Copan, un oras regal in jungla

Aceasta asezare, odinioara magnifica, este recunoscuta ca apogeul realizarilor maya
 
<p>
Dupa ce a fost abandonat in secolul X, Copan a zacut in uitare timp de 500 de ani, revendicat doar de jungla care inainta. Si totusi, chiar si in ruine, acest oras este recunoscut ca apogeul realizarilor maya si detine cateva uluitoare mostre de arhitectura si sculpturi maya.

In iarna ploioasa a anului 1839, exploratorul american John Lloyd Stephens si artistul plastic englez Frederick Catherwood au ajuns intr-un luminis din deasa padure tropicala, unde au vazut stravechiul oras maya Copan. Vegetatia junglei ascundea multe constructii si estompa contururile celor inca existente. Intreaga asezare fusese ravasita de intemperii violente, de cutremure si de strangularea lenta a plantelor agatatoare si a radacinilor de copaci, suferind, de asemenea, si erodarea de o mie de ani produsa de raul Copan.

Ramasitele acestui oras regal se afla in inima vaii raului Copan din Honduras, la cativa kilometri de granita cu Guatemala. Aici, in toata perioada Maya Clasica, intre circa 250 si 900 d.Cr., un sir succesiv de cel putin 16 regi, cu o curte de preoti si nobili, a domnit asupra unei populatii de artisti, negustori, mestesugari si agricultori.

Stephens si Catherwood nu au fost primii vizitatori interesati de Copan. In secolul XVI, la mai bine de cinci secole dupa abandonarea orasului, colonistii spanioli il mentionau in scrierile lor iar in 1834, guvernul guatemalez a finantat un studiu despre ruine. Dar munca acestor doi oameni a fost cea care a adus Copanul in atentia lumii occidentale. Ei au cumparat locul cu 50 de dolari de la un fermier care detinea terenul si au inceput sa-l exploreze si sa noteze descoperirile lor. Catherwood, deseori ingropat pana la glezne in noroi si purtand manusi ca sa se fereasca de tantarii omniprezenti, isi petrecea zilele desenand ruinele. Desenele lui minutioase au inflacarat imaginatia oamenilor de stiinta occidentali si de atunci, arheologi au excavat si au restaurat partial palatele, cladirile si monumentele Copanului.

In epoca sa de glorie, Copan era un oras bogat, facand negot pe tot teritoriul maya. Piramidele, templele, curtile si alte constructii ale complexului principal sunt grupate in jurul unei serii de patru piete late, pardosite initial cu gips alb neted. Cladirile, construite din andezit – o roca vulcanica verzuie – erau deseori decorate cu basoreliefuri din stuc pictat. Urmele de vopsea de pe ziduri si sculpturi arata ca tot grupul principal de cladiri si piete, precum si sculpturile sale au fost odinioara viu colorate.
Din cele patru piete principale se inalta palate si temple asemanatoare unor piramide. Scari lungi, abrupte, urca spre templele cocotate pe varfurile piramidelor.

Cea mai mare dintre ele, Scara Hieroglifica, avea initial 72 de trepte, fiecare cu o latime de 16 m si o inaltime de 45 cm. Sculpturile detaliate de pe trepte spun povestile conducatorilor Copanului, de la primii regi razboinici pana la constructorul scarii, cunoscut sub numele de Scoica-Afumata, care a urcat pe tron in 749 d.Cr. Inscriptia neintrerupta, de circa 1.800 de pictograme in piatra, sau „glife“, este cea mai lunga gasita in toate ruinele maya din America Centrala. Scara Hieroglifica s-a prabusit in secolul XIX; astazi doar 30 de parti verticale de trepte sunt la locul lor initial, dar celelalte se restaureaza cu grija.

Invatatii au reusit sa descifreze numele si datele conducatorilor Copanului cercetand cu atentie sculpturile de pe scara principala, ziduri si altare si au descoperit si alte indicii pe stalpii de piatra sculptati – stele – pe care regii Copanului le ridicau ca monumente inchinate lor insisi. Acestea infatiseaza siluete regale in marime naturala, in vesminte oficiale, impodobite cu insemnele puterii. Sapte stele, de 3,4 m inaltime, se inaltau initial in Marea Piata.

In total, sunt 38 de stele in si in jurul sitului, unele asezate in aliniere astronomica – importanta pentru maya, de vreme ce foloseau pozitiile stelelor si ale planetelor pentru a-i indruma in viata. Sistemele calendaristice complexe si sofisticate folosite de populatia maya, bazate partial pe ciclurile planetei Venus, permit ca datele din sculpturile lor sa fie citite cu precizie, pana la an, luna si zi. Numerele sunt reprezentate in aceste sisteme calendaristice prin bare orizontale, puncte si simboluri de scoici.

Dupa anul 900 d.Cr., orasul a fost parasit; intrucat sculpturile descoperite erau doar pe jumatate terminate, se pare ca abandonarea lui s-a petrecut brusc. Desi orasul regal a intrat in declin, populatia maya a continuat sa traiasca in valea din jur in asezari simple, cultivand porumb, bostani si fasole, ca si astazi. Istoricii inca incearca sa afle de ce a plecat populatia orasului. Sistemul agrar al Copanului a fost poate prea fragil si inadecvat pentru a intretine o populatie mare, determinand locuitorii nemultumiti ai orasului sa se revolte impotriva regilor si preotilor.

Odata cu plecarea locuitorilor, orasul odinioara magnific a fost lasat prada junglei sufocante, raului si elementelor naturii. Astazi, urmasii poporului maya traiesc in orasul invecinat Copan Rinas, astfel ca lumea veche si cea noua convietuiesc.

</p>

<p>&nbsp;</p><strong><a href="http://diff4.smartadserver.com/call/cliccommand/4711480/[timestamp]?" target="_blank">

Cu 200 euro rata cumperi casa de 42.000 euro. Aplica la credit</a></strong>
Vote it up
378
Ți-a plăcut acest articol?Voteaza