Cu ochii în patru pe somn

Noutăți medicale despre somn și importanța lui 
 

SE CRĂPA DE ZIUĂ. Era o dimineaţă de sâmbătă şi majoritatea celor 32 de turişti din autobuzul care plecase de la un cazino din statul american Connecticut şi se îndrepta spre New York dormea buştean. Nimeni nu îşi dădea seama că vehiculul mergea cu 103 kilometri la oră, aproape 15 kilometri peste limita de viteză. Nici măcar şoferul. O zdruncinătură bruscă i-a trezit deodată pe toţi pasagerii. Vehicolul, care lovise parapetul din dreapta al autostrăzii, s-a înclinat pe o parte şi a derapat.

Când a lovit un indicator de la marginea drumului, acoperişul autobuzului s-a deschis pe jumătate, ca o cutie de conservă. Cinsprezece pasageri aflaţi la bord şi-au pierdut viaţa în impact. Restul călătorilor au fost răniţi, mulţi foarte grav. Şoferul a susţinut că autobuzul a fost retezat de remorca unui tractor, ceea ce l-a făcut să devieze de pe autostradă. Dar o investigaţie condusă de Consiliul Naţional American pentru Siguranţa Transportului (NTSB) a descoperit că acesta adormise de fapt la volan. „Cauza accidentului a fost oboseala“, a declarat Mark R. Rosekind, membru NTSB şi expert în tulburări de somn. Şoferul nu dormise mai mult de trei ore la rând în cele 72 de ore care au precedat incidentul.

Tragedia aceasta nu este un caz izolat. Accidentele rutiere cauzate de şoferi adormiţi la volan sunt tot mai dese. Din păcate, auzim de ele doar când ajung pe prima pagină a ziarelor. Iar aceasta se întâmplă fie când numărul victimelor este foarte mare – cum a fost accidentul din martie 2011 descris mai sus –, fie când în poveste este implicată o vedetă. NTSB estimează că oboseala cauzează un sfert din totalitatea accidentelor de transport – fie că este vorba despre accidente de maşină, autobuz, camion, tren sau avion.

Poate că aceste statistici constituie un şoc pentru marele public, dar experţii cunosc de ani buni gravitatea situaţiei: lipsa somnului afectează din ce în ce mai multe persoane. În anul 2011, Centrul American de Prevenţie şi Control al Bolilor (CDC) a declarat că orele de somn insuficiente sau de proastă calitate reprezintă o epidemie care ameninţă sănătatea publică – un avertisment cu acelaşi grad de severitate ca înştiinţările despre fumat, făcute publice cu câteva decenii în urmă.

Privarea de somn are consecinţe surprinzătoare

Specialiştii americani în somnologie au arătat că toată lumea, cu prea puţine excepţii, are nevoie de şapte-nouă ore de somn pe noapte, pentru ca organismul şi mintea să funcţioneze optim. Iar CDC a descoperit că peste o treime dintre adulţii chestionaţi a declarat că doarme mai puţin de şapte ore, din cele 24 de ore ale unei zile.

Deşi la prima vedere par un detaliu lipsit de prea mare importanţă, orele insuficiente de somn ne afectează în numeroase moduri. Iar domeniul în care acest lucru este cel mai vizibil sunt accidentele de circulaţie.

Cu o rată de 91 de persoane decedate la un milion de locuitori, România ocupă locul doi în UE în ceea ce priveşte numărul de morţi din accidente rutiere în anul 2014, potrivit Comisiei Europene. „Din nefericire, România este una dintre ţările cele mai nesigure atunci când vorbim de siguranţa rutieră în UE. Din cercetările efectuate, un fenomen pe care îl întâlnim din ce în ce mai des în ultimii ani este microsomnul la volan“, a declarat conf. univ. dr. Mihaela Rus, psiholog în cadrul Asociaţiei de Psihologie şi Siguranţă Rutieră PsihoTrafiQ, (citată de ziuanews.ro). Numai în 2013, în România s-au produs 180 de accidente rutiere din cauza somnului la volan.

Fiecare aspect al vieţii noastre este influenţat de somn, de la sănătate până la relaţii şi carieră. Prof. dr. Russell Sanna, de la Universitatea Harvard spune pe şleau: „Lipsa somnului ne face bolnavi, graşi şi proşti“.

Bolnavi, pentru că privarea de somn poate provoca hipertensiune, mai multe tipuri de diabet, depresie şi moarte prematură. Anul trecut, cercetătorii de la Universitatea din Chicago au publicat un raport care arată că somnul de proastă calitate poate accelera răspândirea cancerului şi poate atenua abilitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva celulelor anormale la şoareci.

Graşi, pentru că lipsa somnului produce schimbări în metabolism care pot cauza luarea în greutate şi dereglări hormonale care cresc pofta de mâncare. Orele insuficiente de somn sunt vinovate şi pentru tulburările care pot afecta şi voinţa, şi, astfel, ne este mult mai greu să rezistăm la o felie de tort, de exemplu. În 2012, cercetătorii de la Universitatea Colorado au descoperit că, dacă pierdem chiar şi câteva ore de somn pe noapte timp de mai multe zile la rând, putem să ne îngrăşăm cu câteva kilograme.

Proşti, pentru că orele prea puţine de somn afectează memoria, capacitatea de concentrare, timpul de reacţie, abilitatea de a procesa informaţii şi de a lua decizii. În martie anul trecut, un studiu al Universităţii Pennsylvania a dovedit că sunt de ajuns trei zile la rând cu patru sau cinci ore de somn pe noapte pentru a favoriza leziuni ireversibile la nivelul creierului. Experimentul a fost făcut pe şoareci, dar cercetătorii cred că rezultatele se pot aplica şi în cazul creierului uman.

Cercetări recente arată că, în timpul somnului, creierul intră într-un fel de revizie fiziologică, în timpul căreia se curăţă de acumulările nefolositoare strânse în timpul zilei la nivelul celulelor, ca urmare a procesului de gândire. Când cineva nu beneficiază de o durată suficientă de somn, sistemul face provizii, iar deşeurile chimice se acumulează la nivelul celular. Aceasta ar putea fi şi explicaţia pentru care lipsa cronică de somn este legată de riscul crescut de Alzheimer şi de alte tipuri de demenţă.

Atenţie, pericol: medici somnolenţi

Doctorul Flavio Casoy îşi aduce şi acum aminte cu groază de ceea ce i s-a întâmplat când era medic stagiar, într-un spital din San Francisco. Trecuseră deja 29 de ore de când era de gardă şi stătea la patul unui pacient care se zbătea între viaţă şi moar­te. Când nivelul de oxigen al bolnavului a început să scadă brusc, dr. Casoy a încremenit cu privirea la monitor. „Ştiam că ceva nu este în regulă, dar nu reuşeam să gândesc mai departe de atât“, îşi aminteşte. Numai când în salon a apărut alt doctor şi a urlat: „Ce se întâmplă?“, a reuşit doctorul extenuat să iasă din starea catatonică şi să se pună din nou în mişcare.

Deşi cazul lui este un exemplu de situaţie extremă pentru privarea de somn şi pericolele ei, consecinţele oboselii sunt mai răspândite decât am crede. E adevărat, nu e o tragedie aşa de mare dacă, la supermarket, casierul cască şi îi ia mai mult timp să îţi scanezi cumpărăturile. Dar cum ar fi dacă chirurgul care te operează, pilotul avionului în care te urci sau şoferul autobuzului în care urcă fiul tău ar fi obosiţi? Sau dacă tehnicianul ca­re îţi citeşte biopsia suferă de un deficit de somn? Sau ce ai zice dacă muncitorul care îţi asamblează maşina sau fierăstrăul electric nu a dormit bine câteva zile la rând?

Un studiu american din anul 2003 a arătat că pierderea a două ore de somn într-o noapte are acelaşi efect asupra performanţei ca băutul a două sau trei beri. Comparativ cu riscurile alcoolemiei, care afectează doar un procent dintre adulţi, „întreaga populaţie este expusă la diminuarea performanţelor intelectuale şi fizice din cauza oboselii“, spune Mark R. Rosekind, expert în tulburări ale somnului. Iar o forţă de muncă privată de somn are un efect profund negativ asupra economiei.

Dacă lipsa odihnei îi face pe oameni bolnavi, supraponderali şi mai puţin inteligenţi, atunci forţa de muncă devine automat mai puţin productivă, mai puţin sigură şi mai costisitoare (din cauza randamentului scăzut, accidentelor, primelor de asigurare şi costurilor de sănătate).

Prima provocare este ca angajatorii să realizeze că privarea de somn poa­te fi consecinţa unor vremuri în care a munci din greu este, de cele mai multe ori, sinonim cu a trimite e-mailuri, la ora 2 noaptea, cu a te oferi voluntar să lucrezi în weekend sau în tura de noapte.

„În lumea noastră, somnul este văzut ca un duşman al productivităţii. Dacă nu munceşti, nu generezi un venit“, spune prof. dr. Russell Sanna. Numai că experţii în somnologie ne avertizează că această atitudine este, pur şi simplu, greşită. „Orice muncă făcută după 16 ore petrecute în stare de veghe este reţeta perfectă pentru accidente şi erori“, explică prof. dr. James Maas, de la Universitatea Cornell.

Dacă ne trece prin cap să păcălim organismul şi să furăm din porţia optimă de somn câteva minute pe noapte, cercetările ne arată că ne înşelăm amarnic. Un studiu care a analizat randamentul angajaţilor în prima zi după trecerea la ora de vară, când au pierdut în medie 40 de minute de somn din cauza schimbării ceasului, a avut rezultate surprinzătoare. „Acele câteva zeci de minute de somn pierdut au dus la creşterea accidentelor de muncă“, declară prof. dr. Christopher Barnes, specializat în efectele oboselii la locul de muncă.

Sociologii vorbesc despre un fenomen tot mai des întâlnit, numit prezenteism, când angajaţii vin la muncă, dar sunt incapabili să muncească. Prezenteismul aduce economiei SUA pierderi de 63 de miliarde de dolari, prin scăderea productivităţii. O subdivizie tehnologică a prezenteismului este poreclită cyberloafing, sau trândăvitul cibernetic, în care mulţi angajaţi surmenaţi de lipsa somnului nu sunt în stare să se concentreze la birou şi navighează pe internet sau îşi verifică e-mailurile personale, în timpul orelor de lucru. „Cyberloafing este atunci când intri pe YouTube şi te uiţi la clipuri cu pisicuţe drăguţe, care se joacă în pungile de hârtie“, spune prof. dr. Christopher Barnes, care a descoperit în cercetările sale că există o legătură directă între lipsa somnului şi pierdutul timpului la birou, pe site-uri de divertisment.

În plus, studiul profesorului Barnes a dovedit că privarea de somn favo­rizează luarea de decizii imorale, precum înşelatul sau furtul la locul de muncă.

„Ca să putem avea un comportament etic, avem nevoie de o minte limpede, de forţa şi voinţa de a rezista tentaţiei, soluţiilor facile adoptate în detrimentul corectitudinii. Atunci când ai la activ ore întregi de lipsă de somn, capacitatea ta de autocontrol scade şi cedezi mai uşor în faţa tentaţiilor“ explică profesorul Barnes, coordonatorul studiului. Iar influenţa unui comportament imoral şi a unei productivităţi scăzute îi afectează inevitabil şi pe cei din jur. „Consumatorii sunt cei care plătesc preţul neatenţiei unui muncitor care trimite pe rafturile magazinelor un produs defect, ce ar putea pune vieţile oamenilor în pericol“, spune James Maas.

De unde atâta oboseală?

Putem spune că, într-un fel, Thomas Edison a dat startul acestei epidemii a oboselii. Atunci când a inventat becul cu filament şi posibilitatea de a avea lumină la orice oră din zi şi din noapte, societatea nu a mai fost dependentă de ritmul natural de somn, de la apusul soarelui până a doua zi în zori. Totuşi, până nu demult, graniţa dintre zi şi noapte a fost respectată. „În zilele televizorului alb-negru, la terminarea programului apărea pe ecran o imagine mira. Acesta era semnalul că e timpul pentru închiderea televizoarelor şi mersul la culcare. Astăzi, nu mai avem această delimitare între orele de odihnă şi orele de veghe, între muncă şi casă“, spune prof. dr. Russell Sanna.

Deşi ceasul nostru biologic ne semnalează când organismul are nevoie de odihnă, rareori ritmul natural al corpului coincide cu agenda noastră socială, familială sau de serviciu. Iar asta afectează starea noastră generală. Fenomenul care îi face pe oameni să fie desicronizaţi de la bioritmul lor natural din cauza presiunilor din societatea modernă este răspândit în întreaga lume şi a fost denumit „decalaj de fus social“. În loc să ne culcăm şi să ne sculăm în acelaşi timp cu soare­le, stăm până noaptea târziu şi ne trezim înainte de răsărit. Diferenţa dintre acest tip de decalaj şi cel de fus orar, de care suferim după ce călăto­rim cu avionul este că decalajul de fus social se poate transforma într-o stare generală permanentă. „Stilul nostru de viaţă devine din ce în ce mai cronohaotic, respectă tot mai puţin bioritmul natural al organismului“, spune prof. dr. David Dinges, şeful laboratorului de somnologie şi cronobiologie din cadrul Universităţii Pennsylvania.

Iar rolul tehnologiei din ziua de azi erodează şi mai mult tiparele noastre biologice de somn. „Ne aflăm permanent în alertă şi suntem curioşi să aflăm care sunt noutăţile de pe Facebook sau ce e-mailuri am mai primit“, mai spune expertul.

Noua eră a somnului

Privarea de somn nu este încă declarată un pericol pentru societate, dar Centrul American de Prevenţie şi Control al Bolilor (CDC), Universitatea Harvard şi Academia Americană de Somnologie (AASM) iau măsuri pentru a trage un semnal de alarmă în această direcţie. În noiembrie 2013, CDC împreună cu AASM au demarat Proiectul Naţional de Promovare a Somnului Sănătos. Acesta se va axa pe informarea opiniei publice despre riscurile la care ne expune somnolenţa şi despre cât de important este pentru sănătate să respectăm ritmul biologic de odihnă.

Şi în România, Asociaţia de Psihologie şi Siguranţă Rutieră - PsihoTrafiQ derulează în perioada iunie-septembrie 2015 Campania „(Micro)Somnul la volan – un pericol real!“, care îşi propune să informeze conducătorii auto cu privire la riscurile producerii accidentelor de circulaţie, pe fondul oboselii accentuate.

De asemenea, permisul auto va putea fi eliberat candidaţilor sau =oferilor care suferă de sindromul de apnee în somn numai după obţinerea unui aviz medical, conform procedu­ri­lor europene. România este obligată să pună în aplicare aceste dispoziţii începând cu 31 decembrie 2015.

Eric Severson, prim-vicepreşedinte în cadrul companiei Gap Inc., din San Francisco, obişnuia să doarmă doar şase ore pe noapte. Adormitul la şedinţe şi doza crescută de cafea erau pentru el normale. Într-o zi, departamentul de resurse umane al companiei Gap l-a chemat pe prof. dr. James Maas să vorbească la un eveniment de dezvoltare profesională destinat managerilor din companie. Specialistul în somnologie a explicat pe larg efectele negative pe care privarea de somn le are asupra performanţei profesionale. A folosit şi imagini RMN pentru a exemplifica diferenţa dintre activitatea creierului după o noapte de somn şi după privarea de somn – creierul obosit pare stins, pe când creierul odihnit este luminat ca un brad de Crăciun.

Pentru Eric Severson, informaţia a fost o lecţie preţioasă de viaţă. A aflat astfel că ceea ce el considera un stil de viaţă normal era o modalitate inconştientă de autosabotare. Aşa cum a declarat unei publicaţii pentru profesionişti în resurse umane, „odată ce am început să dorm şapte ore pe noapte, lucrurile au devenit mai uşoare. Am început să fiu mult mai implicat şi mai prezent la serviciu şi în viaţa de zi cu zi.

Respectarea orelor de somn te ajută să fii o persoană mai puternică emoţional, fizic, mental şi spiritual“, a spus Eric. „Contrar aparenţelor, somnul nu este un detaliu care poate fi sacrificat cu uşurinţă. Pentru că de somn este legat tot ceea ce facem şi suntem.“

Vote it up
104
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza