Cu ochii pe banii falsi

Euro a devenit o moneda preferata de falsificatori. Multi inocenti au aflat asta pe pielea lor. Politia e in alerta
 
<p>
E trecut de miezul noptii in München, iar Andrew Towers si prietena lui sunt gata sa incheie o noapte grozava in oras, luand in graba un taxi spre casa. Tariful pentru drumul scurt pe care il au de parcurs se apropie de 10 euro, iar Andrew plateste cu o bancnota de 50, primind rest doua de 20.
„Soferul m-a intrebat daca am nevoie de chitanta, dar nu m-am sinchisit.“ 

A doua zi de dimineata, Andrew a iesit pana la chioscul din coltul strazii, dupa tigari. A platit cu una dintre cele doua bancnote primite de la taximetrist. „Vanzatoarea mi-a zis imediat ca e falsa“, isi aminteste el.
A tinut-o in bataia luminii. Se putea vedea ca nu erau in regula culorile. Urmatorul pas a fost sa cheme politia.

Politistul a cerut sa vada toti banii pe care ii avea Andrew in portofel.
„A fost momentul in care am descoperit ca si cealalta bancnota de 20 de euro pe care o primisem de la soferul de taxi era falsa.“ Andrew, de 50 de ani, care detine o mica afacere in München, din vanzarea si cumpararea CD-uri si DVD-uri second-hand, a fost luat la sectia de politie.
„Ma gandeam ca totul e in regula, ca eu sunt partea vatamata aici, dar ofiterul mi-a zis ca as putea fi urmarit penal pentru incercarea de a pune in circulatie, cu buna stiinta, bancnote contrafacute. Am fost socat cand mi-a spus ca as putea fi condamnat la 12 luni de inchisoare“, povesteste Andrew.

Cateva zile mai tarziu, a primit o scrisoare oficiala, care il informa ca poate sa evite sala de judecata, daca plateste o amenda de 2.700 de euro.
„Era cam prea mult pentru mine, asa ca am decis sa ma lupt pentru cauza mea.“
Autoritatile landului bavarez i-au pus la dispozitie un avocat si, dupa o scurta intrevedere la tribunal, a fost achitat.
„Am invatat doua lucruri din experienta asta“, spune el razand. "Niciodata sa nu ofer o bancnota de 50 pentru o calatorie scurta cu taxiul si sa cer intotdeauna chitanta."

Ce i s-a intamplat lui Andrew nu este, insa, un caz izolat. Odata cu raspandirea euro ca moneda nationala in atatea tari – mai mult de 300 de milioane de oameni  utilizeaza zilnic euro, fiind a doua moneda folosita dupa dolar – numarul victimelor bancnotelor contrafacute se inmulteste.
Sa luam cazul lui Steve Cripps, un constructor care a descoperit, la scurt timp dupa ce a ajuns in Austria pentru o vacanta la schi, ca toti cei 2.000 de euro pe care ii avea de cheltuit erau contrafacuti.

„Politistii m-au retinut mai mult de zece ore, mi-au luat amprentele si o mostra de ADN“, isi aminteste el.
Apoi mai e Kim, proprietar al unei tutungerii din arondismentul 20, din Paris. El a descoperit atat de multe falsuri in banii de la clienti, incat a fost nevoit sa-si ia o lampa-detector cu ultraviolete. „Si nici cu lampa nu le poti observi pe toate“, zice el. „Chiar in dimineata asta am fost la banca sa depun niste bani si mi-au refuzat doua bancnote de cinci euro.“

In ianuarie 2002, cand a fost lansata moneda euro, Banca Centrala Europeana (BCE) – responsabila pentru politica monetara a Uniunii Europene – a anuntat ca e valuta cel mai putin expusa la falsificare din lume. Noile bancnote aveau incorporate componente de securitate inovatoare: marcajul dungilor, microimprimeuri, un complex de holograme,  cerneala care isi schimba culoarea, dar si un mic dispozitiv, ca un card razuibil, care ajuta la identificarea falsurilor doar prin atingere.
Cu toate ca BCE a anticipat ca falsificatorii vor incerca rapid securitatea bancnotei, atunci cand publicul abia lua contact cu noua valuta, nu s-au inregistrat contrafaceri la scara larga.

„Primele falsuri care au aparut nu au fost prea bune“, afirma Michael Rauschenbach, seful unitatii de combatere a contrafacerilor valutare de la Europol, agentia europeana de combatere a criminalitatii, cu sediul la Haga. Le-a luat ceva timp infractorilor sa-i dea de capat bancnotei euro. Dar, odata ce-au obtinut calitatea scontata, s-au miscat rapid. La fel au facut insa si oamenii nostri.

In 2007, numarul bancnotelor false descoperite a sarit de 12%, iar in anul urmator s-au inregistrat o dublare a cifrei si un trend crescator al falsificarilor. In primele sase luni ale anului trecut, a avut loc o binevenita scadere a falsurilor, fiind retrase din circulatie doar 296.000 de bancnote contrafacute, din cele peste 13 miliarde de bancnote euro autentice puse in circulatie, cel mai mic numar inregistrat din 2008. Cu toate acestea, BCE a sfatuit populatia sa ramana in alerta.

In tot talmes-balmesul din biroul lui Rauschenbach, unde echipamente de ultima generatie pentru detectarea falsurilor ocupa cea mai mare parte din spatiu, el etaleaza, de-a lungul mesei, o selectie de bancnote contrafacute cu o dexteritate demna de invidia unui dealer de la cazino. Flutura in fata mea o bancnota de 200 de euro, pe care a botezat-o „Printesa“, si pe care o considera unul dintre cele mai bune falsuri pe care le-a vazut vreodata.
„E 80% perfecta, ceea ce o face, de departe, cea mai reusita falsificare din tot ce vezi aici.“

In costum negru, cu cravata sobra, Rauschenbach tradeaza, de la o posta, experienta in domeniu. El a condus, in urma cu ceva timp, departamentul de combatere a falsificarii valutare din cadrul Politiei Germaniei Federale. „Cu o circulatie efectiva in intreaga lume, euro este, in mod special, atractiv pentru falsificatori.“
Europol estimeaza ca circa 70% dintre falsuri sunt opera catorva bande de raufacatori, care provin din Italia si din Balcani, cu Bulgaria drept cap de afis.

Expertii agentiei lucreaza cot la cot cu politiile nationale. In mai 2010, o operatiune conjugata a Europolului cu politia din Bulgaria a dus la descoperirea a mai mult de jumatate de milion de bancnote contrafacute de cea mai buna calitate, in urma unor raiduri efectuate in centre de copiere clandestine.
Cele mai raspandite falsuri vizeaza bancnotele cu valoare mica, pentru ca ele se folosesc cel mai mult in tranzactiile de zi cu zi: bancnotele de 20 si de 50 de euro reprezinta mai mult de 80% din totalul falsurilor descoperite.

Rauschenbach avertizeaza ca toti cetatenii care respecta legea trebuie sa fie mai vigilenti in locurile in care se aduna multimi mari de oameni, cum ar fi Festivalul berii din München ori meciurile de fotbal din Liga Campionilor. Acestea sunt momentele in care se schimba bani de valoare mare in bancnote mai mici. Un alt expert BCE sustine ca multe dintre tranzactiile care includ falsuri au loc sub lumina puternica a neoanelor din magazine, banci si restaurante, care ofera „cele mai proaste conditii pentru a identifica banii dubiosi“.

Cele mai multe bancnote euro contrafacute sunt tiparite si acum cu masini greoaie si scumpe. Dar, pe masura ce tehnologia inainteaza, copiatoarele digitale devin din ce in ce mai sofisticate, mai ieftine, mai mici si mai usor de manevrat si de transportat dintr-o ascunzatoare in alta. Iar asta il ingrijoreaza pe Günter Seibold, specialist in combaterea falsificarii valutare, din cadrul Biroului de Investigatii din landul Bavaria.
„E o competitie continua, in care fiecare parte implicata se da de ceasul mortii sa fie cu un pas inaintea celeilalte“, observa el. Intr-o Europa fara frontiere, poti sa impachetezi intr-un rucsac o mica avere in falsuri si sa sari in primul tren ca sa-ti descarci „marfa“ in alta parte, fara ca sa ai nevoie nici macar de un pasaport pentru asta.

Toate bandele de falsificatori se bazeaza pe echipe de asa-numiti „catari“, pentru a introduce bancnotele contrafacute in circulatia publica. Pe unul din peretii biroului lui Rauschenbach, de la Europol, e o harta cu rutele pe care o echipa de distributie din Bulgaria a fost instruita sa le urmeze prin Vestul Europei, cu avertizari clare despre anumite zone, cum ar fi nordul Germaniei, unde riscul de a fi prinsi era mare. „Operatiunile sunt organizate cu o precizie militara“, spun expertii.

Cam cati euro falsi circula azi peste tot in lume nu se poate estima cu exactitate. Statisticile oficiale iau in calcul doar bancnotele confiscate de politie ori scoase din circulatie dupa ce au fost descoperite.
 Incercand sa fie cu un pas inaintea falsificatorilor, BCE lucreaza la un proiect ambitios de a incripta, printr-o frecventa radio, etichete de identificare in fibrele tuturor bancnotelor sub 20 de euro. La fel ca si gasirea efectiva a unei metode de a scoate din joc bancnotele false, acest lucru ar permite Europolului si politiilor nationale sa urmareasca miscarea banilor murdari in procesul de spalare. Dar BCE refuza orice comentariu despre noile specificatii de securitate, spunand: „Noi nu vrem sa generam niciun fel de speculatii“.

Ultimul cuvant ii apartine lui Michael Rauschenbach, care admite, cu usurinta, ca „publicul larg are asteptari imense de la Europol privind protectia valutelor de falsificatori“. Dar si gruparile de crima organizata incearca incontinuu sa-si imbunatateasca tehnicile de falsificare, asa ca adauga: „Vreau sa va asigur ca n-o sa stam niciodata cu mainile in san, permitandu-le acestor infractori sa atace euro“.

Cum poti sa depistezi un fals

Banca Centrala Europeana recomanda testul „simte, observa, inclina in bataia luminii“ si contac-tarea politiei ori de cate ori crezi ca ai primit sau ti s-a oferit o bancnota contrafacuta.

Atinge bancnota, plimband usor degetele pe suprafata ei, unde sunt initialele BCE, valoarea numerica si motivele grafice. Trebuie sa simti hartia aspra – lucru care e insa greu de sesizat la bancnotele vechi sau uzate.

Uita-te la bancnote, indreptandu-le contra luminii. Filigranul si firul de securitate trebuie sa fie clar vizibile, la fel ca si valoarea inscrisa in coltul din stanga sus, pe fata bancnotei.

Inclina fata bancnotei pentru a observa imaginea schimbatoare a foitei cu banda holografica. Pe spatele bancnotei ar trebui sa fie o dunga irizata ori cu cerneala de culoare schimbatoare.

</p>
Vote it up
327
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza