca 10% din suma de investit să fie plasată în aur, iar în cazul averilor mai mari să se investească și în bunuri imobiliare cu prețuri acceptabile.

Ce fel de investitor ești?

Precautul: Pentru el, securitatea și disponibilitatea rapidă a banilor investiți se află pe primul plan. În acest scop, ia în calcul randamente mai scăzute. El se axează în principal pe produse de economisire precum conturile de economii cu dobândă la vedere sau la termen, adesea și pe aur. Nu face o investiție imobiliară decât pentru folosul propriu. Pentru aceasta, investește pe cât posibil doar capital propriu și urmărește o amortizare rapidă.

Strategul: Își pregătește pensia cu ani în avans și își distribuie averea în detaliu. Investitorul-strateg investește intens în acțiuni sau în fonduri de acțiuni, cât și, parțial, în imobiliare, ca investiții de capital. Din cauza dobânzilor scăzute, plasează doar sume mici în conturi de economii. Ca măsură de siguranță, investește în aur maximum 10% din avere.

Vânătorul de randament: Pentru a obține cel mai mare randament posibil, acesta verifică în permanență condițiile și schimbă banca în momentul în care o altă bancă oferă dobânzi mai bune. Pentru a-și asigura cele mai mari venituri de capital,  își asumă riscuri însemnate. În anumite marje, vânătorul de randament folosește instrumente speculative.

Jucătorul: Pentru a obține profituri cât mai rapide și mai consistente, își asumă deliberat riscuri mari. Ia în calcul chiar și paguba integrală. Pentru el, speculațiile sunt pe primul plan. Investește nu doar bani, ci și mult timp în afacerile financiare.

Indiferentul: Subiectul investiții nu-l interesează.  Își investește banii cu precădere în hobby-uri. Nu își cumpără bunuri imobiliare - e prea complicat și prea constrângător pentru el. Banii lui dormitează adesea în contul curent, fără să-i aducă dobânzi. Nu se gândește să-și asigure pensia.

Citește ce produse financiare corespund diferitelor tipuri de investitor și care sunt aspectele de care trebuie să ții seama.

Opt mituri ale investitorilor și ce produse financiare ți se potrivesc

Depozitele bancare sunt sigure

În momentul de față “depozitul bancar este pentru mulți singura alternative viabilă pentru că are risc minim, lichiditate pe care o alegi de la început – în funcție de maturitatea depozitului – și nu necesită sume importante sau cunoștințe în domeniul investițiilor”, spune analistul financiar Dragoș Cabat, managing partener la eFin.ro, citat de imobiliare.ro. La un prag de dobândă de 2% pentru economii în valoare de 50.000 euro, valoarea dobânzilor cumulate în decursul unui an va fi de 1.000 euro. Din această sumă se va scădea impozitul pe venit datorat statului, în valoare de 16%, ceea ce va reduce câștigul real la 840 euro. Asta înseamnă că, în final, randamentul pentru un deposit bancar în euro este de cam 1,68% pe an.

Dobânzile la deozite care au scăzut pe fondul operațiunilor de relaxare a politicii monetare a BNR, a determinat clienții băncilor să aleagă să își păstreze banii în conturile curente, plasamentele pe termen mediu și lung devenind neatractive.

Ratele de dobândă la un deposit în lei constituit pe trei luni variază între 1,75% și 3,75% pe an, potrivit datelor puse la dispoziție pe portalul financiar conso.ro. Astfel, dobânda maximă după impozitare obținută de un client care depune suma de 5.000 lei pe trei luni este de 39 lei, arată ZF.

“Precautul își va plasa o mare parte din avere într-un cont curent sau depozit la termen, în ciuda dobânzilor scăzute. Ceilalți vor economisi în acest fel doar sume mici, pentru cazuri de urgență.

Produsele imobiliare prind iar teren

Conform studiului Erste Group, investițiile în imobiliare sunt luate în considerare de peste o treime dintre unguri și aproximativ o cincime dintre austrieci, români, slovaci și cehi.

După câțiva ani de recesiune, interesul pentru investiții imobiliare este iar în creștere. Dar, “pentru ca o locuință să fie atractivă din punct de vedere investițional, ea trebuie să ofere un randament anual de minimum 6% din închiriere”, este de părere Georgian Marcu, președintele Asociației Profesionale a Agenților Imobiliari din România, citat de imobiliare.ro. Astfel, dacă achiziționezi, de exemplu, un imobil cu 50.000 euro, ar trebui să obții o chirie netă (după plata taxelor) de minimum 250 euro pe lună.

Marcu atrage atenția că mai mult decât în cazul cumpărării unei locuințe pentru uzul propriu, când vine vorba de o investiție, localizarea este extrem de importantă: De asta depinde “viabilitatea” unei oferte în piață, dacă vei reuși să o închiriezi sau nu. Astfel, contează mult apropierea de mijloacele de transport în comun (în special metrou, în Capitală), dar și de centre comerciale, parcuri, școli, grădinițe, piață etc.

Un alt gen de investiție imobiliară este reprezentată de achiziția unui teren agricol (în scopul revânzării). Perioada de recesiune nu a avut influențe negative asupra evoluției prețurilor terenurilor agricole. Dimpotrivă, prețurile de tranzacționare s-au dublat comparativ cu ultimele luni ale anului 2007”, spune Flavius Pop, consultant în cadrul departamentului de investiții al companiei de consultanță imobiliară DTZ Echinox, citat de imobiliare.ro. În condițiile în care prețurile suprafețelor agricole din alte țări europene sunt la ora actuală de până la opt ori mai mari decât cele din România, Flavius Pop anticipează că prețurile practicate în țara noastră vor continua să crească în următorii doi ani, cu o marjă anuală cuprinsă între 5% și 10%.

Bunurile imobiliare îi convin genului de investitor “prudent” și celui “strateg”.

Pentru investitori este valabilă formula: "100 minus vârsta egal capitalul depozitat".

Aceasta înseamnă că, la vârsta de 70 de ani, 30% din activele unei persoane ar trebui să fie sub formă de acțiuni. În cele mai multe cazuri, ar fi prea mult. O cotă rezonabilă în acțiuni depinde de mărimea averii, de planurile personale de viitor, de protecția individuală și de orizontul de timp al investitorului. Cu cât planurile investitorului se întind pe o perioadă mai scurtă, cu atât mai mică trebuie să fie cota respectivă.

„Companiile din energie vor oferi dividende bune în 2015. Atenție, e vorba însă de un  plasament scurt, până în martie-aprilie pentru a beneficia de o eventuală creștere a burselor și interesului sporit cu care sunt privite companiile plătitoare de dividende la început de an”, spune analistul financiar Cristian Dogaru. Între categoriile de investitori, "precautul" ar trebui să aloce o cotă din depozitul său convertită în acțiuni și să cumpere în mod regulat participații la un fond de acțiuni. "Strategul" și "vânătorul de randament" ar trebui să investească într-un număr semnificativ mai mare de acțiuni pentru a-și atinge scopurile - 20-30% din patrimoniu, în funcție de riscurile asumate.

Fondurile de investiții disipează riscurile

Managementul unui fond de investiții plasează banii investitorilor în numeroase acțiuni. Acestea corespund orientării fondului, fiind de pildă internaționale, naționale sau sectoriale. Datorită acestei diversificări, riscurile sunt mai reduse decât la cumpărarea acțiunilor individuale de la două sau trei companii. Însă dacă se prăbușește bursa - de pildă, în cazul unui crah -, nici fondurile de investiții nu oferă protecție împotriva pierderilor.

Fondurile de acțiuni sunt potrivite doar în mică măsură pentru "precauți". "Strategii" și "vânătorii de randament" le pot alege într-o mai mare măsură.

Obligațiunile corporative li se potrivesc și investitorilor mai mici.

Obligațiunile emise de întreprinderi mijlocii aduc în prezent câștiguri cuprinse între 4,5% și 6,5% pe an. Dar mărimea dobânzii reflectă întotdeauna riscul. Dacă întreprinderea intră în insolvență, investitorul își pierde parțial sau integral banii.

Din cauza riscurilor destul de ridicate, de regulă, aceste obligațiuni sunt recomandate doar pentru "vânătorii de randament" care își pot asuma pierderi.

Aurul și alte metale prețioase sunt investiții sigure.

Investiția în aur oferă stabilitate, dacă nu ai așteptări foarte mari în ceea ce privește profitul. „Aurul a fost o investiție din timpuri vechi. A fost și este una dintre monedele cele mai stabile”, spune Lucian Fanea, economist, citat de Zf. Se recomandă convertirea a 5-10 procente din avere în aur, sub formă de bare sau monede.

În primul rând "precauții" preferă metalele prețioase. Dar și majoritatea "strategilor" își investesc până la 10 procente din avere în aur.

Titlurile de stat sunt cele mai sigure investiții.

Statele nu pot falimenta în adevăratul sens al cuvântului. Guvernul respectiv își poate regla datoriile pe cheltuiala altora, prin creșterea taxelor, reducerea cheltuielilor cu servicii publice sau pur și simplu prin tipărirea de bani.

Totuși, titlurile de stat oferă doar o siguranță aparentă, după cum arată exemplul Greciei. În caz de necesitate, se poate recurge la o ștergere a datoriilor - iar investitorii își pierd o parte din bani.

În schimb, titlurile de stat din țările cu solvabilitate crescută aduc doar randamente foarte scăzute.

Titlurile cu dobânzi mai mari, emise de state cu solvabilitate mai redusă, ce presupun un risc sporit de pierdere, sunt potrivite pentru "vânătorii de randament" și pentru "jucători".

Cu artă, ceasuri, mașini de colecție și vinuri se pot obține câștiguri peste medie.

Oriunde se întâlnesc investitorii cu colecționarii se obțin câștiguri impresionante. Totuși, aceste "investiții afectuoase" necesită cunoștințe vaste și multă pasiune. În plus, piața rămâne foarte speculativă. Nimeni nu poate ști cu ce sume se vor vinde anumite modele de mașini de colecție sau anumite mărci de ceasuri peste 10 sau 20 de ani.

Astfel de investiții sunt eligibile pentru "vânătorii de randament" sau pentru "indiferenți".

„Este un truism faptul că întotdeauna profitul e proporțional cu riscul asumat”, spune Cristian Dogaru. Puțini remarcă faptul  că oportunitățile care par evidente privite retrospectiv, nu arătau deloc așa în momentul în care se conturau. De exemplu, n-am niciun dubiu că acțiunile Google păreau la început un pariu riscant. Așa că marile oportunități încep ca pariuri riscante, în vreme ce lucrurile ce par evidente tuturor iar profitul o chestie sigură sfârșesc deseori în lacrimi.”

De Ada Bucur, după un articol de Michael Bruckner

Vote it up
239
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza